Dreptatea, mai 1937 (Anul 11, nr. 2843-2863)

1937-05-01 / nr. 2843

NASHTnaSHInaSH ,.400“ 6 CILINDRI Supape laterale 6 CILINDRI Supape în cap dublă aprinde 8 CILINDRI Supape în capj dublă floridei Sosirea noilor modele NASH 1937 a stârnit o adevărată serizație în rândul cunoscătorilor de automobile. Părerea lor este unanimă­ .Actualmente nu exi­stă o mașină americană mai frumoasă şi techniceşte mai perfectă decât ace­ste noi modele „NASH"! Mărimea şi linia lor impozantă, ca­roseriile complect metalice, spaţioase şi confortabile, minunatele frâne hy­­draulice şi în sfârşit neîntrecutele mo­toare NASH cu supape în cap şi du­blă aprindere, sau cu supape laterale, nu reprezintă decât o parte din numeroa­sele însuşiri ale noilor NASH-uri 1937... NOILE MODELE 1937 SUNT EXPUSE LA REPREZENTANTUL GENERAL PENTRU ROMÂNIA: CONSTANTIN S. MIHAESCU B-dul Tache Ionescu No. 10, BUCUREȘTI S­P­O­R­T First Viena sasort« Inni in CanM Turneul Pascal. Divizîa Naţională Capul de afiş al programului Duminică «caravana» pleacă din Pascal, îl define­a Iară îndoială — * Viena, în aceeaş zi ajunge la Bu­turneul redutabilei formaţii aus-­­ dajiesta, de unde la orele 14.3­1 por­­triace First Viena. i­nește spre Bucureşti în vagonu­ Reputatiei «unsprezecelui* vie-­­nez i s'a creat o faima, care expli­că perfect simpatia care-l intenju­­ră și tot noianul de înlesniri ce i se fac. Echipa austriacă sosește în Ca­pitală Luni. Lotul este compus din patrusprezece jucători plus condu­cătorii. Toate diligentele în legătură cu paşapoarte, traseu şi vize au fost definitiv tranşate. In urma intervenţiei pe lângă ministerul de Externe, Consulatul nostru din Viena a primit dispozi­ţii de a acorda viza gratuită. bits. 4 MAI: FIRST VIENA P RI­­PENSIA In aceste rânduri vom insista pu­ţin asupra soccerului austriac, Ri­­pensia şi jocul ei sunt prea bine cunoscute, pentru a ne mai ocupa de ele. Un lucru adăugăm, Ripen­sia se va prezenta pe teren în con­diţii excepţionale. Prezenţa Iui Sepi în linia de atac este o cheză­şie de banul mers al înaintării. A vorbi de First Vienna, este a­­celaş lucru cu a analiza football-ul din Austria. Jucătorii practică un joc de pase scurte de o precizie matematică. A un sistem de joc, încadrat în l­inii fixe. Din punct de vedere spectacult instrueşte toate elementele, ea încântă ochiul. Footballiştii austriaci — înţel­gem cei care activează în formal­ele consacrate — prin controlul b­lonului şi dexteritatea dusă la per­fecţie, pot fi consideraţi cu adevă­raţi maeştri. Teehnica lor este desăvârşită. Revenind la First Vienna amin­tim că au cinci internaţionali. In partida cu Ripensia vienezii aliniază formaţia: Havlicek; Reiner, Schmaus; Ha­ler, Hoffmann, Mauch; Moltzer, GesehweidI, Fischer, Barilly şi Erdl. Iată a unsprezecelea timişorean: Pavlovici; Barger, Agner; Dehe­­leamui, Cotormani, Chiroiu; Bindea, Sepi, Ciolac, Schwartz, Dohai. Cum ambele echipe practică un soccer de mare clasă, întâlnirea lor promite mult. FIRST VIENNA -VENUS La 5 Mai Venus va da replica vienezilor. Negri au un stil de joc, care diferă enorm de al oaspeţilor. Ei utilizează elanul şi buna con­­diție fizică, cărora jucătorii din Viena le vor opune o technică de­săvârşită şi o tactică perfectă. Deci şi al doilea match va fi la înălţime. MARŢI 4 MAI Amical Ripensia — First Vienna orele 17 Teren Venus. MIERCURI 5 MAI Amical Venus — First Vienna ora 17. Teren Venus. JOI 6 MAI Divizia Națională F. C. Rapid — Chinezul ora 16. Teren Venus. Au­ritiri desgmMI­. i. Lun­ Continuare din pag. l­a campania din Bulgaria