Dreptatea, iunie 1937 (Anul 11, nr. 2864-2885)

1937-06-01 / nr. 2864

2 Cmci tâuCu/iesdUtâ /um&MminfeiAk Gumna QihuL Spokofic, 1/ht fotospitise fotiocârf:, Tkchi^MeluJti 7­3Ze$&ZUACMt$€~s ' & oA Jma^agAMeuL* . i m­ mi —a M—BMa mm­mmmămmm Examen sau batjocură ? ”.#e Primim următoarele: lu titlul de mai sus, am scris în „Curentul” din ziua de 20 Mai 1937 un articol, despre examenul de gra­jdul II, ţinut sub preşedinţia d-lui Po­pică Popescu deputat de Ialomiţa în Bucureşti. Arătam în acel aricol, cum d-nul Buzoianu subrevizor la Ialomiţa, a in­­ntrat în sala unde comisia examina. Prin prezenţa sa în sala de exami­nare, d. Buzoianu a intimidat pe unii candidaţi, cum este cazul d-nei Ag­ata R. Oprea, înv. Pina-Petri Ialomiţa, Care ştiind că soţul ei face politică na­­ţional-ţărănistă şi că numai cu câteva Săptămâni înainte de acest examen, d. Buzoianu venind în propagandă po­litică, a fost huiduit de cetăţenii com. P. Petri, care s’au săturat până un gât de minciuni liberale, faţă fiind şi An­drei Oprea înv. ajutor de şef de rec­tor în partidul naţional-ţărănist. In ziua de 25 Aprilie 1937, făcân­­du-se alegeri com­unale complimentare în corn. Pina-Petri, partidul naţional- ţărănist iese triumfător, luând 144 de voturi, iar liberalii abia 119 voturi cu toate sbuciumările lor. Aceste două fapte petrecute înaintea acestui faimos examen, mă face să cred că l-au de­terminat pe d. Buzoianu, să se facă „coadă de topor’­ (atunci când toporul avu o coadă de lemn tare, vă închipuiţi ce tristă întâmplare) şi să lovească fără milă într’o fiinţă inteligenta, sensibilă şi nevinovată. Patima politică îl croi până într’atât. Dacă vrea să se răz­bune pe mine, nu trebuia să lovească într’o femeie, ci în mine. Ştia poate că sunt un dascăl ce-mi fac datoria in mod conştiincios, ori simţea că îi fuge pământul de sub picioare şi ca mâine poate n’o să mai fie de subrevizor. Trebuia să nu uite că sub naţional­­ţărănişti şi-a luat gradul II, cu toate că pierdea nopţile la banchet cu re­gretatul Duca şi sub naţional-ţărănişti a fost transferat in Călăraşi. Bun­ă Dumnezeu. Se strânge funia la stea­­jăr şi o să dăm parte afară. Ii vom aduce aminte acestui d. Buzoianu, că a recomandat doamnei Adina Ghiaţă sâ-i pună patru doamnei Aglaia Oprea înv. şi după discuţia avută cu d. pre­şedinte la o masă vecină, de aceia unde erau examinaţi candidaţii, d. pre­şedinte a întrebat: „Care este Oprea Aglaia?” Ce rest avea această între­bare înainta de chestionarea orală a d-nei Oprea Aglaia? Desigur ca să fie chestionată cât mai greu şi să-şi dea d. Buzoianu părerea că merită nota patru, aşa cum ne-a spus o doamnă că a mărturisit d-na Adina Ghiaţă faţă de dânsa: „Ce să-i fac dragă, dacă d. Buzoianu a spus ca merită ?". Ca şi cum d. Buzoianu ar fi fost d. preşedinte. Tot acest domn Bu­zoianu, a afirmat faţă de o doamnă — al cărei nume nu vreau să-i spun şi pe care o ştie foarte bine d-l Bu­zoianu — că: „Doamna Oprcea Aglaia n’a ştiut nimic”. Tras la răspundere pentru această afirmaţie, a negat spu­nând că a zis cu totul altfel. In acest fel s’a făcut „selecţia va­lorilor” la acest examen. Halal de aşa selecţie! Era de ajuns să fii eleva d-nei Ghiaţă de la şcoala Normală Otetele­­şanu, ca să fii trecută la examen. Eu rog pe această cale pe d. doctor Angelescu ministru al Educaţiei Naţio­nale, să cheme pe toţi cei respinşi la examenul