Dreptatea, martie 1937 (Anul 11, nr. 2792-2816)
1937-03-02 / nr. 2792
"IŢI MULŢUMESC, 13 ESTE NUMĂRUL MEU FAVORIT"! NU UITAŢI că s'au pus in vânzare lozurile Loteriei a 13-a CU UN LOZ IN BUZUNAR puteţi fi sigur că visurile Dv. vor fi împlinite. Cei 2000 de lei pe fund — daţi pe loi vs» vă pot face proprietarul casuţei visate şi Vă pot TRACEREA CLASEI I-A IA 15 MARTIE scăpa de coşmarul chiriei. loteria DE STAT bun curat SIEFTIN IIHNMEUROLGIC Dr. Nanu-Muscel Singurul remediu contra GRIFEI, MIGRENEI, NEVRALGIEI, etc. 7 LEI Adversarii ţărănismului (Continuare p din pag. l*a) periri istorice şi „ideologice". Mai întâi, afirmă că „primii cari au încercat să militarizeze tineretul român, au fost ţărăniştii”. Aşadar, pentru redactorul d-lor Goga şi Cuza, noi am arborat svastica, centiroanele şi cămăşile albastre sau verzi. Noi am constituit şi am înarmat, încă din 1926 (!) gărzile ţărăneşti. Reatarea, pentru toată lumea, ştim însă că este alta. Gărzile ţărăneşti au sat fiinţă în preajma şi în timpul alegerilor de la Mehedinţi, adică exact acum un an. Şi aceasta, pentru a apăra viaţa alegătorilor şi a candidaţilor, ce era mereu în primejdie, datorită atacurilor puse la cale, de bandele cuziste, echipate şi înarmate după modelul batalioanelor de asalt din Germania. Asemenea „adevăruri istorice” pun în circulaţie partidul naţional-creş- tin. Ideea ţărănismului, ideie întemeiată pe cel mai serios principiu etnografic al României, o ţară alcătuită în majoritate covârşitoare din populaţie rurală, — este pentru d-nii Goga şi Cuza, o idee inamică naţiunii. Partid sprijinit de elemente oligarhice, gogo-cuzismul nu se putea să nu fie adversar neîmpăcat şi al ţărănismului şi populaţiei săteşti. Pentru „Ţara Noastră”, ca şi pentru difuzorii ideilor, dictatorial, ţârănismul este deci un „satanism antiromânesc”. După odioasa acuzaţie că partidul na ional-ţăresc luptă împotriva Bisericii, iată o nouă formulă ieşită din oficina a uror inamilor naj’onalcreştine, ziarelor aşa numite de dreapta, şi cu deosebit atiudinea oficiosului gogocuzist „Ţara Noastră”? O ploaie de injurii, o neruşinată serie de acuzaţii şi infamii aduse celor o sută de profesori, pentru că aceştia au înţeles să militeze în singurul partid de ordine apărător al intereselor celor mulţi, în partidul naţional-ţărănesc. Profesorii universitari naţional-ţărănişti au devenit astfel trădătorii naţiei, pentru că s’au ferit să asculte solicitările tuturor aventurierilor politici, puşi în slujba unor interese străine ţării noastre. Acum, ziarul d-lui Goga şi Cuza a început să facă o sumă de desco- Se vinde numai in cutii originale Conţinând două buline şi cu semnătura doctorului. Depozit farmacia N. Popovici Bucureşti Calea Rahovei 265 Reprezentantul Negusului la încoronarea Regelui LONDRA, 28 (Radar). — Legaţia tynusiniana din Londra anunţă că Regusul va fi reprezentat prin fiul său mai mare, prințul Asfan Wo- Ban, la încoronarea Regelui George VI. SPECTACOLE TEATRE NAŢIONAL: Omul şi masca. OPERA: Voevodul ţiganilor. REGINA MARIA: De ziua nevesturii. VESEL: Scurt circuit. ALHAMBRA: Tot Alhambra Melody. CINEMATOGRAFE ARO: „Vinovatul" (Le Coupable), cu Pierre Bancher, Gabriel Signoret, Madeleine Ozeay. Jurnal, complectare. SCALA: Intimităţi conjugale, cu Myrna Ly, Warner Baxter, etc.CAPITOL: Misiunea Brigăzii 