Dreptatea, martie 1937 (Anul 11, nr. 2792-2816)

1937-03-02 / nr. 2792

"IŢI MULŢUMESC, 13 ESTE NUMĂRUL MEU FAVORIT"! NU UITAŢI că s'au pus in vânzare lozurile Loteriei a 13-a CU UN LOZ IN B­UZ­U­NAR puteţi fi sigur că visurile Dv. vor fi împlinite. Cei 2000 de lei pe fund — daţi pe loi vs» vă pot face proprietarul casuţei visate şi Vă pot TRACEREA CLASEI I-A IA 15 MARTIE scăpa de coşmarul chiriei. loteria DE STAT bun curat SIEFTIN IIHN­MEUROLGIC Dr. Nanu-Muscel Singurul remediu contra GRIFEI, MIGRENEI, NEVRALGIEI, etc. 7 LEI Adversarii ţărănismului (Continuare p din pag. l*a)­ periri istorice şi „ideologice". Mai întâi, afirmă că „primii cari au în­cercat să militarizeze tineretul ro­mân, au fost ţărăniştii”. Aşa­dar, pentru redactorul d-lor Goga şi Cuza, noi am arborat svastica, centiroanele şi cămăşile albastre sau verzi. Noi am constituit şi am înarmat, încă din 1926 (!) gărzile ţărăneşti. Reatarea, pentru toată lumea, ştim însă că este alta. Gărzile ţărăneşti au s­at fiinţă în preajma şi în timpul alegerilor de la Mehedinţi, adică exact acum un an. Şi aceasta, pentru a apăra viaţa alegătorilor şi a candidaţilor, ce era mereu în primejdie, datorită atacuri­lor puse la cale, de bandele cuziste, echipate şi înarmate după modelul batalioanelor de asalt din Germania. Asemenea „adevăruri istorice” pun în circulaţie partidul naţional-creş-­ tin. Ideea ţărănismului, ideie întemeia­­­tă pe cel mai serios principiu etno­grafic al României, o ţară alcătui­tă în majoritate covârşitoare din po­pulaţie rurală, — este pentru d-nii Goga şi Cuza, o idee inamică na­ţiunii. Partid sprijinit de elemente oli­garhice, gogo-cuzismul nu se putea să nu fie adversar neîmpăcat şi al ţă­rănismului şi populaţiei săteşti. Pentru „Ţara Noastră”, ca şi pen­tru difuzorii ideilor, dictatorial, ţâră­nism­ul este deci un „satanism antiro­­mânesc”. După odioasa acuzaţie că parti­dul na ional-ţă­­resc luptă împotriva Bisericii, iată o nouă formulă ieşită din oficina a uror in­am­ilor naj’onal­­creştine, ziarelor aşa numite de dreapta, şi cu deosebi­t ati­udinea oficiosului gogo­­cuzist „Ţara Noastră”? O ploaie de injurii, o neruşinată serie de acuzaţii şi infamii aduse celor o sută de pro­fesori, pentru că aceştia au înţeles să militeze în singurul partid de ordine apărător al intereselor celor mulţi, în partidul naţional-ţărănesc. Profesorii universitari naţional-ţără­­nişti au devenit astfel trădătorii na­ţiei, pentru că s’au ferit să asculte solicitările tuturor aventurierilor po­litici, puşi în slujba unor interese străine ţării noastre. Acum, ziarul d-lui Goga şi Cuza a început să facă o sumă de desco- Se vinde numai in cutii originale Conţinând două buline şi cu sem­nătura doctorului. Depozit farmacia N. Popovici Bucureşti Calea Rah­ovei 265 Reprezentantul Negusului la încoronarea Regelui LONDRA, 28 (Radar). — Legaţia tynusiniana din Londra anunţă că Regusul va fi reprezentat prin fiul său mai mare, prințul Asfan Wo- Ban, la încoronarea Regelui Geor­ge VI. SPECTACOLE TEATRE­ ­NAŢIONAL: Omul şi masca. OPERA: Voevodul ţiganilor. REGINA MARIA: De ziua nevesturii. VESEL: Scurt circuit. ALHAMBRA: Tot Alhambra Melody. CINEMATOGRAFE ARO: „Vinovatul" (Le Coupable), cu Pierre B­ancher, Gabriel Signoret, Ma­deleine Oze­­ay. Jurnal, complectare. SCALA: Intimităţi conjugale, cu Myrna Ly, Warner Baxter, etc.