oral pentru o reexaminare în faţa altei comisii. Ar face un mare act de dreptate. In caz că nu ni se va face dreptate, ne vom resemna şi noi, aşa cum s-au resemnat şi cetăţenii co­munei Pina-Petri, care au fost şica­naţi la învoireea vitelor la islaz, pen­­tru că au votat cu partidul naţional­­ţărănesc, nădejdea lor de mai bine. Unii au păzit vitele pe marginea şan­ţului de funie, fiindcă n’aveau cu ce să plătească. Ei cumpără porumb de patru ani pentru mâncare şi sunt în­­tr’o stare de sărăcie indescriptibilă. Când a venit de prim pretor de Ţân­­dărei şi s’au jeluit la dânsul şi i-au rugat să-l îngădue până la strânge­rea recoltei, a ţipat la ei, şi i-a ame­ninţat. Au dat telegramă la ministerul de interne, dar nici un rezultat. Au su­ferit dând dovadă de tărie de caracter. Vom suferi şi noi, căci acum e timpul lor (al liberalilor) să ia examenul, nu al nostru aşa cum a afirmat un domn inspector liberal. S’o îndura Dumne­zeu şi cu noi odată. ANDREI IONEL OPREA învăţător înaintat gradul II Corn. Piua-Petri, jud. Ialomiţa A1TS1N­R1LGIC Dr. iNfaray-Mussei Singurul remediu contra GRIPEI, MIGRENEI, NEVRALGIEI, etc. Se vinde numai în cutii originale conţinând două buline şi cu sem­nătura doctorului. Depozit farmacia N. Popovici Bucureşti Calea Rahovei 265 ORGANIZAŢIA naţio­­NAL-ŢARANISTA DIN JUDEŢUL DUROSTOR Convocare Domnii membri ai comitetului ju­deţean Durostor şi domnii şefi de sectoare ai tineretului naţional ţă­rănist sunt convocaţi in şedinţă la sediul Casei partidului din Silistra strada Regina Maria Nr. 4 Pentru ziua de Duminică 13 Iunie 1937 ore­­le 11. Ordinea de zi: 1. Expozeul d-lui Preşedinte al or­­ganizaţiei asupra situaţiei politice. 2. Examinarea dispoziţiunilor ce urmează a fi luate în vederea ale­gerilor comunale la oraşul Silistra. 3. Diverse. Sunt convocaţi ca membri de drept în conformitate cu art. 17 al. ultim, şefii celor 16 organizaţii co­munale cari au cucerit majoritatea mandatelor în ultimele alegeri co­munale. Preşedinte: INGINER M. PRIBOIANU Secretar general: SANDU CARE In „Corespondenţa Economică” Buletinul ministerului de industrie Şi comerţ, n­umărul de pe Septem­brie 1936, s’a publicat o interesantă şi prea importantă dare de seamă cu privire la exportul nostru de fructe din care trebue să extragem o serie întreagă de învăţăminte a­­supra totului ce avem de făcut pen­tru o cât mai intensă şi mai raţio­nală valorificare a fructelor noa­stre. Pentru o complectă şi amănunţită edificare sub raportul acesta, cu u­­nele observaţiuni şi adnotări care vor însoţi expunerea ce vom face, fie concomitent, fie ulterior, dăm întâ­ietate pomenitei dări de seamă pre­cum urmează: „Pe măsură ce s’a inaugurat po­litica de deflaţiune mai în toate ţările şi mai cu seamă cu părăsirea, cu înlăturarea liberalismului econo­mic în schimbul dintre ţări, exportul fructelor şi în genere a tuturor pro­duselor de consumaţie, care nu se consideră ca articole de primă ne­cesitate, a întâmpinat şi întâmpină greutăţi din ce în ce mai mari. In paralel, producţiunea naţională sporind mereu, rezultă o aglomerare pe pieţele comerciale interne care implicit aduce şi o catastrofală scă­dere a preţurilor, şi ca atare, ramuri de producţie de importanţă primor­dială pentru economia naţională au devenit nerentabile, aşa că o bună parte din populara ţării este ame­importatoare au decretat măsuri foarte grele pentru importul fruc­telor noastre, totuşi, s’au exportat cantităţi superioare acelor din anii trecuţi, şi anume: In anul 1932 am e­xportat 819,2 vagoane. .