Dreptatea, august 1937 (Anul 11, nr. 2912-2936)

1937-08-01 / nr. 2912

C­ine ar putea descrie neliniştea chinuitoare, toată îngrijorarea unei mame care aşteap­tă ştiri deja un copil bolnav? Gândurile care frământă mintea omenească în asemenea cazuri sunt mult mai grozave decât realitatea TELEFONUL In câteva minute, telefonul risipeşte această stare chinuitoare, redă liniştea, vă dă posibi­litatea să auziţi vocea celor ce vă sunt dragi, oricât de mare ar fi distanţa care vă despoild­ un auxiliar nepriuit în cazuri urgente, un acce­soriu indispensabil în viata de toate zilele. PRO­V­INCIA Echipele în Perta­­st tiranii se plâng in atelaasi nevoi. El cer creditii pentru va­lorificarea recoltei, drumuri, Imate etc. O frumoasă realizare cooperatistă a înv. Barbu la Stolniceni sociale natârâniste * satele basarabene PHISINAVî —. Cea de a doua echipă sociala national ţărănistă, formată din d-nii Har­alambie Marchetti, fost prefect al judeţului, Gheorghe Stăncescu fost se­nator, colonel Gheorghe Lupu şi avocat Constantin Stoian, au vizitat Dumineca trecută regiunea Cogâlnicului oprindu-se mai mult şi organizând consfătuiri cu sătenii în comunele Pereni, Ciuciuleni, Dalinovici şi Stolniceni. Pretutindeni au fost primiţi cu multă­­dragoste şi însufleţire. Astfel 1® Pereni tot satul s’a adunat în faţa casei de sfat a partidului, în frunte cu vrednicul preot Simion Neaga primind pe cei pa­tru fruntaşi dela Chişinău, cu urale. Se vedea din aclamaţiile nesfârşite ale sătenilor şi se citea pe fetele lor, iubi­rea adâncă ce-i poartă părintelui Neaga cum şi încrederea ce au în programul partidului natonal ţărănesc. Şi cum să nu-i iubească ei, când văd că pentru credinţa ţărănistă şi ei şi d-sa suferă cele mai mari nedreptăţi, sama­volnicii şi ilegalităţi, cari au culminat prin arestarea părintelui (mai târziu şi fără ştirea lor) iar recent prin retrogra­darea cucerniciei sale din rangul de pro­topop al judeţului, calitate ce­ a pur­tat-o cu­ demnitate şi evlavie. ACELEAŞI NEVOI.. Urmând programul stabilit membrii e­­cipei s’au interesat de nevoile satului, dând sfaturi sătenilor în diferite ramuri ale activităţii lor. S’a putut constata şi aici acelaşi ne­putinţă a ţăranului de a-şi valorifica re­colta în condiţiuni bune, din cauza lip­sei de credite şi organizare cooperatistă. Sătenii s’au plâns de asemenea despre lipsa de drumuri şi imaş. Vitele sunt foarte slabe din cauză că n’au unde paşte. Iar în ce priveşte drumurile, toamna şi iarna, transportul devine a­­proape imposibil din cauza noroiului, prin împrejurimi ne­fiind nici o şosea care să lege satul cu centrele mai mari agricole şi comerciale. LA CIUCIULENI ŞI STOLNICENI La Ciuciuleni în curtea gospodarului Ciobanu, şeful organizaţiei ţărăniste, un­de este şi casa de stat a partidului, e­­chipa a fost primită cu acelaş entuziasm de o mare mulţime de săteni. S’a decis să se ţină aici o mare întru­nire, la care va lua parte şi d. Halippa, preşedntele partidului naţional ţărănesc din B­asarabia. La Dabnovici şi Stolniceni, comune foarte apropiate, deasemenea au avut loc consfătuiri în curtea săteanului Iu­­reş, unde este şi clasa de stat, d. Lisen­co preşedintele organizaţiei ţărăniste lo-­­­cale, adunând