­­CAPITOL: Misiunea Brigăzii 41, cu Errol Flynn şi Olivia de Havilland. TRIANON: Hortense Raky în „Pa­radisul femeilor”. ROXY: Misiunea Brigăzii 41, cu E­­rrol Flynn şi Olivia de Havilland. SELECT: Jurnalul unei cameriste, cu Robert Taylor şi Loretta Young. OMNIA: Antonio Adverso şi Escadrila de noapte. FEMINA: Elisabeta regina Angliei şi complectare colorată. CORSO: Suflete sbuciumate, cu Shir­ley Temple şi Informatou’ secret, cu câinele Tarzan. A. R. P. A.: „Acuzata”, cu Dolores del Rio, jurnal şi complectare. CITY: Maria Crasnova şi Fugara, cu Margareth Sullavan. FORUM: Reputaţia d.rei Arenbury şi Căsătorii americane. CARLTON : „Patima”, cu Franchot Tone şi Bette Davis. REGAL: L’Argent (Banii) de Emile Zela, cu Vera Korene şi Pierre Ri­chard Willm. PALAS BULEVARD: Cinci copii deo­­dată. MANON: Sublima amintire şi Rapso­dia dragostei. DARLY: Romeo şi Julieta şi Viaţa Pa­­risiană. FRANKLIN: Ultimul Mohican şi Hol­lywood Melody 1937. VOLTA BUZEŞTI: Căpitanul Ianuarie şi Romanţa iubirei. AMERICAN: Regina Junglei şi Valsul şampaniei. MILANO: Oraşul păcatelor şi Sub două drapele. RAHOVA: Marşul de noapte şi O noapte pe Dunăre. MARCONI: Nemurirea ei iubire (Beet, hovern). Jurnal şi revistă. DACIA: Romeo şi Julieta şi Scandal monden, cu Clark Gabie. MODEL: Uniţi pe vecie şi Străjerii din Texas. P­ROPUN­E­RI (Continuare din pag. I-a) ÎNCHEIERE Legea de organizare, încurajare şi protecţie a agriculturii, care se discută acum în parlamentul ţării, pe lângă imposibilitatea de a fi aplicată vreodată cu succes din pri­­icina lipsei de cultură profesională a celor 14 milioane de ţărani, 8 biurocratismului cârmuitor şi a in­suficienţii covârşitoare de mijloace băneşti — bugetul ministerului res­pectiv abia ajungând pentru salarii, materiale, întreţineri, diurne, comi­­siuni şi alte sinecure, mai are o lacuna, o scădere condamnabilă, şi neexplicabilă, anume, că agricultura propriu zisă, deşi săracă şi înge­­nunchiată, totuşi, dintr’o totală lipsă de prevedere a cârmacilor ei vitregi, a trecut trufaşă pe lângă sora ei fi­rească pomicultura, aproape să nu-i dea nici bună ziua, lăsând’o din nou stingheră să alerge pe la por­ţile altor ministere. Da, adevărul vorbeşte şi realita­­tea-i de faţă, agricultura noastră, tocmai când a ajuns la strâmto­rare, aproape îngenunchiată, fiind­că cei care o practică, ţăranii, fac­torii esenţiali ai progresului agricol, albinele stupului naţional, n’au avut niciodată, şi din nenorocire conti­nui încă a nu avea nici mijloacele strict necesare şi nici cultura pro­fesională, agricultura noastră, în loc de a întinde mâna şi a cere aju­tor dela sora ei dreaptă pomicul­tura, a se asocia cu ea spre a se salva, dintr’o totală lipsă de pre­vedere a cârmuirii ţării, a rămas, s-­­ lupte tot singură, să se salveze cum o şti, să plutească în neştire pe ta­­j­lazurile întunecate ale sărăciei şi ale ignoranţii profesionale. Ce era mai firesc, mai drept şi mai logic, ce era mai de trebuinţă şi mai de nevoie azi, ca, odată cu întocmirea şi votarea legii de or­ganizare a agriculturii să se fi în­cadrat şi pomicultura, care aşteaptă tot de atâta vreme ca şi agricul­tura să fie organizată gospodăreşte în cadrul economiei generale a ţă­rii, dându-li-se la ambele fără pre­­cupeţire, care numai aici nu-şi are locul, posibilitatea bănească de a progresa, nu cu vorbe şi discursuri, cu ordine de biurou, cu conferinţi de catedră în care abundă vorbele goale şi mai cu seamă, spre batjo­cură, nici acei 2­0­0 din bugetul ge­neral al Statului, ci cu fapte con­crete, cu pilde şi exemple vii, ali­mentate cu cel puţin 20%­ din ace­­laş buget!