Dreptatea, iunie 1937 (Anul 11, nr. 2864-2885)
1937-06-01 / nr. 2864
2 Cmci tâuCu/iesdUtâ /um&MminfeiAk Gumna QihuL Spokofic, 1/ht fotospitise fotiocârf:, Tkchi^MeluJti 73Ze$&ZUACMt$€~s ' & oA Jma^agAMeuL* . i m mi —a M—BMa mmmmmămmm Examen sau batjocură ? ”.#e Primim următoarele: lu titlul de mai sus, am scris în „Curentul” din ziua de 20 Mai 1937 un articol, despre examenul de grajdul II, ţinut sub preşedinţia d-lui Popică Popescu deputat de Ialomiţa în Bucureşti. Arătam în acel aricol, cum d-nul Buzoianu subrevizor la Ialomiţa, a inntrat în sala unde comisia examina. Prin prezenţa sa în sala de examinare, d. Buzoianu a intimidat pe unii candidaţi, cum este cazul d-nei Agata R. Oprea, înv. Pina-Petri Ialomiţa, Care ştiind că soţul ei face politică naţional-ţărănistă şi că numai cu câteva Săptămâni înainte de acest examen, d. Buzoianu venind în propagandă politică, a fost huiduit de cetăţenii com. P. Petri, care s’au săturat până un gât de minciuni liberale, faţă fiind şi Andrei Oprea înv. ajutor de şef de rector în partidul naţional-ţărănist. In ziua de 25 Aprilie 1937, făcându-se alegeri comunale complimentare în corn. Pina-Petri, partidul naţional- ţărănist iese triumfător, luând 144 de voturi, iar liberalii abia 119 voturi cu toate sbuciumările lor. Aceste două fapte petrecute înaintea acestui faimos examen, mă face să cred că l-au determinat pe d. Buzoianu, să se facă „coadă de topor’ (atunci când toporul avu o coadă de lemn tare, vă închipuiţi ce tristă întâmplare) şi să lovească fără milă într’o fiinţă inteligenta, sensibilă şi nevinovată. Patima politică îl croi până într’atât. Dacă vrea să se răzbune pe mine, nu trebuia să lovească într’o femeie, ci în mine. Ştia poate că sunt un dascăl ce-mi fac datoria in mod conştiincios, ori simţea că îi fuge pământul de sub picioare şi ca mâine poate n’o să mai fie de subrevizor. Trebuia să nu uite că sub naţionalţărănişti şi-a luat gradul II, cu toate că pierdea nopţile la banchet cu regretatul Duca şi sub naţional-ţărănişti a fost transferat in Călăraşi. Bună Dumnezeu. Se strânge funia la steajăr şi o să dăm parte afară. Ii vom aduce aminte acestui d. Buzoianu, că a recomandat doamnei Adina Ghiaţă sâ-i pună patru doamnei Aglaia Oprea înv. şi după discuţia avută cu d. preşedinte la o masă vecină, de aceia unde erau examinaţi candidaţii, d. preşedinte a întrebat: „Care este Oprea Aglaia?” Ce rest avea această întrebare înainta de chestionarea orală a d-nei Oprea Aglaia? Desigur ca să fie chestionată cât mai greu şi să-şi dea d. Buzoianu părerea că merită nota patru, aşa cum ne-a spus o doamnă că a mărturisit d-na Adina Ghiaţă faţă de dânsa: „Ce să-i fac dragă, dacă d. Buzoianu a spus ca merită ?". Ca şi cum d. Buzoianu ar fi fost d. preşedinte. Tot acest domn Buzoianu, a afirmat faţă de o doamnă — al cărei nume nu vreau să-i spun şi pe care o ştie foarte bine d-l Buzoianu — că: „Doamna Oprcea Aglaia n’a ştiut nimic”. Tras la răspundere pentru această afirmaţie, a negat spunând că a zis cu totul altfel. In acest fel s’a făcut „selecţia valorilor” la acest examen. Halal de aşa selecţie! Era de ajuns să fii eleva d-nei Ghiaţă de la şcoala Normală Oteteleşanu, ca să fii trecută la examen. Eu rog pe această cale pe d. doctor Angelescu ministru al Educaţiei Naţionale, să cheme pe toţi cei respinşi