din vreme pe săteni, cari i aşteptau nerăbdători, sosirea echipei de la Chişinău. Prezenţa echipei ave­a şi altă semnifi­caţie în aceste comuni. S’a inaugurat şi sfinţit chiar dri cooperativa de consum din comuna Stolniceni opera d-lui Bar­bu, directorul şcolii primare, vrednic învăţător şi mare democrată NU NUMAI SFATURI, CI ŞI REALIZĂRI Spre bucuria sătenilor, astfel de coo­perative, de producţie de cumpărare şi de consum, există deja la Ciuciuleni şi la Pereni şi se bucură de speciala aten­ţie din partea d-lui Ghjeorghe Stăncescu şeful regiunii Cogâlnicului, care le în­curajează nu numai cu vorba dar şi cu bani. Astfel d-sa a subscris chiar eri suma de lei 2000 ca membru de onoare. Au vorbit la această întrunire na lân­gă oaspeţii de la Chişinău şi d. Barbu, iniţiatorul acestei cooperative, d. Lisen­­co, preşedinte al organizaţiei locale şi alţi săteni cari au mulţumit călduros pentru concursul ce li se dă de către or­ganizaţia conducerii judeţene. A făcut o penibilă impresie cittirea la toate întâl­­nirile acestea, din «Monitorul Oficial» de către d. colonel Gh. Lupu, lista de cele 6­7 societăţi şi industrii unde d. Goga stă alături de toţi bogătaşii evrei. O întrebare pe care o punem conduce­rii federalei cooperativelor dela Chişi­nău. Cum se face că din depozitul fede­ralei de aci s’a refuzat vânzarea de ali­mente şi articole de băcănie d-lui Barbu preşedintele nouei cooperative de la Stol­­nleieni, pentru motivul că se cumpără prea puţin şi mai ales vrem să ştim cine sunt vânzătorii de l­a acest depozit? Nu cumva şi acolo se face polittică? Dar asupra acestei chestiuni vom re­veni. realizație“ guvernului în continuare. (Continuare din pag. 1-a) Să nu uităm o altă realizare guvernamentală: perimetrele gru­pului H. Cea mai vastă panama a petrolului român (materie excelentă de panamale) o reprezintă grupa H în frunte cu d. Petre Bejan. După realizări va veni, va trebui să vină sancţiunea. Guvernarea liberală este coaptă ca o bubă imensă şi se află exclusiv la resortul higienic al parchetelor civile. Guvernarea Tătărăscu-Inculeţ s-a prăbuşit. Ţara răsuflă uşurată scăpând de sub călcâiul unei plutocraţii nesăţioase şi imposibil de săturat. «Continuarea» acestei guvernări ar echivala cu un dezastru naţional. Guvernul Tătărescu nu mai poate continua. Guvernul Tătărăscu trebuie să plece pentru a face loc unui guvern al voinţei naţionale exprimate prin votul universal. Expresia votului universal este clară: a sosit momentul Ion Mihalache, a sosit vremea ţăranilor să hotărască destinele patriei. Faza plutocraţiei liberale s’a prăbuşit în neant şi faliment... ABONAMENTE LA ZIARUL NOSTRU S­ATE (Săteni, Preoţi, învăţători) 1­ 6 O­RAŞE an luni 600 lei 300 1 an ..... . 300 lei 6 luni............150 «D ft EP TA TEA* Viaţa unui mare inventator Profesorul vienez Ernest Felix Pe­­trisch, care a cunoscut îndeaproape pe Marconi, relatează fapte mişcă­toare din­ viaţa inventatorului dis­părut de curând. «A fost Marconi fericit? — se în­treabă biograful său. Asupra acestui lucru, marele inventator nu s’a pro­nunţat niciodată. In aparenţă, Mar­coni ar fi avut toate motivele să fie mulţumit. Nimbul gloriei îi în­cununase fruntea şi recunoştinţa unei