41, cu Errol Flynn şi Olivia de Havilland. TRIANON: Hortense Raky în „Paradisul femeilor”. ROXY: Misiunea Brigăzii 41, cu Errol Flynn şi Olivia de Havilland. SELECT: Jurnalul unei cameriste, cu Robert Taylor şi Loretta Young. OMNIA: Antonio Adverso şi Escadrila de noapte. FEMINA: Elisabeta regina Angliei şi complectare colorată. CORSO: Suflete sbuciumate, cu Shirley Temple şi Informatou’ secret, cu câinele Tarzan. A. R. P. A.: „Acuzata”, cu Dolores del Rio, jurnal şi complectare. CITY: Maria Crasnova şi Fugara, cu Margareth Sullavan. FORUM: Reputaţia d.rei Arenbury şi Căsătorii americane. CARLTON : „Patima”, cu Franchot Tone şi Bette Davis. REGAL: L’Argent (Banii) de Emile Zela, cu Vera Korene şi Pierre Richard Willm. PALAS BULEVARD: Cinci copii deodată. MANON: Sublima amintire şi Rapsodia dragostei. DARLY: Romeo şi Julieta şi Viaţa Parisiană. FRANKLIN: Ultimul Mohican şi Hollywood Melody 1937. VOLTA BUZEŞTI: Căpitanul Ianuarie şi Romanţa iubirei. AMERICAN: Regina Junglei şi Valsul şampaniei. MILANO: Oraşul păcatelor şi Sub două drapele. RAHOVA: Marşul de noapte şi O noapte pe Dunăre. MARCONI: Nemurirea ei iubire (Beet, hovern). Jurnal şi revistă. DACIA: Romeo şi Julieta şi Scandal monden, cu Clark Gabie. MODEL: Uniţi pe vecie şi Străjerii din Texas. PROPUNERI (Continuare din pag. I-a) ÎNCHEIERE Legea de organizare, încurajare şi protecţie a agriculturii, care se discută acum în parlamentul ţării, pe lângă imposibilitatea de a fi aplicată vreodată cu succes din priicina lipsei de cultură profesională a celor 14 milioane de ţărani, 8 biurocratismului cârmuitor şi a insuficienţii covârşitoare de mijloace băneşti — bugetul ministerului respectiv abia ajungând pentru salarii, materiale, întreţineri, diurne, comisiuni şi alte sinecure, mai are o lacuna, o scădere condamnabilă, şi neexplicabilă, anume, că agricultura propriu zisă, deşi săracă şi îngenunchiată, totuşi, dintr’o totală lipsă de prevedere a cârmacilor ei vitregi, a trecut trufaşă pe lângă sora ei firească pomicultura, aproape să nu-i dea nici bună ziua, lăsând’o din nou stingheră să alerge pe la porţile altor ministere. Da, adevărul vorbeşte şi realitatea-i de faţă, agricultura noastră, tocmai când a ajuns la strâmtorare, aproape îngenunchiată, fiindcă cei care o practică, ţăranii, factorii esenţiali ai progresului agricol, albinele stupului naţional, n’au avut niciodată, şi din nenorocire continui încă a nu avea nici mijloacele strict necesare şi nici cultura profesională, agricultura noastră, în loc de a întinde mâna şi a cere ajutor dela sora ei dreaptă pomicultura, a se asocia cu ea spre a se salva, dintr’o totală lipsă de prevedere a cârmuirii ţării, a rămas, s- lupte tot singură, să se salveze cum o şti, să plutească în neştire pe tajlazurile întunecate ale sărăciei şi ale ignoranţii profesionale. Ce era mai firesc, mai drept şi mai logic, ce era mai de trebuinţă şi mai de nevoie azi, ca, odată cu întocmirea şi votarea legii de organizare a agriculturii să se fi încadrat şi pomicultura, care aşteaptă tot de atâta vreme ca şi agricultura să fie organizată gospodăreşte în cadrul economiei generale a ţării, dându-li-se la ambele fără precupeţire, care numai aici nu-şi are locul, posibilitatea bănească de a progresa, nu cu vorbe şi discursuri, cu ordine de biurou, cu conferinţi de catedră