­­ E o atonie, e­abisfurd! chiar, s­­au legifereze şi să se aştepte ca agri­cultura, cu toate ramurile care o alcătuesc, să prospere şi să înflo­rească pe bază de sancţiuni, amenzi, taxe şi suprataxe care abundă la tot pasul în legea ce se proiec­tează, pe spinarea executanţilor ţă­rani. Dintre toate bugetele ministere­lor, acel al ministerului de agricul­tură trebue să fie cel mai mare şi cel mai bine chibzuit, urmând apoi celelalte în ordinea lor firească, ori noi facem contrariul şi din pri­cina aceasta nici vorbă nu poate fi de progres agricol. Şi acum închei. Pentru a obţine sigur progresul agricol, ne trebue bani. Aceasta, pe primul plan. Pe al doilea plan ne trebue personal de conducere nu numai specializat teoreticeşte ,ci practicat şi experi­mentat, îndriăgostit şi însufleţit In misiunea lu­­­­i V. Lovinescu^nădăşeni Sir Samuel Moare bolnav LONDRA, 28 (Radora). — Sir Sa­muel Hoare, care este bolnav de gripă, va trebui să rămână câteva zile în pat. «dreptatea» Adunarea navali a Bindlî Românéti!­­*C Sâmbătă după amiază a avut loc la sediul din strada Smârdan , a­­dunarea generală a Băncii Româ­neşti. Desbaterile au fost prezidate de către A. N. P. Ştefănescu, vice­pre­şedintele consiliului de administra­ţie. Biroul a fost complectat cu d-nii Al. N. Ştefănescu, vicepreşedinte, D. D. Bragadiru, Gh. Corbescu, Em. Dan, C. D. Dimitriu, Hercule D. Fulga, prof. dr. L. Mrazek, Ionel Pop, I. I. Stănculeanu, Al. Lapeda­­tu membri şi d. Ion Săvescu, direc­torul general al băncii. Au fost numiţi scrutători d-nii Florian Marinescu reprezentantul Casei Regale, şi M. Atias, director al Băncii de Credit Român. Direcţiunea Băncii a mai fost re­prezentată prin d-nii directori: Gh. Cretzeanu, T. Pilidi, Al. Orăscu ş. a. PARTICIPANŢII Printre numeroşii participanţi la adunare remarcăm pe d-nii: Dinu Brătianu, şeful partidului liberal, Oscar Kiriacescu şi Băicoianu, ad­ministratori ai Băncii Naţionale, Vaier Pop, ministrul industriei şi comerţului, V. Slăvescu, Ion Rădu­­canu, I. Mitilineu, foşti miniştri, ing. C. Osiceanu, preşedintele U­­niunii Camerelor de comerţ şi in­dustrie, amiral Coandă, Oscar Ka­ufman, I. Boambă, prof. Branco­­vici, C. Dobrovici, Hailpern, ing. M. Constantinescu, ing. Bujor, prof. dr. Zaharia, Gh. Ferm­e, ing. Seca­ră. Clinceanu, cei cinci din urmă cea­zori ai instituţiei — Zănescu, ing. Gheorghiade, Ionel Niculescu, Sa­ragea, ing. Ghioiu, Gh. Alexandre­­scu, etc. CUVÂNTAREA D-LUI N. P. ŞTE­FANESCU Deschizând şedinţa d. ing. N. P. Ştefănescu a făcut o vie şi eloc­ventă expunere cu privire la activi­tatea desfăşurată de către Banca Românească în cursul ultimului an şi de realizările acestei întreprin­deri în domeniul economic şi finan­ciar. D. preşedinte N. P. Ştefănescu a relevat, între altele, faptul îmbucu­rător că depunerile la Banca Ro­mânească au crescut necontenit a­­jungând la sfârşitul anului 1936 la 3.497 milioane faţă de 2.860 milioane în 1935 şi 2.082 milioane în 1934. A crescut deasemenea plasamen­tul, atât în ce priv­eşte pe debitorii în cont, cât şi portofoliul de scont. Au fost intensificate împrumuturi­le garantate cu mărfuri şi devize. Banca Românească n’a precupe­ţit