şi ne în­torceam în ţară. Circula printre soldaţi vorba că: drumul la Viena şi Budapesta trece prin Sofia şi cum noi veneam din capitala Bulgariei doream cu foc şi chiar eram pe deplin convinşi că a­­cum mergem să trecem munţii Car­­paţi şi să liberăm pe fraţii noştri ardeleni. Poposind puţin la Plevnav în­tr’un han, un soldat român, juca cu foc de răsuna podina; ţinea arma in sus, îndreptată tot spre munţii noştri şi ţipa cât îl ţinea gura: „Strigaţi, măi fraţilor să trăiască Doctorul Lupu, că el ne-a scăpat de holeră şi dela moarte, de putem şi noi să sucim gâtul Ungurului, care s’a făcut, pe nedrept, stăpân pe ţara noastră, moştenită dela Decebal şi Bădica Traian. Ceilalţi „doftori”, fugeau de noi ca de ciumă şi ne a­­­runcau pâinea dela o poştă depăr­tare; dar, săracul, Doctorul Lupu se vâra, fără frică, printre noi; ne hră­nea, ne ’ngrijea şi încuraja, fiindcă ne iubea, mă, ne iubea mult Doc­torul Lupu. Zi şi tu, măi ţigane lău­­tare, să trăiască Doctorul Lupu”. * * In timpul răsboiului pentru în­tregirea neamului, în spital, pe patul de suferinţă, am citit în ziarul „Ro­mânia” că d. dr. N. Lupu, demo­cratul desăvârşit, a rupt-o cu libe­ralii pe motiv că aceştia vor să facă o expropriere strimtă şi a în­fiinţat „Partidul Muncii”, care vr.să ia moşiile boerilor şi să le dea ţă­ranilor”, cum preconizase d. dr. N. Lupu, cu 10-15 ani mai înainte. Cu mâna slăbită de boală şi tre­­murândă, am scris şi trimis o ade­ziune de înscriere în acest partid. Tot atunci am primit şi o scri­soare din tranşee, de la d. I. Mi­­halache, în care,­ între altele, îmi spunea: „Se văd ochii Nemţilor, cum stră­lucesc, atât de aproape sunt tran­şeele lor, ce­ile noastre. Când ne vom întoarce acasă, să facem şi noi un partid ţărănesc, cum a încercat Dobrescu-Argeş în Muntenia şi C. Stere în Basarabia”. Citind acesea, am reflectat: Ce bine ar fi pentru ţara asta, dacă a­­ceşti trei oameni: I. Mihalache, dr. N. Lupu şi C. Stere s’ar uni într’un partid ţărănesc şi muncitoresc!” Destinul neamului meu a realizat însă mai mult decât ara dorit eu, căci, la acest triumvirat, a mai a­­dăugat puterea Ardelenilor domnul­ui Iuliu Maniu şi activitatea d-lui V. Madgearu. La înfiinţarea Partidului Ţărănesc în Muntenia, în 1918, am fost şi eu întrebat de d. I. Mihalache, dacă m’am­ gândit bine. I-am răspuns că mă gândesc de 20 de ani, de când l-am cunoscut pe Doctorul Lupu, şi de când am simţit, pe spinare, la vârsta de 10 ani, usturimea biciului boeresc. In toamna anului 1919, ţăranii din Ilfov, în alegerile pentru Carne­a, con­duşi de d. dr. N. Lupu, — deşi au avut de luptat cu misticismul pro­vocat de un glorios general, — au trimis în corpul leg­uitor 6 deput­a­i. Şi, tot atunci, visul milenar al ţăra­nimei române s’a împlinit:: doi ţărani d-nii Ion Mihalache şi dr. Nicolae Lupu, au ajuns miniştri în guvernu­l federaţiei. Bucuria şi speranţa In mântuire de toate relele seculare ale ţărănimii, au fost tot atât de mari ca şi ia drept credincioşi, când Isus a intrat în Erusalim în ziua de Florii. Aceste adevăruri le-aşi fi spus la Huşi, în ziua sărbătoririi celui mai mare democrat, adevărat român şi bun creştin care este d. dr. N. Lupu, dacă ar mai fi fost timp. N. Şeitan înv. pensionar, fost deputat Olteniţa. ... ---------- . —.... La Paşti 9 Prin pomi e ciripit şi cânt, Văzduhu-i plin de-un roşu soare Şi sălciile ’n albă floare. E pace’n cer şi pe pământ. Răsuflu cald al primăverii Adus’a zilele ’nvierii. Şi cât e de frumos în sat! Creştinii vin tăcuţi din vale Şi doi se ’ntâlnesc în cale Îşi zic: Hristos a înviat! Şi râde-atâta sărbătoare Că duhul sfânt prin aer sboară, Şi-un­ vânt de-abia clătinitor Şopteşte din văzduh cuvinte: — E glasul celor din morminte E sgomotul sburării lor! Şi pomii frunţile-şi scoboară Că duhul sfânt prin aer sboară. E linişte. Şi din altar Cântarea ’n stihuri repetate Departe până ’n văi străbate Şi clopotele cântă rar: Ah, Doamne! Să le-auzi din vale Cum râd cu drag şi plâng cu jale! Biserica pe deal mai sus, E plină astăzi de lumină, Că’ntreaga lume este plină De­ acelaş gând, din cer adus: In fapta noastră nu e soarta Şi viața este tot, nu moartea. Pe deal se suie ’ncetişor Neveste tinere şi fete, Bătrâni cu iarna vieţii ’n plete; Şi ’nce­t, în urma tuturor Vezi şovăind câte-o bătrână Cu micul ei nepot de mână Ah, iar în minte mi-a venit Tu, mama micilor copile! Eu ştiu că şi’n aceste zile Tu plângi de-al tău copil dorit! La zâmbet cerul azi ne cheamă Sunt Paştile! Nu plânge, mamă! GH. COŞBUC Din voi. «Balade şi Idile» Pentru ce m­iiMe­­ i înviere Continuare si ass pagina I­a viaţa §i din vorbele lui Iisus, este păgânism. Iar eine-i păgân, să o spue, cum o spune Ludendorf şi Hitler, să nu ne Pângărească şi să nu ne pocească religia noastră strămoşească cu sem­ne şi cu precepte păgâne. Confuziunea este o atitudine imo­rală. In ziua de Paşti, Preoţii creştini,­­ măcar ei,­­ şi măcar enoriaşii care au rămas încă nerătăciţi, să se pă­trundă de simbolul învierii, să pe­treacă în suflet şi în gând viaţa şi Predica lui Iisus şi să se întăreas­că în credinţa care spune: «Să nu ucizi» şi: «Iubeşte Pe aproapele tău ca pa tine însuţi». Altfel, dacă nimeni nu se mai gândeşte la asta, nimeni nu va mai şti de ce-a fost răstignit Iisus şi nici de ce-a înviat. Şi-atunci sărbătoarea Paştelui rămâne numai un prilej pentru ca să nu fie slujbă trei zile în şir. Pentru cei care păstrează credin­ţa nealterată, să se ştie că cuşca lei, lor era mai teribilă de­cât orice la­găr de concentrare. D. RAZIT învierea Douăsprezece ceasuri răsună... Miez de noapte De-odată’n negre ziduri lumina dă năvală... Un clocot lung de ceasuri vai de bucurie; Colo’n altar se uită şi preoţi şi popor. Cum din mormânt răsare Hristos mângâietor, Iar inimile toate s’unesc in armonie: Cântări de laude ’nălţăm Noi ţie, Unuia. Primindu-l cu psalmi şi cu ramuri Pecaţi-vă, neamuri «Cântând Aleluia! Hristos a înviat din morţi Cu cetele sfinte. Cu moartea pre moarte călcând, Lumină ducând Celor din morminte!» MIHAIL EMINESCU. * Se împlinise un an dela răstigni­rea Domnului nostru Isus Hristos ■ şi Maică-Sa într’un plâns o dusese In ziua aceea, pe când orânduia pomana de împărţit prin vecini, plângea amarnic, de-i curgeau la­crimile şiroae pe obrajii vărstaţi; durerea i se înfipsese cuţit în inimă-Mântuitorul din cer văzând jalea Precistei prea curate se rugă Tată­lui său: — Doamne, ostoieşte rana Maicii mele şi fă c­a lacrimile ei sfinte să nu curgă în zadar! Şi minune! In clipa aceea fiecare boabă de lacrimi din ochii Fecioa­rei se prefăcu într’o albină, albina cea curată, cea muncitoare, rodi­toare de miere şi de ceară sfântă, iar Sfânta Maria par’că se simţi mai alinată. Ieşind din casă, cu pâinea de împărţit, întâlni broasca, ţestoasă, care umbla agale. — Bună dimineaţa, lele ţestoasă.