la examenul oral pentru o reexaminare în faţa altei comisii. Ar face un mare act de dreptate. In caz că nu ni se va face dreptate, ne vom resemna şi noi, aşa cum s-au resemnat şi cetăţenii comunei Pina-Petri, care au fost şicanaţi la învoireea vitelor la islaz, pentru că au votat cu partidul naţionalţărănesc, nădejdea lor de mai bine. Unii au păzit vitele pe marginea şanţului de funie, fiindcă n’aveau cu ce să plătească. Ei cumpără porumb de patru ani pentru mâncare şi sunt într’o stare de sărăcie indescriptibilă. Când a venit de prim pretor de Ţândărei şi s’au jeluit la dânsul şi i-au rugat să-l îngădue până la strângerea recoltei, a ţipat la ei, şi i-a ameninţat. Au dat telegramă la ministerul de interne, dar nici un rezultat. Au suferit dând dovadă de tărie de caracter. Vom suferi şi noi, căci acum e timpul lor (al liberalilor) să ia examenul, nu al nostru aşa cum a afirmat un domn inspector liberal. S’o îndura Dumnezeu şi cu noi odată. ANDREI IONEL OPREA învăţător înaintat gradul II Corn. Piua-Petri, jud. Ialomiţa A1TS1NR1LGIC Dr. iNfaray-Mussei Singurul remediu contra GRIPEI, MIGRENEI, NEVRALGIEI, etc. Se vinde numai în cutii originale conţinând două buline şi cu semnătura doctorului. Depozit farmacia N. Popovici Bucureşti Calea Rahovei 265 ORGANIZAŢIA naţioNAL-ŢARANISTA DIN JUDEŢUL DUROSTOR Convocare Domnii membri ai comitetului judeţean Durostor şi domnii şefi de sectoare ai tineretului naţional ţărănist sunt convocaţi in şedinţă la sediul Casei partidului din Silistra strada Regina Maria Nr. 4 Pentru ziua de Duminică 13 Iunie 1937 orele 11. Ordinea de zi: 1. Expozeul d-lui Preşedinte al organizaţiei asupra situaţiei politice. 2. Examinarea dispoziţiunilor ce urmează a fi luate în vederea alegerilor comunale la oraşul Silistra. 3. Diverse. Sunt convocaţi ca membri de drept în conformitate cu art. 17 al. ultim, şefii celor 16 organizaţii comunale cari au cucerit majoritatea mandatelor în ultimele alegeri comunale. Preşedinte: INGINER M. PRIBOIANU Secretar general: SANDU CARE In „Corespondenţa Economică” Buletinul ministerului de industrie Şi comerţ, numărul de pe Septembrie 1936, s’a publicat o interesantă şi prea importantă dare de seamă cu privire la exportul nostru de fructe din care trebue să extragem o serie întreagă de învăţăminte asupra totului ce avem de făcut pentru o cât mai intensă şi mai raţională valorificare a fructelor noastre. Pentru o complectă şi amănunţită edificare sub raportul acesta, cu unele observaţiuni şi adnotări care vor însoţi expunerea ce vom face, fie concomitent, fie ulterior, dăm întâietate pomenitei dări de seamă precum urmează: „Pe măsură ce s’a inaugurat politica de deflaţiune mai în toate ţările şi mai cu seamă cu părăsirea, cu înlăturarea liberalismului economic în schimbul dintre ţări, exportul fructelor şi în genere a tuturor produselor de consumaţie, care nu se consideră ca articole de primă necesitate, a întâmpinat şi întâmpină greutăţi din ce în ce mai mari. In paralel, producţiunea naţională sporind mereu, rezultă o aglomerare pe pieţele comerciale interne care implicit aduce şi o catastrofală scădere a preţurilor, şi ca atare, ramuri de producţie de importanţă primordială pentru economia naţională au devenit nerentabile, aşa că o bună parte din populara ţării este ameimportatoare au decretat