în care abundă vorbele goale şi mai cu seamă, spre batjocură, nici acei 200 din bugetul general al Statului, ci cu fapte concrete, cu pilde şi exemple vii, alimentate cu cel puţin 20% din acelaş buget! E o atonie, eabisfurd! chiar, sau legifereze şi să se aştepte ca agricultura, cu toate ramurile care o alcătuesc, să prospere şi să înflorească pe bază de sancţiuni, amenzi, taxe şi suprataxe care abundă la tot pasul în legea ce se proiectează, pe spinarea executanţilor ţărani. Dintre toate bugetele ministerelor, acel al ministerului de agricultură trebue să fie cel mai mare şi cel mai bine chibzuit, urmând apoi celelalte în ordinea lor firească, ori noi facem contrariul şi din pricina aceasta nici vorbă nu poate fi de progres agricol. Şi acum închei. Pentru a obţine sigur progresul agricol, ne trebue bani. Aceasta, pe primul plan. Pe al doilea plan ne trebue personal de conducere nu numai specializat teoreticeşte ,ci practicat şi experimentat, îndriăgostit şi însufleţit In misiunea lui V. Lovinescu^nădăşeni Sir Samuel Moare bolnav LONDRA, 28 (Radora). — Sir Samuel Hoare, care este bolnav de gripă, va trebui să rămână câteva zile în pat. «dreptatea» Adunarea navali a Bindlî Românéti!*C Sâmbătă după amiază a avut loc la sediul din strada Smârdan , adunarea generală a Băncii Româneşti. Desbaterile au fost prezidate de către A. N. P. Ştefănescu, vicepreşedintele consiliului de administraţie. Biroul a fost complectat cu d-nii Al. N. Ştefănescu, vicepreşedinte, D. D. Bragadiru, Gh. Corbescu, Em. Dan, C. D. Dimitriu, Hercule D. Fulga, prof. dr. L. Mrazek, Ionel Pop, I. I. Stănculeanu, Al. Lapedatu membri şi d. Ion Săvescu, directorul general al băncii. Au fost numiţi scrutători d-nii Florian Marinescu reprezentantul Casei Regale, şi M. Atias, director al Băncii de Credit Român. Direcţiunea Băncii a mai fost reprezentată prin d-nii directori: Gh. Cretzeanu, T. Pilidi, Al. Orăscu ş. a. PARTICIPANŢII Printre numeroşii participanţi la adunare remarcăm pe d-nii: Dinu Brătianu, şeful partidului liberal, Oscar Kiriacescu şi Băicoianu, administratori ai Băncii Naţionale, Vaier Pop, ministrul industriei şi comerţului, V. Slăvescu, Ion Răducanu, I. Mitilineu, foşti miniştri, ing. C. Osiceanu, preşedintele Uniunii Camerelor de comerţ şi industrie, amiral Coandă, Oscar Kaufman, I. Boambă, prof. Brancovici, C. Dobrovici, Hailpern, ing. M. Constantinescu, ing. Bujor, prof. dr. Zaharia, Gh. Ferme, ing. Secară. Clinceanu, cei cinci din urmă ceazori ai instituţiei — Zănescu, ing. Gheorghiade, Ionel Niculescu, Saragea, ing. Ghioiu, Gh. Alexandrescu, etc. CUVÂNTAREA D-LUI N. P. ŞTEFANESCU Deschizând şedinţa d. ing. N. P. Ştefănescu a făcut o vie şi elocventă expunere cu privire la activitatea desfăşurată de către Banca Românească în cursul ultimului an şi de realizările acestei întreprinderi în domeniul economic şi financiar. D. preşedinte N. P. Ştefănescu a relevat, între altele, faptul îmbucurător că depunerile la Banca Românească au crescut necontenit ajungând la sfârşitul anului 1936 la 3.497 milioane faţă de 2.860 milioane în 1935 şi 2.082 milioane în 1934. A crescut deasemenea plasamentul, atât în ce priveşte pe debitorii în cont, cât şi portofoliul de scont. Au fost intensificate împrumuturile garantate cu mărfuri şi devize. Banca Românească n’a precupeţit nici o