nici o sforţare şi nici un sacrifi­ciu ca să ajute în cea mai largă li­mită a posibilităţii agricultura, co­merţul şi industria. Acţionarii au luat apoi cunoş­­tinţă de cuprinsul dării de seamă a consiliului de administraţie către adunarea generală. Aceasta relevă, la început eveni­mentele politice şi economice ex­terne mai importante: războiul ci­vil din Spania, devalorizarea mone­­tei franceze, elveţiene şi olandeze, acordul valutar tripartit între An­glia, Franţa şi Statele Unite, etc. Pentru economia românească, a­­nul 1936 a însemnat unul de învio­rare apreciabilă. Recolta a fost mulţumitoare, fiind valorificată producţia industrială a crescut; balanţa comercială activă a contri­buit la ameliorarea circulaţiei bu­nurilor şi prosperarea comerţului, în primul rând. BILANŢUL Darea de seamă se ocupă apoi despre bilanţul Băncii Româneşti pe exerciţiul 1936. «Cifrele vă dovedesc — arată ea — în mod îmbucurător sporul acti­vităţii noastre şi al beneficiilor ce am realizat. Creşterea volumului nostru de afaceri a fost atât de pro­nunţată încât cu toată sârguinţa şi devotamentul funcţionarilor no­ştri, cărora le aducem mulţumiri, am fost nevoiţi să mărim numărul personalului atât în Centrală, cât şi în unele sucursale. De asemenea, am fost obligaţi să aducem modifi­cări şi lărgiri importante în localul sediului nostru din Bucureşti. In cursul anului trecut ne-am dat toate silinţele sa contribuim la pro­păşirea tuturor ramurilor vieţii e­­c­onomice a ţării noastre. Am dat concursul cel mai larg finanţării exportului nostru peste hotare. Ast­fel, numai în ceea ce priveşte cerea­lele am finanţat exportul a 36 mii vagoane grâu, 24 mii orz, 20 mii po­rumb, adică în total 80 mii vagoa­ne, reprezentând o valoare de apro­ximativ 3 miliarde lei. Operaţiuni­le noastre cu străină­tatea au luat din nou o desvoltare însemnată. Atât conturile în devize ce întreţinem pe lângă corespon­denţii noştri externi, cât şi conturi­le în lei ale instituţiilor din străi­nătate la Banca Românească, au fost extrem de active. ■angajamentele noastre de rees­­cent la Banca Naţională a Româ­niei, căreia îi exprimăm mulţumiri pentru concursul ce ne-a acordat, au scăzut simţitor. Comparându-le cu cele din anii precedenţi, ele au însumat în cifre rotunde, la 31 De­cembrie ale fiecărui an: lei 1.549 milioane în 1931; lei 641 mili­­o­ane în 1934; lei 375 milioane în 1935; lei 223 milioane în 1936. In cursul anu­lui 1936, reescentul cel mai mic a fost, în Iunie, de 130 milioane lei, iar cel mai mare, în Octombrie, adi­că în perioada mai intensă de ex­port, când a atins 552 milioane. In schimb, totalul depunerilor și al creditorilor a crescut atingând la finele fiecărui an: lei 2.082 mili­oane în 1934, lei 2.860 milioane în 1935, lei 3.497 milioane în 1936. Depozitele de lei externi au scă­zut de la lei 523 miilioane în 1936 la 388 milioane la sfârșitul anului 1936. Acest fenomen este îmbucu­rător, deoarece dovedeşte putinţa executării aranjamentelor înche­iate de ţara noastră cu străinăta­tea şi începerea lichidării ariera­telor. In ceia ce priveşte plasamentul — atât debitorii în cont cât şi portofo­liul de scont­r­ol a crescut anual după cum urmează: lei 2.320 mili­oane la 31 Decembrie 1934, lei 2.789 milioane la 31 Decembrie 1935, lei 2.877 milioane la 31 Decembrie 1936 depăşind chiar, între timp, cifra de 3 miliarde în Octombrie