măsuri foarte grele pentru importul fructelor noastre, totuşi, s’au exportat cantităţi superioare acelor din anii trecuţi, şi anume: In anul 1932 am exportat 819,2 vagoane. .In anul 1933 am exportat 1055,5 vagoane. In anul 1934 am exportat 1986,6 vagoane. In anul 1935 am exportat 2235,2 vagoane. Raportând cifra exportului la producţia totală, care pentru 1935 poate fi socotită la circa 60.000 vagoane fructe, rezultă că în acest an am exportat abia 3,6% din producţia totală a ţării. Un oarecare început şi nimic mai mult. . Valoarea fructelor exportate in aceşti 4 ani ajunge următoarele sume: 1932 197.350.000 lei 1933 107.553.000 lei 1934 229.924.000 lei 1935 240.000.000 Iei Cronica agricolă şi economică Cum stăm cu exportul nostru de fructe de V. LOVINEANU-RADAŞENI »*C nvitată să-şi piardă baza de exis- ! Condiţionarea ambalajelor şi asoitentă. j tarea fructelor pentru export deşi pre-Pe temeiul acestor consideratiuni, zintă un oarecare progres faţă de exportul produselor noastre pomicole trecut, totuşi, în privinţa aceasta sunt viticole a devenit pentru economia temă încă tot cei din urmă faţă de naţională o necesitate, care în primj concurenţii noştri principali de pe pul loc va decongestiona pieţele in- i toate pieţele comerciale respective, terne, va asigura o valorificare cu ? Pentru a se uşura controlul fructemult mai bună în interior, bine în lor împachetate s’au ţinut în centrele ţeles cu datorate sacrificii din par principale examene pentru calificarea Statului. rea lucrătorilor specializaţi în amba-Deşi în anul 1935 am avut o relarea fructelor fiecăruia din lucrătorii coltă destul de slabă şi unele State reuşiţi dându-li-se un număr de ordine, acesta fiind obligat a aşeza în lăzile pe care le lucrează câte o fişă cu numele lui de ordine. Exportatorii au mai fost obligaţi să angajeze pentru ambalarea fructelor unul sa® mai mulţi lucrători specialişti responsabili de calitatea şi execuţia lucrării”. Total general 2235.2 în care intră şi strugurii a mers astfel (în vag.) Raportând cantităţile exportate de fiecare provincie faţă de exportul total de fructe, se constată că au contribuit la export fiecare în modul următor i /a a exportat, pe ţâri importatoare precum urmează: 1. Celloslovacia, în 1932, 35.3 vag.; 1933, 608 vag.; 1931,791.5 vag.; 1935, 1066.6 vag » •» 177 „ „ 777 „ „ 393 „ ,, 4,5.9 .. 522 „ „ 147 „ 32 „ „ 207 2. Polonia 3. Germania 4. Austrria 5. Palestina 6. Ungaria 7. Italia 8. Egipt 9. Danzig 10. Belgia Î1. Elveția 12. Anglia 13. U. S. A. 50 10.3 „ 393 582 57.9 09.3 16.5 34.6 25.5 2.1 1 321.3 225.5 45.5 80.7 10.48 0 56 1. Basarabia 2. Transilvania 3. Moldova . 4. Bucovina 5. Muntenia. 6. Oltenia , 1. Dobrogea fii de provincii şi centre mai importe de producţie, exportul a mers astfel: vagoane 1.Transilvania pe anul 1935 a exportat 778 2.Besarabia *» ii II ti ti 922.1 3. Moldovan »» yt It 334.2 4. Muntenia #»» ti It 41.6 5. Bucovina *» •» *» ti It 113.36. Olteni *» »t It if It 38.7 7. Dobrogea ti »11* •» 7.5 Pe provincii TRANSIJ Baia-Mare Sinu-Mare, Somej — Sălaj (Zalău) Arad Oraştie . . Alba (Alba-Iulia Turda . . . Bihor (Stadia). Sdorhai (Cristur). Teremia-Mare (Timiş. Târnava-Mare (Mediaş), Cluj . . . Sibiu . Braşov Făgăraș . ..Săcuesc Bistrița. . . Târnava-Mică . Sighet. . 