sforţare şi nici un sacrificiu ca să ajute în cea mai largă limită a posibilităţii agricultura, comerţul şi industria. Acţionarii au luat apoi cunoştinţă de cuprinsul dării de seamă a consiliului de administraţie către adunarea generală. Aceasta relevă, la început evenimentele politice şi economice externe mai importante: războiul civil din Spania, devalorizarea monetei franceze, elveţiene şi olandeze, acordul valutar tripartit între Anglia, Franţa şi Statele Unite, etc. Pentru economia românească, anul 1936 a însemnat unul de înviorare apreciabilă. Recolta a fost mulţumitoare, fiind valorificată producţia industrială a crescut; balanţa comercială activă a contribuit la ameliorarea circulaţiei bunurilor şi prosperarea comerţului, în primul rând. BILANŢUL Darea de seamă se ocupă apoi despre bilanţul Băncii Româneşti pe exerciţiul 1936. «Cifrele vă dovedesc — arată ea — în mod îmbucurător sporul activităţii noastre şi al beneficiilor ce am realizat. Creşterea volumului nostru de afaceri a fost atât de pronunţată încât cu toată sârguinţa şi devotamentul funcţionarilor noştri, cărora le aducem mulţumiri, am fost nevoiţi să mărim numărul personalului atât în Centrală, cât şi în unele sucursale. De asemenea, am fost obligaţi să aducem modificări şi lărgiri importante în localul sediului nostru din Bucureşti. In cursul anului trecut ne-am dat toate silinţele sa contribuim la propăşirea tuturor ramurilor vieţii economice a ţării noastre. Am dat concursul cel mai larg finanţării exportului nostru peste hotare. Astfel, numai în ceea ce priveşte cerealele am finanţat exportul a 36 mii vagoane grâu, 24 mii orz, 20 mii porumb, adică în total 80 mii vagoane, reprezentând o valoare de aproximativ 3 miliarde lei. Operaţiunile noastre cu străinătatea au luat din nou o desvoltare însemnată. Atât conturile în devize ce întreţinem pe lângă corespondenţii noştri externi, cât şi conturile în lei ale instituţiilor din străinătate la Banca Românească, au fost extrem de active. ■angajamentele noastre de reescent la Banca Naţională a României, căreia îi exprimăm mulţumiri pentru concursul ce ne-a acordat, au scăzut simţitor. Comparându-le cu cele din anii precedenţi, ele au însumat în cifre rotunde, la 31 Decembrie ale fiecărui an: lei 1.549 milioane în 1931; lei 641 milioane în 1934; lei 375 milioane în 1935; lei 223 milioane în 1936. In cursul anului 1936, reescentul cel mai mic a fost, în Iunie, de 130 milioane lei, iar cel mai mare, în Octombrie, adică în perioada mai intensă de export, când a atins 552 milioane. In schimb, totalul depunerilor și al creditorilor a crescut atingând la finele fiecărui an: lei 2.082 milioane în 1934, lei 2.860 milioane în 1935, lei 3.497 milioane în 1936. Depozitele de lei externi au scăzut de la lei 523 miilioane în 1936 la 388 milioane la sfârșitul anului 1936. Acest fenomen este îmbucurător, deoarece dovedeşte putinţa executării aranjamentelor încheiate de ţara noastră cu străinătatea şi începerea lichidării arieratelor. In ceia ce priveşte plasamentul — atât debitorii în cont cât şi portofoliul de scontrol a crescut anual după cum urmează: lei 2.320 milioane la 31 Decembrie 1934, lei 2.789 milioane la 31 Decembrie 1935, lei 2.877 milioane la 31 Decembrie 1936 depăşind chiar, între timp, cifra de 3 miliarde în Octombrie trecut. Creanţei