­­In anul 1933 am exportat 1055,5 vagoane. In anul 1934 am exportat 1986,6 vagoane. In anul 1935 am exportat 2235,2 vagoane. Raportând cifra exportului la pro­ducţia totală, care­ pentru 1935 poate fi socotită la circa 60.000 vagoane fructe, rezultă că în acest an am exportat abia 3,6% din producţia to­tală a ţării. Un oarecare început şi nimic mai mult. . Valoarea fructelor exportate in aceşti 4 ani ajunge următoarele sume: 1932 197.350.000 lei 1933 107.553.000 lei 1934 229.924.000 lei 1935 240.000.000 Iei Cronica agricolă şi economică Cum stăm cu exportul nostru de fructe de V. LOVINEANU-RADAŞENI »*C nvitată să-şi piardă baza de exis- ! Condiţionarea ambalajelor şi asoi­­tentă. j tarea fructelor pentru export deşi pre-Pe temeiul acestor consideratiuni, zintă un oarecare progres faţă de exportul produselor noastre pomicole trecut, totuşi, în privinţa aceasta sun­­­t viticole a devenit pentru economia­­ temă încă tot cei din urmă faţă de naţională o necesitate, care în prim­j concurenţii noştri principali de pe pul loc va decongestiona pieţele in- i toate pieţele comerciale respective, terne, va asigura o valorificare cu ? Pentru a se uşura controlul fructe­­mult mai bună în interior, bine în­ lor împachetate s’au ţinut în centrele ţeles cu datorate sacrificii din par­ principale examene pentru califica­­rea Statului. rea lucrătorilor specializaţi în amba-Deşi în anul 1935 am avut o re­­larea fructelor fiecăruia din lucrătorii coltă destul de slabă şi unele State reuşiţi dându-li-se un număr de or­dine, acesta fiind obligat a aşeza în lăzile pe care le lucrează câte o fişă cu numele lui de ordine. Exportatorii au mai fost obligaţi s­ă angajeze pentru ambalarea fruc­telor unul sa® mai mulţi lucrători specialişti responsabili de calitatea şi execuţia lucrării”. Total general 2235.2 în care intră şi strugurii a mers astfel (în vag.) Raportând cantităţile exportate de fiecare provincie faţă de exportul total de fructe, se constată că au contribuit la export fiecare în modul următor i /a a exportat, pe ţâri importatoare precum urmează: 1. Celloslo­vacia, în 1932, 35.3 vag.; 1933, 608 vag.; 1931,791.5 vag.; 1935, 1066.6 vag » •» 177 „ „ 777 „ „ 393 „ ,, 4,5.9 .. 522 „ „ 147 „ 32 „ „ 207 2. Polonia 3. Germania 4. Austrria 5. Palestina 6. Ungaria 7. Italia 8. Egipt 9. Danzig 10. Belgia Î1. Elveția 12. Anglia 13. U. S. A. 50 10.3 „ 393 582 57.9 09.3 16.5 34.6 25.5 2.1 1 321.3 225.5 45.5 8­0.7 1­0.48 0 56 1. Basarabia 2. Transilvania 3. Moldova . 4. Bucovina 5. Muntenia. 6. Oltenia , 1. Dobrogea fii de provincii şi centre mai import­­e de producţie, exportul a mers astfel: vagoane 1.Transilvania pe anul 1935 a exportat 778 2.Besarabia *» ii II ti ti 922.1 3. Moldovan »» yt It 334.2 4. Muntenia #»» ti It 41.6 5. Bucovina *» •» *» ti It 113.36. Olteni *» »t It if It 38.7 7. Dobrogea ti »11* •» 7.5 Pe provincii TRANSIJ Baia-Mare Sinu-Mare, Somej — Sălaj (Zalău) Arad Oraştie . . Alba (Alba-Iulia Turda . . . Bihor (Stadia). Sdorhai (Cristur). Teremia-Ma­­re (Timiş. Târnava-Ma­­re (Mediaş), Cluj . . . Sibiu . Braşov Făgăraș . .­­.­Săcuesc Bistrița. . . Târnava-Mică . Sighet. . 