lumi întregi îl însoţea pretu­tindeni. O privire în viaţa privată a lui Marconi ne va convinge, însă, de contrariu. Acest veşnic cercetător, care-şi închinase întreaga viaţă bi­nelui omenirii, nu avea timp să se mai ocupe de tovarăşa lui de viaţă. Datorită acestui fapt, şi-a pierdut Marconi prima soţie şi, mai târziu, — prea târziu pentru vârsta lui, — şi-a căutat o a doua soţie. Aceasta a fost o jertfă în plus a lui Marconi, pe altarul umanitatii. Ultima oară când l-am văzut pe Marconi, la Roma, nu mult după ce fusese ales preşedinte al Academiei italiene, mi-am putut da seama că nici această demnitate nu schimbase pe omul, care o viată întreagă a căutat umbra. Omul considera ca o datorie a lui de a lua sub protecţia sa pe tinerii oameni de ştiinţă şi de a le face posibilă deplasarea în stră­inătate*. Douăzeci de ani dela moartea lui J­aur­és In Franţa s'au comemorat două decenii dela moartea lui Jean Jaurés Acest mare orator făcea parte din falanga strălucită a socialiştilor şi generoşilor, cari au cultivat şi-au răspândit în mijlocul semenilor, înaltele sentimente umanitariste, i­­deia de bine şi nă vedea în evoluţia societăţii către forme cât mai desă­vârşite. Profesând o morală care să înde­părteze n sfârşit pe om de ultimite resturi ale pornirilor aminalice, Ja­urés a fost negreşit şi un pacifist. In felul acesta este un pionier al i­­dealurilor pe care timpul nostru în­-' cearcă tot mai mult să le transforma în realitate. Populaţia Poloniei Populaţia potituozat după confe­siuni are următoarea coloratură : Romano-catolicii formează 65% din totalul populaţiei. Regiunile cu ca­tolici curaţi sunt voevodatele din nord şi voevodatul cracovian. Pro­vinciile din centrul țării au între 68—80% catolici, voevodatul Vilnei are două tr­eimi catolici, iar în voevodatele răsăritene catolicii sunt în minoritate. Greco-catolicii sunt aşezaţi în re­giunea sud-estică a ţării. După o statistică din 1931, numărul acestora e de 3,3 milioane credincioşi. Din aceştia 2,25 mii­, credincioşi sunt situaţi în trei voevodate din sud-v es­tul Poloniei, 50.000 în regiunea Cra­coviei şi 2o­ooo în alte voevodate : Volynia şi Iublin. Populaţia pravoslavnică ,e aşezată în răsăritul ţării şi numără 3,7 mili­oane locuitori. Protestanţi sunt mai puţini şi sunt situaţi în regiunea nordică a ţării. Numărul lor atinge 820.000 închinători. In Polonia mai sunt de asemenea şi diferite secte. In voevodatul Lublin sunt şi închi­nători ai bisericii naţionale. In voevodatul Vilnei sunt 35.ooo de confesiune rusă, aşa zişii «vechi cre­dincioşi». In jurul Bialostokului sunt de asemenea de aceştia în număr d­e 9ooo. In voevodatele din răsăritul ţă­rii sunt o mulţime de secte ca de pildă, căutătorii Sf. Scripturi, creş­tini evanghelişti, baptişti ş. a. In partea nord-estică a Poloniei sunt şase mii cinci sute de mahomedani. Din alte confesiuni, evreii sunt în foarte mare număr. După ultima sta­tistică poloneză, sunt 3 milioane iz­raeliţi situaţi la oraşe în procent de 78%. Cei mai mulţi sunt în îm­prejurimile oraşelor: Lublin, Bia­­lostok, Lody. In voevodatul Cracovi­ei evreii formează un sfert din popu­laţia locală. In oraşele din Sire­,ia numai 4% sunt evrei. O mare lucrare de