noastre, supuse conversiunii conform legii din 7 Aprilie 1934, au scăzut dela 155 milioane lei în 1935 la 103 milioane la 31 Decembrie 1935. împrumuturile garantate cu ipoteci — împrumuturi în cea mai mare parte comerciale în care ipoteca reprezintă o garanţie suplimentară — au scăzut deasemenea de la cei 474 milioane în 1935 la 396 milioane la 31 Decembrie 1936. In schimb, împrumuturile garantate cu mărfuri și devize au trecut dela 690 milioane în 1935 la 863 milioane la 31 Decembrie 1936. Vinem să adăogăm, că în cursul anului trecut s’a terminat clădirea din Bulevardul Carol, ce posedăm în indivizie cu Casa de Pensiuni a Personalului acestei Bănci şi că acest imobil a fost în întregime închiriat». BENEFICIILE ŞI DIVIDENDUL Beneficiul net al anului 1936 este de 40.461.189 lei din care s’au făcut reduceri de 10 la sută pentru fondul de rezervă legal, 4 la sută pentru Casa de pensiuni şi ajutor, etc. S’a propus şi admis distribuirea unui dividend de 8 la sută la capitalul vărsat, cela ce însemnează un dividend brut de 40 lei de acţiune. APROBAREA GESTIUNII a procedat apoi la epuizarea ordinei de zi. Adunarea generală a dat cu unanimitate descărcare consiliului de administraţie de gestiunea sa, aprobând bilanţul şi distribuirea beneficiilor. A fost ratificată cooptarea ca membru in consiliul de administratie a d-lui Alex. Lapedatu. Au fost deasemenea realeşi în consiliu d-nii Gh. Corbescu, Em. Dan, Hercule D. Fulga şi prof. dr. L. Mrazec ale căror mandate expiraseră.Sa procedat apoi la alegerea a cinci cenzori și a cinci supleanți, după care adunarea generală a luat sfârșit. * din revista «ÎNCOTRO?» apărut astăzi ne aduce careobiceiu, numai lucruri noi şi savuroase. Din bogatul cuprins al acestui număr, reţinem: RECENSĂMÂNTUL ŞOMERILOR INTELECTUALI. Intelectuali şi manuali. Semne de recunoaştere. Şomeri şi şomeri. Şomaj fără leac. Un proect de lege foarte eficace . Omul săptămânii: Mitita Constantinescu. Remanierea în halat şi papuci. Balada svonului. Săptămâna erorilor de tipar. Film parlamentar. Svonuri. Răfueli. Culise. 12 pagini ilustrate de Dragoş şi Anosti« 7 LEI. Echilibru bugetar (Conţinute dia pagina I-4) altă destinaţie (ex. fondul primelor de export). Ceea ce a întrecut toate aceste artificii, este însă procedeul folosit,— pe lângă celelale, — pentru a creea chiar un excedent în bugetul pe exerciţiul 1935-36. S’au considerat drept încasări în numerar sau în compensaţie, o sumă de 211 milioane lei, reprezentând, de fapt, o cheltuială şi anume: bonuri de tezaur primite în plată pentru impozite. Nu-i nici o nevoie de pricepere tehnică, spre a se înţelege că, primind drept numerar bonuri de tezaur vor lipsi din cassa statului 211 milioane lei şi — cum bugetul de cheltueli a tot angajat, — aceasta va creea un deficit corespunzător. Cu toate acestea sunt destui cari s’au lăsat înşelaţi şi socotesc că, numai dorinţa de polemică a putut îndemna să se releveze acest procedeu incorect. Sunt unii miniştri de finanţe, cari au darul de a pleda în mod abil procesele şi capătă câştig de cauză dela cei ce-şi asumă rolul de judecători. Vintilă Brătianu a făcut parte din această categorie. De aceea când s’au relevat golurile bugetare lăsate de «excedentele» sale cel care a cutezat să înfrunte pe marele vistiernic a fost hulit ca opozant. Dar golurile