trecut. Creanţei noastre, supuse conver­siunii conform legii din 7 Aprilie 1934, au scăzut dela 155 milioane lei în 1935 la 103 milioane la 31 De­cembrie 1935. împrumuturile garantate cu ipo­teci — împrumuturi în cea mai mare parte comerciale în care ipo­teca reprezintă o garanţie suplimen­tară — au scăzut deasemenea de la cei 474 milioane în 1935 la 396 mili­oane la 31 Decembrie 1936. In schimb, împrumuturile garan­tate cu mărfuri și devize au trecut dela 690 milioane în 1935 la 863 mi­lioane la 31 Decembrie 1936. Vinem să adăogăm, că în cursul anului trecut s’a terminat clădirea din Bulevardul Carol, ce posedăm în indivizie cu Casa de Pensiuni a Personalului acestei Bănci şi că a­­cest imobil a fost în întregime în­chiriat». BENEFICIILE ŞI DIVIDENDUL Beneficiul net al anului 1936 este de 40.461.189 lei din care s’au făcut reduceri de 10 la sută pentru fon­dul de rezervă legal, 4 la sută pen­tru Casa de pensiuni şi ajutor, etc. S’a propus şi admis distribuirea unui dividend de 8 la sută la capi­talul vărsat, cela ce însemnează un dividend brut de 40 lei de acţiune. APROBAREA GESTIUNII­­ a procedat apoi la epuizarea or­­dinei de zi. Adunarea generală a dat cu una­nimitate descărcare consiliului de administraţie de gestiunea sa, apro­bând bilanţul şi distribuirea bene­ficiilor. A fost ratificată cooptarea ca membru in consiliul de adminis­­tratie a d-lui Alex. Lapedatu. Au fost deasemenea realeşi în consiliu d-nii Gh. Corbescu, Em. Dan, Her­cule D. Fulga şi prof. dr. L. Mrazec ale căror mandate expiraseră.­­Sa procedat apoi la alegerea a cinci cenzori și a cinci supleanți, după care adunarea generală a luat sfârșit. * din revista «ÎNCOTRO?» apărut astăzi ne aduce ca­­reobiceiu, nu­­mai lucruri noi şi savuroa­se. Din bogatul cuprins al a­­cestui număr, reţinem: RECENSĂMÂNTUL ŞO­MERILOR INTELECTU­ALI. Intelectuali şi manuali. Semne de recunoaştere. Şomeri şi şomeri. Şomaj fără leac. Un proect de le­ge foarte eficace . Omul săptămânii: Mitita Constantinescu. Remanierea în halat şi papuci. Balada svonului. Săptămâna erorilor de tipar. Film parlamentar. Svon­uri. Răfueli. Culise. 12 pagini ilustrate de Dragoş şi Anosti« 7 LEI. Echilibru bugetar (Conţinu­te dia pagina I-4) altă destinaţie (ex. fondul primelor de export). Ceea ce a întrecut toate aceste ar­tificii, este însă procedeul folosit,— pe lângă celelale, — pentru a creea chiar un excedent în bugetul pe exerciţiul 1935-36. S’au considerat drept încasări în numerar sau în compensaţie, o sumă de 211 milioa­ne lei, reprezentând, de fapt, o chel­tuială şi anume: bonuri de tezaur primite în plată pentru impozite. Nu-i nici o nevoie de pricepere tehnică, spre a se înţelege că, pri­mind drept numerar bonuri de te­­zaur vor lipsi din cassa statului 211 milioane lei şi — cum bugetul de cheltueli a tot angajat, — aceasta va creea un deficit corespunzător. Cu toate acestea sunt destui cari s’au lăsat înşelaţi şi socotesc că, numai dorinţa de polemică a putut îndemna să se releveze acest proce­deu incorect. Sunt unii miniştri de finanţe, cari au darul de a pleda în mod a­­bil procesele şi capătă câştig de cau­ză dela cei ce-şi asumă rolul de ju­decători. Vintilă Brătianu a făcut parte din această categorie. De aceea când s’au relevat golurile bugetare lăsate de «excedentele» sale cel care a cutezat să înfrunte pe marele vis­tiernic a fost hulit ca opozant. Dar