13.93 42.77 8.71 23.31 9.75 101.57 5.77 41.69 12.79 96.56 7.56 42.03 — — — — vin 10.74 — 1.5 — — — 10.74 23.31 9.75 103.22 5.77 41.69 12.79 96.56 7. 43 Total 600.05 38.29 40.05 6.15— 20.23— 7 3 BASARABIA Tighina . .224.1 6— 12.35— 16.12 1.341.96(2)— 73.5(4) 1.42 (2) 342.01 Chișinău . 3.95 0.22 21.08 0.56 33.57 0.03 109.4(4), 169.08 Călărași . . 21.39 1.71 91.62— 261.57 1.57 9.06 ___ 390.46 Soroca . ..99— — _ _ 0.99 Bălți . . 0.8— 1.97— _ _1.47 Khai (Rezîna) .— — — — _ _ 2 26 2.26 Noua Suliță. 4.46— 3.15 0.11 7.01 0.99— 15.81 Total . ,256.15 1.93 129.17 0.1/ 321.10 15.04 191.31 3.38 922.17 MOLDOVA Roman. . . 2.12 7.51 0.11 _ .. ___ 9.74 Bacău . . .— — 129.59— _ _ 129.59 Iași . . .— — 35.32 3.54— _ _ _ 38.86 Focșani . .— — 43.11— 13.05 3.41 35.93_ 96.48 Vaslui. . .— — 46.97_ _ _ _ 46.97 Hârlău . . .— — 5.05_ _ _ _ _ 5.05 Botoșani .— — 4.49— — — — _ 4.49 Fălticei. . 2.62— —— — — 2.62 Total 4.74— 272.49 3-54 13.61 3.41 35.93— 334.25 MUNTENIA Buzău. . Muscel. , București. Vlașca. . 1.95 0.17 — 19.97 — 12.00 — 0.37 — — — — — 0.38 — 4.75 0.52 32.34 1.95 5.03 0.52 Total . . 2.12— 19.97— 12.00 0.37 0.37 5.27 41.61 BUCOVINA* Cernăuți. Suceava 5.88 3.37 9.15 — 18.60 6.25 24.26 18.4— —65.23 9.62 9.15 Rădăuți . ._ _ -Văscăuți . . 29.37— — — — — — — 24.37 Total . . 47.77— 24.94 24.26 16.04— — — 113 37 OLTENIA Sovora-lfâlCM . 1.92 22.21_ _ 24.13 Balş . . . 11.55— — 1.5 __ _ «,_ 12.6 Dolj ....— 2 — — — — 2 Total . 13.47— 24.21— — 1.5— — 38.73 DOBROGEA Silistra. , .— — — — — — 7.”,— 7.5 Total . .— — — — — _ % 7.51— 7.5 1) 8,9pepeni verzi;2) caise;3) gutui; 9,4 struguri Recapitulare: Transilvania .... Basarabia ..... Moldova ..... Muntenia ..... Bucovina.............. Oltenia ...... Dobrogea.............. Total general. . 666,86 — 38,2940,5 6,15_ , 256,15 1,93 129,17 6,73 21,16 15,4194,31 4,74 272,49 3,54 13,61 3,1135,93 2,12 - 19,97 13,5 0,38 0,37 47,77 24,9424,26 16,4 ___ 13,47 - 24,21 — — 1,5— — —— — 7,5 991,11 1,93 509,768,97 37,0820,24 37,6 23,23 778,30 3,38 92217 0,53 334 55 5,27 41 61 — 113’30 — 38 77 — 7,50 cu 41,27% » 34,94 % » 15,00# » 5,00# » 1.96% » 1.74«, » 0.037, I DREPTATEA. Un senzaţional caz la Sofia SOFIA, 31. (Rador). — Corespondentul Agenţiei Havas anunţă că la o clinică din Sofia, s’a înregistrat un foarte curios caz de teratologie. Acum câteva zile, un ţăran din împrejurimile Sofiei, a suferit o operaţie. I s’a scos o tumoare enormă pe care o avea în pântece. D-rul chirurg Temelioff — care a făcut operaţia — a declarat că din tumoare a extras un foetus în gretate de 6 kgr., destul de bine format şi care avea membrele şi capul înconjurat de o membrană neosoasă. Foetusul avea toate organele interne şi era legat de organismul ţăranului cu un mare număr de vase sanguine. Chirugul a declarat că operaţia a reuşit perfect şi că după câteva zile, ţăranul va putea să se înapoieze la căminul său, unde-i adaptă soţia şi cei cinci copii ai Ciocnire între poliţie şi grevişti la Chicago CHICAGO 31 (Radar). — O puternică ciocnire s’a produs ori după amiază între poliţişti şi mai mulţi grevişti, cari încercau să facă o manifestaţie ostilă în faţa unei uzini aparţinând firmei «Republic Steel». O sută de poliţişti au intervenit în această ciocnire. Dintre grevişti 18 au fost răniţi. Deasemeni a fost rănit un poliţist. Activitatea organizaţiei maramurăţine a partidului naţioialarăist Adunarea de