eco­nomie politică Editura Melantrich din Fraga pre­găteşte tipărirea unei voluminoase lucrări datorită d-rului Karel Ed­­glis, guvernatorul Băncii Naţionale, din Cehoslovacia. Lucrarea va avea peste 17oo pagini şi se va ocupa cu cele mai importante probleme din e­­conomia politică. Congresul tineretului pentru pace Asociaţiile pentru Soc. Naţiunilor şi Federaţia grupărilor universi­tare pentru Societatea Naţiunilor organizează în luna August, la Pa­ris, un congres mondial al tinere­tului pentru pace, cu participarea tuturor organizaţiilor politice şi culturale ale tineretului din toate ţările. Comitetul naţional român pentru organizarea acestui congres are ca reprezentanţi la­ acest congres pe d-nii: conf. Radu Meiiani, av. Geor­ge Bălănescu, Pompiliu Voiculeţ Mihail Lahovary şi Ion Şerban Ghika, din partea Asoc. de studii internaţionale «Louis Barthou» şi a grupărei universitare române pen­tru Soc. Naţiunilor. Scrisori din Praga Continuare din pagina l­a complete pentru industrializarea fructelor (marmelade, conserve, vin de fructe, etc) Ș­ a. m. d. sunt în­zestrările cari n am lipsit la nici una din școlile pe cari le-au vizitat. Profesorii români se înapoiază în România cu un sentiment de deo­sebită admiraţie pentru ceea ce gu­vernele Cehoslovace, secondate aşa de admirabil de prof. dr. Reich, consilierul lor, au făcut pentru a­­gricultura statului amid şi in­ special pentru instituţiile cari îi interesează direct, pentru învăţământul agricol şi pentru educaţia masselor de a­­gricultori. Mai mai mult decât atâta, ei se întorc acasă cu un bagaj de cunoş­tinţe de învăţăminte,, de sugestii, care mai presus de toate, va deştep­ta acel dinamism creator atât de n­edesar pentru inaugurarea celor mai frumoase acţiuni. Ei revin în ţară cu ambiţia şi c­u dorinţa sacră ţară cu ambiţia şi cu dorinţa sacră de a lucra pentru ca învăţământul­­ agricol din România să nu rămână mai prejos decât al ţării vecine, au căpătat convingerea că, dacă puterea armată a acestor două ţări amice constitue o forţă, această forţă nu poate fi consolidată decât printr’o acţiune de ridicare (de nivelare) şi de apropiere culturală, socială şi e­­conomică între aceste două ţări. In toate prilejurile oferite de excursie, conducătorii profesorilor români, d. Victor Georgescu, directorul învă­ţământului agricol şi d. Drum Mih­ăi­­lescu, inspectorul g-ral al învăţă­mântului agricol, au arătat in cu­vântările lor acest lucru. Ei au propus colegilor cehoslovaci de a înapoia vizita pentru a-i cu­noaşte la ei­ acasă. De a aduce cu ei nu numai specialişti agronomi, ci şi ţărani cari să ia cunoştinţă de viaţa semenilor lor din România. Au cerut de asemenea, organizarea a cât, mai dese şi numeroase escursii re­ciproce, nu numai de agricultură, ci din reprezentanţii — începând de la cei mai umili — ai tuturor ramuri­­i de activitate economică şi culturală şi din toate categoriile sociale. Vi­zite reciproce de profesionişti — pro­fesori de licee, de şcoli comerciale, de meserii, de medici, de avocaţi, de ingineri, etc., de comercianţi şi de industriaşi, de ţărani, de lucrători de la oraşe, de funcţionari adminis­trativi, de poştă, de căi ferate, etc. nu pot decât să ajute nu numai la