bugetare n’au putut fi umplute cu sentinţe. Şi când au trebuit să fie umplute cu aur greu, au fost descoperite şi — în sfârşit — recunoscute... Istoria se repetă. Virgil Madgearu De la organizaţia Capitalei Adunarea generală a tineretului naţional-ţărănesc din Cui de Verde circ. 31 In ziua de 24 Februarie a avut loc în localul Casei de Stat a Organizaţiei Naţional Ţărăniste din Circa 31 de sub conducerea d-lui M. A. Turneanu, reorganizarea şi alegerea potrivit statutelor partidului, comitetului de conducere al organizaţiei tineretului Naţional-Ţărănesc din acea circumscripţiune. D. M. A. TURNEANU, după o mică introducere arătând rostul acestei adunări, proclamă ca prezident de întrunire pe d. avocat Const. Rădulescu, secretarul general al organizaţiei Tineretului din cui de Verde, care printr-o competentă şi caldă introducere, a marcat însemnătatea organizărei tineretului în Partidul Naţional-Ţărănesc. NOUI MEMBRI IN COMITETUL TINERETULUI Păşindu-se la alegeri, au fost aleşi prin aclamaţiuni, ca secretar al organizaţiei tineretului din Circ 31, d. avocat V. A. Dumitriu, ajutori d-nii Petre Pricop şi Nazăru Dumitru, Casier d. Păncescu Cristian, bibliotecar Weizmann Al. etc. CUVÂNTAREA D-LUI AV. C. RADULESCU După alegerea comitetului a luat cuvântul d. avocat C. Rădulescu. D-sa arată, în linii mari, cari sunt pilonii fundamentali ai doctrinei şi programului partidului naţional ţărănesc, făcând o impresionantă şi luminoasă comparaţie între aberaţiunile bandelor dictatoriale şi între sănătatea, conformitatea cu drepturile naturale al fiecărui cetăţean, ale doctrinei naţional-ţărăniste şi a Statului Ţărănesc. CUVÂNTAREA D-LUI V. A. DUMITRIU D. av. V. A. DUMITRIU, luând cuvântul, mulţumeşte călduros în numele său şi în numele membrilor comitetului de conducere, în primul rând şefilor cari i-au acordat onoarea încredere de a conduce o organizaţie atât de numeroasă şi seleră şi în al doilea rând membrilor cari l-au ales. Arătând marea menire a tineretului, celulă tânără şi generatoare în splendidul mecanism viu al Partidului şi ai Ţărei întregi, îndeamnă pe membrii tineretului la muncă desinteresată şi cinstită în propăşirea celor două noţiuni naţional-ţărăniste — Stat şi Partid, —, preconizate cu atâta competenţă, autoritate şi sacrificiu de marele ţăran Ion Mihalach© şi ceilalţi corifei al ţărănismului, D. C. PĂNCESCU, dă îndrumări folositoare tineretului. La sfârşit ia cuvântul d. M. A. TURNEANU, preşedintele organizaţiei partidului naţional-ţărănesc, din culoarea de Verde, circa 31, care după ce face desbaterea celor discutate printr’o caldă, energică şi entuziastă cuvântare, îndeamnă tineretul să fie alături de întreaga organizaţie matură, în ofensiva care se va da în apropiatele alegeri comunale, pentru realizarea Statului ţărănesc. Şedinţa viitoare s-a fixat la 1 Martie, în acelaş loc, ora 6 jumătate seara . Şedinţa comitetului Circumscripţiei Culoarea de Verde Cuvântarea d-lui av. I. N. Vlădescu D. I. Vlădescu, preşedintele culoarei de Verde a partidului naţionalţărănesc, însoţit de d. vice-preşedinte al culoarei, Alexandru Tellei au asistat la şedinţa de comitet a circ. 36, condusă de d. av. A. Panaitescu la Casa de stat din str. Hagi Ghiţă No. 61. Afară de ratificarea şi prezintarea nouilor membri, înscrişi în partid, sa predat gestiunea de către