la Rona de Sus alegeri notarul a forţat pe oameni să voteze cu liberalii. Conducătorii organizaţiei judeţene, prin glasul d-lui prof. Gh. Vornicu, au făgăduit populaţiei că la preluarea guvernării de către partidul naţional-ţărănesc — notarul Tarian un străin care are multe la activul său, fiind dat şi la parchet — va fi scos şi dat pe mâna politieise dă cuvântul apoi d-lui căpitan Simionescu care face o aspră critică conducerii judeţului Maramurăş sub toate guvernele liberale şi mai ales sub ultimul guvern care — nu are alt criteriu în acţiunea sa decât să-şi îmbogăţiască partizanii. Dă apoi numele Mihălenilor Gabor şi Petre — a deputatului Urdea, şi senatorului popă Munteanu — care în actuala guvernare au acaparat lucrând cu toţi gheşeftarii evrei, averi de mai multe milioane — de pe spatele judeţului şi a satelor maramurăşene. Arată apoi că notarul Tarian pentru ticăloşiile lui este dat la parchet şi îşi va lua pedeapsa cuvenită, — în afară de faptul — că va fi dat afară din slujbă. D. Klein Geza — arată de ce cetăţenii minoritari trebuie să meargă cu partidul naţional ţărănesc, singurul partid românesc care nu are ură nici de rasă, nici de clasă şi singurul criteriu de judecat oamenii este loaialitatea către statul român, cinstea, muncă şi omenia lui să ia vreo măsură pentru că la Organizaţia maramureşană a partidului naţional-ţărănesc, considerându-se în campanie electorală — deoarece alegerile judeţene sunt fixate pentru 25 iulie — a continuat seria adunărilor — Duminică 23 având loc marea adunare de la Rona de Jos. Au luat parte delegaţi din comunele Costini şi Rona de Jos, pe lângă întreaga populaţie a fruntaşei comune Rona de sus. Din partea conducerii judeţene a luat parte d. jud. Gh. Vornicu, vicepreşedintele organizaţiei, d. căpit. Alex. Simionescu, organizatorul adunării şi casierul organizaţiei şi Kilein Gez, şef de sector. A prezidat d. I. Romanuc- preşedintele organizatei comunale, care salută pe conducătorii organizaţiei judeţene, cari au răspuns la chemarea ce li s’a făcut de a veni în comună şi a vedea stările locale. Mai departe spune că guvernul liberal a adus satele în cea mai neagră mizerie, căci — pe vremea guvernelor naţ.-ţărăniste— porumbul se vindea cu 1,50 lei kgr, iar azi este cu 3,50 şi nici dările nu erau aşa de mari ca acuma şi nici execuţiile aşa de nemiloase, când se vinde ţăranului şi cenuşa din vatră. Conducătorii organizaţiei judeţene sunt asaltaţi apoi de nenumărate plângeri în contra notarului din satul Tarian, care face toate blestemăţiile fără ca conducerea judeţu Mutarea S-Sasarai. fi*. Varah ajungă la un ţăran mai gospodar, mai luminat şi mai sănătos, căci doar ţărănimea formează 80 la sută din populaţia ţării. Faţă de minoritari — programul nostru cântăreşte pe oameni — nu după rasă şi limbă — ei după muncă, după cinste şi omenie — căci, ticălosul, oricât s’ar îmbrăca în steagul ţării tot ticălos rămâne. Totuşi, vom avea o deosebită grijă de ţăranul român — rămas mult în urmă, din cauza vitregiei stăpânirei străine de eri. Nu vom împiedeca pe nimeni să progreseze, dar vom ajuta pe ai noştrii să câştige timpul pierdut. In fine în politica externă, arată că programul nostru vrea păstrarea relaţiilor cu marile democraţii ale Europei, Anglia şi Franţa, statele Micei înţelegeri, cum şi cu toţi vecinii