­­ — Bună maică- Dar unde plecaşi? — Să împart pâine de sufletul fiului meu, dar nu mă ţin picioa­rele, de­ slăbită ce sunt... ~­­ — Măicuţă dragă, nu te mai obo­si; întoarce-te acasă şi te odihneşte. Dă-mi mie pâinea, că o împart eu la copiii dela şcoală, tot mă duc eu într’acolo. — Bine, dar după cum ţi-e um­bletul, nici până diseară nu capătă băieţii pomana. — He, hei! încet, încet, departe ajungi, vorba ceea- Fii pe pace des­pre asta-Pe seară, Maica­ Domnului se gândi: — O fi ajuns broasca ţestoasă! Şi a luat drumul spre şcoală. A­jungând acolo a găsit pe ţestoasă împărţind pâine la copii; când a venit rândul broscoiului ei, i-a dat covrigul cel mai mare şi mai fru­­mos, pe care, dela început îl pusese la o parte. — De ce ai păstrat covrigul ăsta până la sfârşit? — Fiindcă, maică dragă, am so­cotit să-l dau celui mai drăguţ băiat, dar din câţi am văzut, nici unul nu mi s’a părut mai frumos decât al meu. Ia privește cât de mândru estet. Multe auzise Sfânta Maria până alunei, dar una ca asta nu! Că era broscoiul o stârpitură de dobitoc. Şi iată că a prins a râde Maica Domnului, care de un om nu ştiuse decât plânge. Dar pe dată şi-a întrebat inima ei de mamă şi a înţeles că pe drept g­aist broasca ţestoasă, căci nimic nu is­ e mai frumos pentru o mamă decât copilul ei. Şi, mustrând-o cu­getul, a şoptit: — A! gură bună de viermi... Şi zâmbetul ei s’a prefăcut în vierme de mătase. Astfel s’a împlinit vrerea Celui­­ele sus, ca din durerea şi din voia bună a Maicii Domnului au ieşit alb­na şi viermele de mătase, două vietăţi care prin munca lor curată învion­ază trupul­ omului şi-i alină şi-i înveselesc sufletul. NESTOR URECHIA Din voi. «Gâze». SPECTACOLE TEATRE TEA­TRUL NATIONAL Duminică, matineu; Omul şi masca; seara: Stele călătoare. Luni, matineu: Vreau să trăesc; seara: Ooameni pe un sloi de ghiaţă. Marţi, matineu; Serenada din trecut; seara: Generaţie de sacrificiu. OPERA ROMANA Duminică, seam: Bărbierul din Se­villa,, , , • ■ Luni, matineu: Rigoleto; seara: Car- I men. Marti, matineu: Noaptea Sf. Gheor­­'­g­he­­seana Faust, TEATRUL REGINA MARIA Duminică, matineu: Fiu-meu, d. mi­nistru; seara: Lupul şi sania. Lunii, matineu: Cloşca; seara: De ziua nevesti-mi. Marti, matineu: Lupul şi sania; seara: Fiu-meu, d. ministru. TEATRUL COMEDIA Duminică, la ora 3: Floare de lămâiţă; la ora 6: Ora H; la ora 9: Floare de lă­mâi­ţă. Luni, la ora 3: Absenţe nemotivate; la ora 6: Ora H; la ora 9: Floare de lă­­mâiţă. Marţi, la ora 3: Floarea de lămâiţă; la ora 6: Ora 11; la ora 9: Floarea de lă­mâiţă. • TEATRUL VESEL Duminică,, ora 3: Crai de tobă; ora 6: Călugărul din vechiul schit; ora 9: Crai de tobă. Luni, ora 10: Călugărul; ora 3: Crai de tobă; ora 6: Scurt circuit; seara: Crai de tobă. Marți, ora 3: Crai de tobă; ora 6: Scurt circuit; seara: Crai de tobă. TEATRUL ALHAMBRA Du­minică, Luni şi Marţi, matineu şi seara: Super-Alhambra 1937. CINEMATOGRAFE TRIANON: Un sărut la licitaţie cu Liana Haid, Ivan Petrovici, Hans Mo­ser. Pe scenă cei 3 Fratellini. ARO: Vladia Korsakov (film rusesc). REGAL: Născută pentru dans. CARLTON: Istoria se scrie noaptea. CAPITOL şi ROXY: Stan şi Bran şi testamentul. SCALA.: Nick gentleman, detectiv. SAVOY: Maroc. Pe scenă corul cazacilor Petroff. VOX: Cântecul cazacilor (Stjenka Ra­­sin). FEMINA:­ Mesagiul secret, cu Herbert Marshal. ARPA: In umbra nopţii cu Gary Cooper. PALAS BD.: Prizonierul­­din jungă. CORSO: Mâinile lui Orlac. CITY: Port Arthur şi Regina junglei. FORUM: Dama cu camelii şi Ora fatală. OMNIA: Dama cu camelii şi Ora fatală. DOAMNEI (Manon): Romei şi Julietta şi In umbra scaunului electric. AMERICAN: Fuga lui Tarzan şi Nu vă incredeţi în bărbaţi. FRANKLIN: Chemarea tinereţii şi Mar­tha. DARLY: Cavalerii nopţii şi Duşmănie. VOLTA: Fuga lui Tarzan şi Nu vă incredeţi în bărbaţi. MILANO: Swing şi Craiul pădurilor.

Next