d. Alex. Tellei, fostul preşedinte, care s’a ratificat. D. I. N. VLADESCU, preşedintele culorii de Verde, a expus tactica adoptată de partid în vederea alegerilor comunale, care sunt cel mai eficace examen înaintea alegerilor generale. A cerut comitetului să lumineze massele în special în privinţa pretinsului comunism ce se impută de către adversari, afirmând că democraţia, ordinea şi naţionalismul sunt esenţialul partidului naţionalţărănesc în programa dogmatică a acestuia. D. ALEX. TELLEI a mulţumit celor prezenţi pentru concursul acordat pe timpul cât a condus circ. 36, recomandând călduros pe actualul preşedinte, d. av. A. Panaitescu, care încheie şedinţa mulţumind forului superior şi celor prezenţi pentru încrederea acordată şi asigurându-i de întreg concursul d-sale. Şedinţa s-a ridicat la ora 13. Asistenţa a manifestat călduros pentru conducătorii partidului în frunte cu d-nii I. Mihalache, I. Maniu, dr. N. Lupu şi V. Madgearu. De la circ. 10 a partidului naţional-ţărănesc Cetăţenii protestează împotriva speculei Duminică dimineaţa la ora 11 a avut loc la casa de stat a circ 19 o mare întrunire cetăţenească sub preşedinţia d-lui Gh. Lincu, având ca secretar cetăţenesc pe d-na Theodora Secăreanu. D. ŞTEFAN IONESCU secretarul circ. spune că rostul acestor întruniri au mai mult un caracter de consfătuiri între cetăţeni pentru a se forma dezideratele edilitare ce vor trebui îndeplinite când va veni partidul la putere. Deasemenea trebue să se protesteze contra speculei şi să se formeze o conştiinţă cetăţenească care să învingă politicianismul ce caută să înşele poporul. Propune să ia cât mai curând fiinţă o cooperativă a circumscripţiei pentru ca în acest mod să se vie cel puţin în ajutorul membrilor partidului. D. IORGU ION îşi exprimă credinţa că aceste consfătuiri cetăţeneşti, făcându-se în fiecare Duminică vor fi de mare folos pentru locuitorii circumscripţiei. D. GH. VELCESCU protestează contra speculei şi face apel la femei care ca gospodine suferă, în primul rând. De aceia să se formeze co- misii de bărbaţi şi femei care să meargă la autorităţi şi să protesteze. D. L BARBULESCU după ce arată care este rostul femeii în viaţa cetăţenească face apel la solidaritatea cetăţenilor. D-na TEODORA SECATEANU face apel la femei ca să participe la aceste întruniri. D. C. OLARESCU arată nepăsarea autorităţilor care nu iau măsuri contra speculei. D. ŞTEFAN IONESCU citeşte următoarea moţiune: «Cetăţenii din circ. 19, răspunzând la chemarea partidului naţional-ţărănesc, s’au întrunit« casa de stat a circ., unde au protestat vehement contra indolenţei liberale care de trei ani şi mai bine na făcut nici’o realizare edilitară în această circumscripţie şi care nau luat nici-o măsură contra speculei ce face ravagii la periferii, unde populaţia este săracă». S’au format apoi delegaţii care să se prezinte d-lui ministru de industrie şi comerţ şi d-lui primar general. D. Gh. Lincu închide întrunirea, propunând ca circumscripţia să înfiinţeze pentru membrii partidului de lângă cooperativă şi un cabinet medical şi un birou de contencios gratuit. Avem multă populaţie săracă căreia fiscul îi vinde casele, deoarece pus taxe şi pe apă pe care nu o are trasă în curte-Deaceia să fim uniţi şi să protestăm cu putere contra celor ce nu ţin cont deviaţa noastră oropsită.