cunoaşterea şi progresul celor două popoare amice, dar­ mai ales la con­solidarea amiciţiei necesare pentru creiarea unităţii economice şi poli­tice a ţărilor danubiene la care s’au referit conducătorii profesorilor de agricultură, români, în excursiunea de care ne ocupăm. Cercurile competente cehoslovace, au privit şi împărtăşit, cu entuziasm, manifestaţiile de înfrăţire la care au dat loc excursia profesorilor ro­mâni. Suntem în măsură să anunţăm că vizita în Cehoslovacia a profesori­lor agronomi, români, ambasadorii agriculturii şi ţării lor, va fi înapo­iată cu amploare a dorită de colegii lor cehoslovaci, în vara viitoare în toiul campaniei agricole. Aceasta nu-i un motiv că, până atunci, să nu se continue vizitele celorlalte categorii sociale şi profe­sionale, cari pot avea loc în orice sezon al anului. . Kl. *­0 prelu­are a fl­reţiei generale L I. R. Din partea direcţiei general® C. F. R. primim următorul comunicat: «Privitor la măsura luată de di­recţiunea generală C. F. R. de a se schimba numirea staţiilor cu nume de domnitori sau personalităţi dece­date sau în viaţa, se aduce la cunoş­tinţă că măsura a fost luată spre a satisface o cerere foarte justificată a marelui Stat-Major al armatei,care a demonstrat că aceste numeroase staţii cu nume de persoane, cari nu corespundeau cu localitatea cea mai apropiat, pot aduce mari pertur­­baţiuni în transporturile militare. Măsura era hotărâtă de acum 15 zile, iar nu de noul președinte al căilor ferate». ParaitaTifSn­ Dia­­ Plastara ! Joi 29 iulie a. c. a avut loc la moșia Profira, jud. Ilfov, parasta­sul de 3 luni pentru repausul sufle­tului Diei Plastara, fiica d-nei și d-lui profesor George Plastara. SPECTACOLE TEATRE CĂRĂBUŞ: «Revista «Electro Cărăbuş». COMOEDIA (Teatru in aer liber): Kontusovca-Palace. VESEL de vară (grădina Marconii): Fustele de la minister. CINEMATOGRAFE CAPITOL: Surâsul seducător. TRIANON: Un cântec, o fată, un să­rut cu Martha Eggerth. SCALA: Haraiana. SCALA: Periferie. ROXY: Surâsul seducător. REGAL: Masca eternă. SELECT: Macul roşu. FEMINA (plafonul descoperit): Stan şi Bran aventurieri şi Confeti. PALAS BULEVARD: Duşmănia şi Ul­timul Mohican. CORSO: Crai de ghindă şi Insula Groazei. A. R. P. A.: Băetana şi Tavernele din San-Francisco. FORUM: Mr. Flow şi Nu mi-am ucis soţul.­­ ■ DOAMNEI: Echipagiul şi Malec răpit­e de gangsteri. OMNIA: Ora fatală şi Fata din Salem. CITY ((bill. Carol 21): Ramona şi Un sărut fatal. DARLY: Circul şi Cei 7 eroi. VOLTA BUZEŞTI (gradină şi sală): Vladia Korsakov, Căsătorii america­ne şi revistă. AMERICAN (grădină şi sală): E­lisabe­­ta, regina Angliei şi Ce va fi mâin® (Anul 2000). MILANO (grădină şi sală): Bestia no­mană şi Picadilii Jim. MODEL: Evadatul din Insula Diavo­lului şi Rasa Roşie e Finanţe-Industrie-Comerţ Cumităm lu exportul nostru de fructe — Constatări de V. LOVINESCIMIADASEffl Cercetând darea de seamă a In­stitutului Naţional de Export în „Co­respondenţa Economică" pe Septembrie 1936, găsesc de absolută trebuinţă să a­­duc la cunoştinţă tuturor gospodarilor pomicultori o serie de constatări din care vor învăţa ce trebue să facă pe viitor pentru ca exportul nostru de fruc­te să poată progresa efectiv şi real. Spre