golurile bugetare n’au putut fi umplute cu sentinţe. Şi când au trebuit să fie umplute cu aur greu, au fost descoperite şi — în sfârşit — recunoscute... Istoria se repetă. Vir­gil Madgearu De la organizaţia Capitalei Adunarea generală a tineretului naţional-ţărănesc din Cui­ de Verde circ. 31 In ziua de 24 Februarie a avut loc în localul Casei de Stat a Orga­nizaţiei Naţional Ţărăniste din Cir­ca 31 de sub conducerea d-lui M. A. Turneanu, reorganizarea şi alegerea potrivit statutelor partidului, co­mitetului de conducere al organiza­ţiei tineretului Naţional-Ţărănesc din acea circumscripţiune. D. M. A. TURNEANU, după o mică introducere arătând rostul a­­cestei adunări, proclamă ca prezi­dent de întrunire pe d. avocat Const. Rădulescu, secretarul general al organizaţiei Tineretului din cui­ de Verde, care printr-o competentă şi caldă introducere, a marcat însem­nătatea organizărei tineretului în Partidul Naţional-Ţărănesc. NOUI MEMBRI IN COMITETUL TINERETULUI Păşindu-se la alegeri, au fost a­­leşi prin aclamaţiuni, ca secretar al organizaţiei tineretului din Circ 31, d. avocat V. A. Dumitriu, ajutori d-nii Petre Pricop şi Nazăru Dumitru, Casier d. Păncescu Cris­tian, bibliotecar Weizmann Al. etc. CUVÂNTAREA D-LUI AV. C. RADULESCU După alegerea comitetului a luat cuvântul d. avocat C. Rădulescu. D-sa arată, în linii mari, cari sunt pilonii fundamentali ai doctrinei şi programului partidului naţional ţărănesc, făcând o impresionantă şi luminoasă comparaţie între abera­­ţiunile bandelor dictatoriale şi în­tre sănătatea, conformitatea cu drepturile naturale al fiecărui ce­tăţean, ale doctrinei naţional-ţără­­niste şi a Statului Ţărănesc. CUVÂNTAREA D-LUI V. A. DUMITRIU D. av. V. A. DUMITRIU, luând cuvântul, mulţumeşte călduros în numele său şi în numele membri­lor comitetului de conducere, în pri­mul rând şefilor cari i-au acordat onoarea încredere­ de a conduce o organizaţie atât de numeroasă şi seleră şi în al doilea rând membri­lor cari l-au ales. Arătând marea menire a tineretului, celulă tânără şi generatoare în splendidul meca­nism viu al Partidului şi ai­ Ţărei întregi, îndeamnă pe membrii tine­retului la muncă desinteresată şi cinstită în propăşirea celor două noţiuni naţional-ţărăniste — Stat şi Partid, —, preconizate cu atâta competenţă, autoritate şi sacrificiu de marele ţăran Ion Mihalach© şi ceilalţi corifei al ţărănismului, D. C. PĂNCESCU, dă îndrumări folositoare tineretului. La sfârşit ia cuvântul d. M. A. TURNEANU, preşedintele organi­zaţiei partidului naţional-ţărănesc, din culoarea de Verde, circa 31, care după ce face desbaterea celor dis­cutate printr’o caldă, energică şi entuziastă cuvântare, îndeamnă ti­neretul să fie alături de întreaga organizaţie matură, în ofensiva care se va da în apropiatele alegeri comunale, pentru realizarea Statu­lui ţărănesc.­­ Şedinţa viitoare s-a fixat la 1 Martie, în acelaş loc, ora 6 jumăta­te seara . Şedinţa comitetului Circumscripţiei Culoarea de Verde Cuvântarea d-lui av. I. N. Vlădescu D. I. Vlădescu, preşedintele culoa­­rei de Verde a partidului naţional­­ţărănesc, însoţit de d. vice-preşedin­­te al culoarei, Alexandru Tellei au asistat la şedinţa de comitet a circ. 36, condusă de d. av. A. Panaitescu la Casa de stat din str. Hagi Ghiţă No. 61. Afară de ratificarea şi prezinta­­rea nouilor membri, înscrişi în par­tid, sa predat gestiunea de către