13.93 42.77 8.71 23.31 9.75 101.57 5.77 41.69 12.79 96.56 7.56 42.03 — — — — vin 10.74 — 1.5 — — — 10.74 23.31 9.75 103.22 5.77 41.69 12.79 96.56 7. 4­­3 Total 600.05 38.29 40.05 6.15— 20.23— 7 3 BASARABI­A Tighina . .224.1 6— 12.35— 16.12 1­­.341.96(2)— 73.5(4) 1.42 (2) 342.01 Chișinău . 3.95 0.22 21.08 0.56 33.57 0.03 109.4(4), 169.08 Călărași . . 21.39 1.71 91.62— 261.57 1.57 9.06 ___ 390.46 Soroca . .­­.99— — _ _ 0.99 Bălți . . 0.8— 1­.97— _ _­­1.47 K­hai (Rezîna) .— — — — _ _ 2 26 2.26 Noua­ Suliță. 4.46— 3.15 0.11 7.01 0.99— 15.81 Total . ,256.15 1.93 129.17 0.1/ 321.10 15.04 191.31 3.38 922.17 MOLDOVA Roman. . . 2.12 7.51 0.11 _ .. ___ 9.74 Bacău . . .— — 129.59— _ _ 129.59 Iași . . .— — 35.32 3.54— _ _ _ 38.86 Focșani . .— — 43.11— 13.05 3.41 35.93_ 96.48 Vaslui. . .— — 46.97_ _ _ _ 46.97 Hârlău . . .— — 5.05_ _ _ _ _ 5.05 Botoșani .— — 4.49— — — — _ 4.49 Făltice­i. . 2.62— —­­— — — 2.62 Total 4.74— 272.49 3-54 13.61 3.41 35.93— 334.25 MUNTENIA Buzău. . Muscel. , București. Vlașca. . 1.95 0.17 — 19.97 — 12.00 — 0.37 — — — — — 0.38 — 4.75 0.52 32.34 1.95 5.03 0.52 Total . . 2.12— 19.97— 12.00 0.37 0.37 5.27 41.61 BUCOVINA* Cernăuți. Suceava 5.88 3.37 9.15 — 18.60 6.25 24.26 18.4— —­­65.23 9.62 9.15 Rădăuți . ._ _ -Văscăuți . . 29.37— — — — — — — 24.37 Total . . 47.77— 24.94 24.26 16.04— — — 113 37 OLTENIA Sovora-lfâlCM . 1.92 22.21_ _ 24.13 Balş . . . 11.55— — 1.5 __ _ «,_ 12.6 Dolj ....— 2 — — — — 2 Total . 13.47— 24.21— — 1.5— — 38.73 DOBROGEA Silistra. , .— — — — — — 7.”,— 7.5 Total . .— — — — — _ % 7.51— 7.5 1) 8,9pepeni verzi;2) caise;3) gutui; 9,4 struguri Recapitulare: Transilvania .... Basarabia ..... Moldova ..... Muntenia ..... Bucovina.............. Oltenia ...... Dobrogea.............. Total general. . 666,86 — 38,2940,5 6,15_­­ , 256,15 1,93 129,17 6,73 21,16 15,4194,31 4,74­­ 272,49 3,54 13,61 3,1135,93 2,12 - 19,97­­ 13,5 0,38 0,37 47,77 24,9424,26 16,4 ___ 13,47 - 24,21 — — 1,5— — —­­­— — 7,5 991,11 1,93 509,768,97 37,0820,24­ 37,6­­ 23,23 778,30 3,38 92217 0,53 334 55 5,27 41 61 — 113’30 — 38 77 — 7,50 cu 41,27% » 34,94 % » 15,00# » 5,00# » 1.96% » 1.74«­, » 0.037, I DREPTATEA. Un senzaţional caz la Sofia SOFIA, 31. (Rador). — Cores­pondentul Agenţiei Havas anunţă că la o clinică din Sofia, s’a în­registrat un foarte curios caz de teratologie. Acum câteva zile, un ţă­ran din împrejurimile Sofiei, a su­ferit o operaţie. I s’a scos o tu­moare enormă pe care o avea în pântece. D-rul chirurg Temelioff — care a făcut operaţia — a declarat că din tumoare a extras un foetus în gretate de 6 kgr., destul de bine format şi care avea membrele şi capul înconjurat de o membrană neosoasă. Foetusul avea toate or­ganele interne şi era legat de or­ganismul ţăranului cu un mare nu­măr de vase sanguine. Chirugul a declarat că operaţia a reuşit perfect şi că după câteva zile, ţăranul va putea să se îna­poieze la căminul său, unde-i ad­­aptă soţia şi cei cinci copii ai Ciocnire între poliţie şi grevişti la Chicago CHICAGO 31 (Radar). — O puter­nică ciocnire s’a produs ori după a­­miază între poliţişti şi mai mulţi grevişti, cari încercau să facă o ma­nifestaţie ostilă în faţa unei uzini aparţinând firmei «Republic Steel». O sută de poliţişti au intervenit în această ciocnire. Dintre grevişti 18 au fost răniţi. Deasemeni a fost rănit un poliţist. Activitatea organizaţiei maramurăţine a partidului naţioialarăis­t Adunarea de la Rona de Sus alegeri notarul