complectare, pe lângă constatările oficiale voi mai adăuga şi eu pe ale mele proprii. I. Strugurii. Exportul strugurilor noş­tri care în anii 1932 şi 1933 fusese aproape neexistent, a început să crea­scă din nou cu anul 1934. Piaţa principală pentru desfacerea lor externă a fost și pentru anul 1935 tot Polonia care a importat peste 50% din consumul ei total de struguri din România. Din totalul de 2­376,6 tone au fost exportaţi în Polonia 2.145,7 tone în Polonia, 185 în Austria iar 45,9 în Germania. Şi în anul 1935 ne-am lovit de ace­leaşi obstacole în calea intensificării exportului de struguri, anume­: avem prea mici cantităţi struguri de lux, g­­reşi şi căutaţi pretutindeni de consuma­tori (cu bobul mare). Pieţele străine a­­cordă în genere preferinţe strugurilor cu bobul mare şi cu înfăţişare atrăgătoare, decorativă, cum este de pildă varietatea Aleppo (Afuz-Aii) care e varietatea cea mai cerută şi mai rentabilă în exportul pe care-l facem cu ţările care­ ne in­­­­teresează pe noi în prima linie, cum sunt Polonia, Germania, Austria şi Ce­­­­hoslovacia. Varietatea de struguri Aleppo osebit că e cea mai căutată şi mai bine plătită suportă mai uşor şi cheltuelile de tran­sport şi ca atare, e mai convenabilă şi pentru exportatori, cheltuelile şi taxele pentru toate felurile de struguri fiind aceleaşi. Constatarea aceasta rezultă şi din compararea proporţiei în care s au ex­portat felurite varietăţi de struguri în anii 1934 şi 1935. Astfel, pe când la Chasselas şi ce­lelalte, varietăţi nu s a exportat decât o parte neglijabilă din producţie, la Aleppo s’au epuizat în întregime can­tităţile ce s’au obţinut în regiunile în care s’au cultivat. Concomitent cu aceasta, preţul cu care s’au cumpărat strugurii pentru ex­port arată o diferenţă mare de tot, ceea ce îndreptăţeşte hotărîtor şi indică calea pe care se cuvine şi se impune a fi în­drumată pe viitor producţia strugurilor de masă. Să luăm bine aminte. Pe când pentru un kilogram de struguri Aleppo s’a plă­­tit 8—9 şi chiar 10 lei, pentru Chasselas d’oré nu s’a oferit decât 2.50—3 lei. Preţurile cu care s’au vândut stru­gurii noștri pe piețele externe sunt: POLONIA Chasselas d’oré, Coarnă etc. 75—100­­ zloți pentru 100 kg.­­ Aleppo 100—140 zloți pentru 100 ’ kgr. AUSTRIA Chasselas d’oré 65—75 șilingi pentru 100 kgr. Aleppo 85—95 șilingi pentru 100 kg. GERMANIA Chasselas d’oré 30—35 rm. pentru 100 kgr. Aleppo 45—55 rm. pentru 100 kgr. Concurenţa bine organizată, mult mai bine ca la noi, pe care ne-o face producătorii şi exportatorii bulgari pre­cum şi tendinţa slabă a pieţelor polo­neze în tot timpul sezonului, au împie­dicat intensificarea exportului aducând totodată beneficii prea reduse pentru ca exportatorii să fie stimulaţi să mărească expediţiile. Sub raportul împachetării şi pre­zentării pe pieţele comerciale ex­terne, strugurii noştri s-au bucurat de bun înce­put de succes fiind condiţionaţi şi am­balaţi din ce în ce mai bine, în afară de câteva expedieri făcute de exporta­torii începători şi nu tocmai pricepuţi, care, pierzând sumele învestite au pă­răsit deocamdată operaţiunile de ex­port. . d. Struguri aleşi, căutaţi şi prezentabili, asortare îngrijită şi împachetare raţio­nală, iată condiţiuni esenţiale care ne asigură tot succesul pentru viitor. 