d. Alex. Tellei, fostul preşedinte, care s’a ratificat. D. I. N. VLADESCU, preşedintele culorii de Verde, a expus tactica adoptată de partid în vederea alege­rilor comunale, care sunt cel mai e­­ficace examen înaintea alegerilor generale. A cerut comitetului să lumineze massele în special în privinţa pre­tinsului comunism ce se impută de către adversari, afirmând că demo­craţia, ordinea şi naţionalismul sunt esenţialul partidului naţional­­ţărănesc în programa dogmatică a acestuia. D. ALEX. TELLEI a mulţumit celor prezenţi pentru concursul a­­cordat pe timpul cât a condus circ. 36, recomandând călduros pe actua­lul preşedinte, d. av. A. Panaitescu, care încheie şedinţa mulţumind fo­rului superior şi celor prezenţi pen­tru încrederea acordată şi asigurân­­du-i de întreg concursul d-sale. Şedinţa s-a ridicat la ora 13. Asis­tenţa a manifestat călduros pentru conducătorii partidului în frunte cu d-nii I. Mihalache, I. Maniu, dr. N. Lupu şi V. Madgearu. De la circ. 10 a partidului naţional-ţărănesc Cetăţeni­i protestează împotriva speculei Duminică dimineaţa la ora 11 a avut loc la casa de stat a circ 19 o mare întrunire cetăţenească sub pre­şedinţia d-lui Gh. Lincu, având ca secretar cetăţenesc pe d-na Theodo­ra Secăreanu. D. ŞTEFAN IONESCU secretarul circ. spune că rostul acestor întru­niri au mai mult un caracter de consfătuiri între cetăţeni pentru a se forma dezideratele edilitare ce vor trebui îndeplinite când va veni partidul la putere. Deasemenea trebue să se proteste­ze contra speculei şi să se formeze o conştiinţă cetăţenească care să în­vingă politicianismul ce caută să înşele poporul. Propune să ia cât mai curând fiinţă o cooperativă a circumscripţiei pentru ca în acest mod să se vie cel puţin în ajutorul membrilor partidului. D. IORGU ION îşi exprimă cre­dinţa că aceste consfătuiri cetăţe­neşti, făcându-se în fiecare Dumi­nică vor fi de mare folos pentru lo­cuitorii circumscripţiei. D. GH. VELCESCU protestează contra speculei şi face apel la fe­mei care ca gospodine suferă, în pri­mul rând. De aceia să se formeze co-­­ misii de bărbaţi şi femei care să meargă la autorităţi şi să protes­teze. D. L BARBULESCU după ce ara­tă care este rostul femeii în viaţa cetăţenească face apel la solidari­tatea cetăţenilor. D-na TEODORA SECATEANU­ face apel la femei ca să participe la aceste întruniri. D. C. OLARESCU arată nepăsarea autorităţilor care nu iau măsuri contra speculei. D. ŞTEFAN IONESCU citeşte ur­mătoarea moţiune: «Cetăţenii din circ. 19, răspun­zând la chemarea partidului naţio­­nal-ţărănesc, s’au întrunit­­« casa de stat a circ., unde au protestat vehement contra indolenţei liberale care de trei ani şi mai bine na făcut nici’o realizare edilitară în a­­ceastă circumscripţie şi care nau luat nici-o măsură contra speculei ce face ravagii la periferii, unde populaţia este săracă». S’au format apoi delegaţii care să se prezinte d-lui ministru de in­dustrie şi comerţ şi d-lui primar general. D. Gh. Lincu închide întrunirea, propunând ca circumscripţia să în­fiinţeze pentru membrii partidului de lângă cooperativă şi un cabinet medical şi un birou de contencios gratuit. Avem multă populaţie săracă că­­reia fiscul îi vinde casele, deoarece pus taxe şi pe apă pe care nu o are trasă în curte-Deaceia să fim uniţi şi să protes­tăm cu putere contra celor ce nu ţin cont de­­viaţa noastră oropsită.

Next