a forţat pe oameni să voteze cu liberalii. Conducătorii organizaţiei judeţe­­ne, prin glasul d-lui prof. Gh. Vor­­nicu, au făgăduit populaţiei că la preluarea guvernării de cătr­e parti­dul naţional-ţărănesc — notarul Ta­­rian un străin care are multe la activul său, fiind dat şi la parchet — va fi scos şi dat pe mâna politiei­se dă cuvântul apoi d-lui căpitan Simionescu care fa­ce o aspră criti­că conducerii judeţului Maramu­­răş sub toate guvernele liberale şi mai ales sub ultimul guvern care — nu are alt criteriu în acţiunea sa de­cât să-şi îmbogăţiască partizanii. Dă apoi numele Mihălenilor Gabor şi Petre — a deputatului Urdea, şi senatorului popă Munteanu — ca­re în actuala guvernare au acaparat lucrând cu toţi gheşeftarii evrei, a­­veri de mai multe milioane — de pe spatele judeţului şi a satelor mara­­murăşene. Arată apoi că notarul Tarian pen­tru ticăloşiile lui este dat la par­chet şi îşi va lua pedeapsa cuveni­tă, — în afară de faptul — că va fi dat afară din slujbă. D. Klein Geza — arată de ce cetă­ţenii minoritari trebuie să meargă cu partidul naţional ţărănesc, singu­rul partid românesc care nu are ură nici de rasă, nici de clasă şi singu­rul criteriu de judecat oamenii este loaialitatea către statul român, cin­stea, muncă şi omenia­ lui să ia vre­o măsură pentru că la Organizaţia maramureşană a par­­tidului naţional-ţărănesc, conside­­rându-se în campanie electorală — deoarece alegerile judeţene sunt fi­xate pentru 25 iulie — a continuat seria adunărilor — Duminică 23 a­vând loc marea adunare de la Rona de Jos. Au luat parte delegaţi din comunele Costini şi Rona de Jos, pe lângă întreaga populaţie a frun­taşei comune Rona de sus. Din par­tea conducerii judeţene a luat parte d. jud. Gh. Vornicu, vicepreşedintele organizaţiei, d. căpit. Alex. Simio­­nescu, organizatorul adunării şi ca­sierul organizaţiei şi Kilein Gez, şef de sector. A prezidat d. I. Ro­ma­nuc- preşedintele organizatei comunale, care salută pe conducă­torii organizaţiei judeţene, cari au răspuns la chemarea ce li s’a făcut de a veni în comună şi a vedea stă­rile locale. Mai departe spune că guvernul liberal a adus satele în cea mai neagră mizerie, căci — pe vremea guvernelor naţ.-ţărăniste— porumbul se vindea cu 1,50 lei kgr, iar azi este cu 3,50 şi nici dările nu erau aşa de mari ca acuma şi nici execuţiile aşa de nemiloase, când se vinde ţăranului şi cenuşa din vatră. Conducătorii organizaţiei judeţe­ne sunt asaltaţi apoi de nenumărate plângeri în contra notarului din satul Tarian, care face toate bleste­măţiile fără ca conducerea judeţu­ Mutarea S-Sas­arai. fi*. Varah a­jungă la un ţăran mai gospodar, mai luminat şi mai sănătos, căci doar ţărănimea formează 80 la sută din populaţia ţării. Faţă de minori­tari — programul nostru cântăre­şte pe oameni — nu după rasă şi limbă — ei după muncă, după cin­ste şi omenie — căci, ticălosul, ori­cât s’ar îmbrăca în steagul ţării tot ticălos rămâne. Totuşi, vom a­­vea o deosebită grijă de ţăranul român — rămas mult în urmă, din cauza vitregiei stăpânirei străine de eri.