2. Mere. In cursul anului 1935, am avut o slabă recoltă de mere atât sub raportul cantităţii cât şi sub acel al calităţii. Osebit din pricina secetii din toamnă, fructele s’au copt fără vinc şi nu s’au putut păstra cum se -nvine în cursul iernii. Totuşi, datorită recoltelor extrem de reduse în ţările care ne fac concurenţă, am putut să export­ăm o cantitate de 9.930,4 tone mere din care 7.604,3 în Cehoslovacia, 7335 în Palestina, 457 tone în Polonia, 3.755 în Germania, 278,2 în Austria, 294,5 în Ungaria şi 7,6 în Egipt. După varrietăţi, merele au fost ex­portate în proporţiile următoare: Din Ardeal Jonathan .6% Pătui 18% Stetin roş 20% Calvini* 12% Parmaine d’Or 5%. R. Baumann 5% Diverse 24% Din Basarabia Tirolia franceză 36%­ Reinette de Champagne 25% Sinap 23% Parmaine d’Or 9% Diver­so 13% Majoritatea merelor au fost expe­diată in vrac ca mere pentru industrii sau pentru menaj şi numai o mică parte a fost ambalată în lăzi tip american (pentru Palestina, Polonia şi Austria.). Trebue să ţinem socoteală că ihiac în anii cu recolte mari noi avem o prea mică proporţie de mere alese şi de calitate superioară, cea mai mare parte, din ele fiind bune doar pentru indus­trializare şi pentru menaj. Sortimentele plantaţiilor noastre nefiind conforme cu cerinţele pieţelor comerciale externe, prin mulţimea şi diversitatea lor, con­­stituesc cea mai dintâi şi mai serioasă piedică în organizarea unui comerţ, şi mai ales a unui export de produse superioare bine plătite. Singura varietate cu un renume mon­dial care este pretutindeni căutată şi ce­rută şi din care exportăm cu precădere, este Jonathan. Totuşi, această varietate cam gingaşă în alegerea locului ce-i prieşte, nu reuşeşte bine decât in Ar­­deal, In nordul Moldovei şi al Basara­biei. Răspândirea ei în pai­­e de jos ale ţârii şi mai cu seamă in regiunile de stepă este prematură dacă nu chiar o­­ greşeală. 1. Acum 40—45 de ani varietatea Jona­than a fost foarte mult răspândită în California, ajungând să ocupe peste 70 la sută din totalul plantaţiunilor cu meri, însă cu timpul a început să fie­­ înlocuită cu alte noui varietăţi aşa că I azi Ionathanul dacă mai ocupă 1,5 la­­ sută din plantaţiile respective. I-au luat locul varietăţile Wine­sap şi Deliciosus care ocupă terenurile cu plantaţiuni la proporţie de 80 la sută. Concomitent cu scoaterea din culturi a acestei varietăţi s a produs şi înlocui­rea ei pe pieţele mondiale începând cu cele din America şi acum de curând cu cele din Anglia şi din Franţa. Pentru a face experienţele trebuitoa­re şi la noi în ţară şi a se ved­a dacă e cazul să putem introduce în cul­turile noastre aceste noui varietăţi de mere cu renume în cazul că ne-ar da re­zultate satisfăcătoare, Institutul Naţio­nal de Export a adus din America al­toi din varietăţile următoare: 1. Old Fashioned Wineasp. 2. Staymous Winesap. 3. Deliciosus. 4. Richard Fled. Deliciosus. Altoirile s’au făcut la Pepiniera Bu­ covăţ şi îndată ce observaţiile ne vor demonstra calitatea acestor varietăţi, se va proceda la înmulţirea lor în masă. (Va urma) 1934 1935 Chasselas 61 % 52°/# Aleppo 19% .­,0% Asma 12.7% 8% Diverse 7.3 % 10%

Next