care ne respectă actualele graniţe. Vom face răsboiu de apărare provocaţi, dar nu vrem să mergem cu acele state ca Germania care vor să provoace ele răsboiul. La urmă vicepreşedintele organizaţiei face un luminos portret a marilor conducători ai partidului în frunte cu Ion Mihalache cel mai mare om politic ce-l are azi ţara şi care ajutat de domnii Iuliu Maniu şi dr. N. Lupu, vor duce ţara la mântuire. Ia apoi cuvântul ţăranul Bodnareiul care spune că şi numai un sfert din programul expus de s’ar înfăptui; soartă de azi a ţărănimei s’ar schimba. încheie săteanul Stateu care — vice preşed. org. comunale arată şi el marile binefaceri ale partidului nat. ţărănesc — faţă de ţărănime. Arată în fine programul mântuitor ce are, — şi datorită ţărănimei de a merge sub steagul condus de Ion Mihalache către mântuirea ţării, — după care adunarea ia sfârşit, în strigăte puternice de trăiască Ion Mihalache, — Iuliu Maniu, dr. Lupu, Ilie Lazăr trăiască partidul nati-ţărănesc, apoi fruntaşii partidului au trecut cu căruţa în Rona de Jos unde au avut o consfătuire cu conducătorii organizaţiei locale. In fine ia cuvântul d. prof. Gh. Vornica vicepreşedintele organizaţiei judeţului care — spune — că conducătorii judeţului ai partidului naţional ţărănesc, vin bucuros în sate să stea de vorbă cu oamenii mai ales, când sunt chemaţi ca acum in Radna. Şi apoi nu vrem — spune vicepreşedintele organizaţiei — săi ni se spună nouă naţional-ţărăniştilor că venim numai când cerem voturi, — la alegeri. D. preşedinte Ilie Lazăr şi mai zilele trecute spune vicepreşedintele a cercetat jumătate de judeţ, iar noi iată venim şi pe valea aceasta a Rouei unde nu calcă alţi politician. D. prof. Vornicu face apoi o scurtă dare de seamă asupra situaţiei politice din Europa cum şi a celei din ţară — care indică o viitoare guvernare a partidului naţionalţărănesc. Arată amănunţit — programul partidului care — din toate punctele de vedere satisface toate nevoi- I le economice, sociale şi cilinare ale tuturor păturilor sociale. Arată apoi că prin programul său partidulnaţional-ţărănesc tinde să a- Fitiiiiititi tioncunuil la „luna Sibureitului «Luna Bucureştilor» din acest an se bucură de un succes mereu crescând. In nici un an afluenţa vizitatorilor din toate colţurile ţării n’a fost mai mare decât anul acesta. Se vede dreci că «Luna Bucureştilor» a intrat definitiv în tradiţia ţării şi că străduinţele comitetului de organizare al acestei «luni», de a face şederea provincialilor în Bucureşti mai comodă şi mai atrăgătoare, au fost încununate de succes. In afară de expoziţia propriu zisă, cu pavilioanele ei de o factură cu totul nouă şi obiectele interesante şi expuse într’un mod cu totul aparte, la succesul «Lunii Bucureştilor» contribue şi numeroase atracţii şi distracţii ce stau la îndemâna tuturor vizitatorilor. Astfel, Vineri seara membrii Academii Române, după adunarea lor generală, au vizitat expoziţia «Luna Bucureştilor»,, fiind conduşi de d. Al. G Donescu primarul general al Capitalei şi membrii Comitetului de organizare a expoziţiei Distinşii oaspeţi şi-au arătat satisfacţia pentru tot ce au văzut aici ». Primarul general al Capitalei a oferit oaspeţilor un banchet la restaurantul din incinta «Lunei Bucureştilor». Apoi toţi membrii Academiei Române, conduşi de d. Al. G. Donescu, au