­­ Nu vom împiedeca pe nimeni să progreseze, dar vom ajuta pe ai no­ştrii să câştige timpul pierdut. In fine în politica externă, arată că programul nostru vrea păstrarea re­laţiilor cu marile democraţii ale Eu­ropei, Anglia şi Franţa, statele Mi­cei înţelegeri, cum şi cu toţi ve­cinii care ne respectă actualele gra­niţe. Vom face răsboiu de apărare pro­vocaţi, dar nu vrem să mergem cu acele state ca Germania care vor să provoace ele răsboiul. La urmă vice­preşedintele organizaţiei face un lu­minos portret a marilor conducă­tori ai partidului în frunte cu Ion Mihalache cel mai mare om politic ce-l are azi ţara şi care ajutat de domnii Iuliu Maniu şi dr. N. Lupu, vor duce ţara la mântuire. Ia apoi cuvântul ţăranul Bodnar­eiul care spune că şi numai un sfert din programul expus de s’ar înfăptui; soartă de azi a ţărănimei s’ar schimba. încheie săteanul Stat­­eu care — vice preşed. org. comu­nale arată şi el marile binefaceri ale partidului nat. ţărănesc — faţă de ţărănime. Arată în fine progra­mul mântuitor ce­­ are, — şi dato­rită ţărănimei de a merge sub stea­gul condus de Ion Mihalache către mântuirea ţării, — după care adu­narea ia sfârşit, în strigăte puter­nice de trăiască Ion Mihalache, — Iuliu Maniu, dr. Lupu, Ilie Lazăr trăiască partidul nati-ţărănesc, apoi fruntaşii partidului au trecut cu căruţa în Rona de Jos unde au a­­vut o consfătuire cu conducătorii organizaţiei locale. In fine ia cuvântul d. prof. Gh. Vornica vicepreşedintele organizaţi­ei judeţului care — spune — că con­ducătorii judeţului ai partidului na­ţional ţărănesc, vin bucuros în sate să stea de vorbă cu oamenii mai a­­les, când sunt chemaţi ca acum in Radna. Şi apoi nu vrem — spune vicepreşedintele organizaţiei — săi ni se spună nouă naţional-ţărănişti­­lor că venim numai când cerem vo­turi, — la alegeri. D. preşedinte Ilie Lazăr şi mai zilele trecute spune vice­preşedinte­le a cercetat jumătate de judeţ, iar noi iată venim şi pe valea aceasta a Rouei unde nu calcă alţi politi­cian­. D. prof. Vornicu face apoi o scurtă dare de seamă asupra situaţi­ei politice din Europa cum şi a celei din ţară — care indică o viitoare guvernare a partidului naţional­­ţărănesc. Arată amănunţit — programul partidului care — din toate punc­tele de vedere satisface toate nevoi- I le economice, sociale şi c­i­linare ale tuturor păturilor sociale. Arată a­­poi că prin programul său parti­dul­­naţional-ţărănesc tinde să a- Fitiiiiititi ti­­oncunuil la „luna Sibureitului «Luna Bucureştilor» din acest an se bucură de un succes mereu crescând. In nici un an afluenţa vizitatorilor din toate colţurile ţării n’a fost mai ma­re decât anul acesta. Se vede dreci că «Luna Bucureşti­lor» a intrat definitiv în tradiţia ţării şi că străduinţele comitetului de or­ganizare al acestei «luni»,­­ de a fa­ce şederea provincialilor în Bucu­reşti mai comodă şi mai atrăgătoare, au fost încununate de succes. In afară de expoziţia propriu zisă, cu pavilioa­nele ei de o factură cu totul nouă şi obiectele interesante şi expuse într’un mod cu totul aparte, la succesul «Lu­nii Bucureştilor» contribue şi nume­roase atracţii şi distracţii ce stau la îndemâna tuturor vizitatorilor. Astfel, Vineri seara membrii Aca­demii Române, după adunarea lor generală, au vizitat expoziţia «Luna Bucureştilor»,, fiind conduşi de d. Al. G Donescu primarul general al Ca­pitalei şi membrii Comitetului de or­ganizare a expoziţiei Distinşii oaspeţi şi-au arătat satis­facţia pentru tot ce au văzut aici ». Primarul general al Capitalei a o­ferit oaspeţilor un banchet la restau­rantul din incinta «Lunei Bucureşti­lor». Apoi toţi membrii Academiei Române, conduşi de d. Al. G. Dones­cu, au vizitat «Oraşul piticilor» şi au asistat la o reprezentaţie dată de pi­tici în circul lor. Cei 50 de oameni sub un metru înălţime au făcut a­­devărate minuni, producându-se la diferite aparate de gimnastică, la că­lărie, dresaj, instrumente muzicale, etc., executând un program de circ ce se poate vedea numai la circuri cu renume mondial. * In ziua de 8 iunie vor avea loc în incinta expoziţiei «Luna Bucureştilor» interesante manifestaţii aviatice, or­ganizate de Federaţia română a tine­retului aviatic, care are şi un ante­­lecant pavilion ce se bucură de un mare succes printre vizitatorii «Lunii Bucureştilor». Cu acest prilej se vor f­ac­e demonstraţii practice de perio­­rism şi aeromodelism cu aparate spe­cii de de mărimi reduse, construite de elevii, membri ai Feeraţiei. * In ziua de Sâmbătă 5 Iunie, vor a­­vea loc la «Luna Bucureştilor» in­teresante concursuri pentru copii de toate vârstele, organizate după mo­delul celor din occident. Concursurile vor începe cu pre­mierea celor mai frumos împodobite cărucioare de copii. Vor urma con­cursuri de viteză pe biciclete şi tri­ciclete, trotinete şi automobile mici, pentru copiii mai mici de 10 an­ şi o serie de concursuri sportive, la care vor putea lua parte toţi copiii. Primilor clasificaţi li se vor acorda importante premii, iar toţi partici­panţii vor primi premii de consolare. Data la care se vor începe înscrie­rile pentru aceste concursuri, ce se organizează pentru prima oară la noi în ţară, va fi anunţată la timp. TEATRE GRADINA MARCONI: „Vai de tobă”. CINEMATOGRAFE ARO: „Prater” cu Magda Schneider şi Willy Eichberger. CAPITOL: „Clipe de rătăcire” cu Gu­stav Fröhlich şi Lida Baarova. SCALA: „Masca eternă” cu Olga Ce­­hova, Mathias Wiermann, Peter Pe­terson. VOX: „Sub două drapele” şi „Dormi­torul fetelor”. CARLTON: „Dezonorata” cu Mariane Dietrich şi Victor Mc. Laglen. TRIANON: „Invitaţia d-nei Petter” şi Jurnalul Paramont. SELECT: ..Inamicul femeilor” cu Ann Harding şi Basil Rathbone. REGAL: ..Anne Marie” cu Anabella şi Jean Murat. SAVOY: „Oameni de sacri­­ciu” cu Kay Francis şi George Brent şi „Paris Palace” cu Dick Powell şi Gloria Stuart PALAS BULEVARD: „Suflet de copil” cu Karin Hardt. Jurnal şi complectare. FEMINA: ..Miss Theodora” cu Irene Danne, jurnal şi complectare. A. R. P. A., ,„Regina Va­sului” şi „Prin­ţesa Olga”. ROXY: „Clipe de rătăcire” cu Gustav Fröhlich şi Lida Baarova. FORUM: „Un vis de iubire” şi „Fuga lui Tarzan”. DAR­LY: „Siluete” cu Luly Hohenberg şi „Tentaţie” cu Marie Bell. CITY: „Soţie contra secretară” cu Clark Gable, Jean Harlow şi Mirna Loy. şi „Circul”. FRANKLIN: „Dragostea e muzică” d­e Nino Martini şi „Caravana” cu Charles Boyer. _ 1 /D OMNIA: „Manevrele de toamnă” şi „Fu­ga lui Tarzan”. CORSO: „Port Artur” cu Danie­le Dar­­rieux şi „Misiunea secretă” cu John Wayne. DOAMNEI: „Frica” cu Gaby Morlay­ şi Charles Vanel şi „Bal la Savoy” cu Gitta Aipar. VOLTA BUZEŞTI: „Femei in drago­ste” cu Loretta Young şi „Sub masca diavolului” cu Boris Karloff şi War­ner Oland. MARCONI: „Maroc” cu Jylarlene Die­trich şi Gary Cooper. ,Amprente di­gitale” şi jurnal. MODEL: „Omul cu două feţe” cu Ed­­­­ward Robinson şi „Escadrila morţii” cu Warner Ba­rter. AMERICAN: „Femeia în frac” și , Aur negru”. MILANO: „Fuga lui Tarzan”. RAHOVA: „Istoria se scrie Apap­a” cu Charles Boyer și „Dragoste sub arme”. 7­7 I am SPECTACOLE

Next