vizitat «Oraşul piticilor» şi au asistat la o reprezentaţie dată de pitici în circul lor. Cei 50 de oameni sub un metru înălţime au făcut adevărate minuni, producându-se la diferite aparate de gimnastică, la călărie, dresaj, instrumente muzicale, etc., executând un program de circ ce se poate vedea numai la circuri cu renume mondial. * In ziua de 8 iunie vor avea loc în incinta expoziţiei «Luna Bucureştilor» interesante manifestaţii aviatice, organizate de Federaţia română a tineretului aviatic, care are şi un antelecant pavilion ce se bucură de un mare succes printre vizitatorii «Lunii Bucureştilor». Cu acest prilej se vor face demonstraţii practice de periorism şi aeromodelism cu aparate specii de de mărimi reduse, construite de elevii, membri ai Feeraţiei. * In ziua de Sâmbătă 5 Iunie, vor avea loc la «Luna Bucureştilor» interesante concursuri pentru copii de toate vârstele, organizate după modelul celor din occident. Concursurile vor începe cu premierea celor mai frumos împodobite cărucioare de copii. Vor urma concursuri de viteză pe biciclete şi triciclete, trotinete şi automobile mici, pentru copiii mai mici de 10 an şi o serie de concursuri sportive, la care vor putea lua parte toţi copiii. Primilor clasificaţi li se vor acorda importante premii, iar toţi participanţii vor primi premii de consolare. Data la care se vor începe înscrierile pentru aceste concursuri, ce se organizează pentru prima oară la noi în ţară, va fi anunţată la timp. TEATRE GRADINA MARCONI: „Vai de tobă”. CINEMATOGRAFE ARO: „Prater” cu Magda Schneider şi Willy Eichberger. CAPITOL: „Clipe de rătăcire” cu Gustav Fröhlich şi Lida Baarova. SCALA: „Masca eternă” cu Olga Cehova, Mathias Wiermann, Peter Peterson. VOX: „Sub două drapele” şi „Dormitorul fetelor”. CARLTON: „Dezonorata” cu Mariane Dietrich şi Victor Mc. Laglen. TRIANON: „Invitaţia d-nei Petter” şi Jurnalul Paramont. SELECT: ..Inamicul femeilor” cu Ann Harding şi Basil Rathbone. REGAL: ..Anne Marie” cu Anabella şi Jean Murat. SAVOY: „Oameni de sacriciu” cu Kay Francis şi George Brent şi „Paris Palace” cu Dick Powell şi Gloria Stuart PALAS BULEVARD: „Suflet de copil” cu Karin Hardt. Jurnal şi complectare. FEMINA: ..Miss Theodora” cu Irene Danne, jurnal şi complectare. A. R. P. A., ,„Regina Vasului” şi „Prinţesa Olga”. ROXY: „Clipe de rătăcire” cu Gustav Fröhlich şi Lida Baarova. FORUM: „Un vis de iubire” şi „Fuga lui Tarzan”. DARLY: „Siluete” cu Luly Hohenberg şi „Tentaţie” cu Marie Bell. CITY: „Soţie contra secretară” cu Clark Gable, Jean Harlow şi Mirna Loy. şi „Circul”. FRANKLIN: „Dragostea e muzică” de Nino Martini şi „Caravana” cu Charles Boyer. _ 1 /D OMNIA: „Manevrele de toamnă” şi „Fuga lui Tarzan”. CORSO: „Port Artur” cu Daniele Darrieux şi „Misiunea secretă” cu John Wayne. DOAMNEI: „Frica” cu Gaby Morlay şi Charles Vanel şi „Bal la Savoy” cu Gitta Aipar. VOLTA BUZEŞTI: „Femei in dragoste” cu Loretta Young şi „Sub masca diavolului” cu Boris Karloff şi Warner Oland. MARCONI: „Maroc” cu Jylarlene Dietrich şi Gary Cooper. ,Amprente digitale” şi jurnal. MODEL: „Omul cu două feţe” cu Edward Robinson şi „Escadrila morţii” cu Warner Barter. AMERICAN: „Femeia în frac” și , Aur negru”. MILANO: „Fuga lui Tarzan”. RAHOVA: „Istoria se scrie Apapa” cu Charles Boyer și „Dragoste sub arme”. 77 I am SPECTACOLE