Dreptatea, septembrie 1937 (Anul 11, nr. 2937-2960)
1937-09-01 / nr. 2937
ARUL XI. NO. 2931. 4 pagini Director: MIMI D. MUU Redacţia şi Administraţia: Bucureşti, Str. & Clemanceau,9 . Telefon: Redacţii 39342, Adţia 34192 Combinaţiile de culise Şi realitatea votului universa Pe două planuri divergente se continuă două operaţiuni: a) operaţiunea combinaţiilor de culise, b) consultarea voinţei naţionale prin votul universal la comune şi judeţe. Voinţa naţiunii în acest moment istoric se oglindeşte clar în rezultatele de la alegerile comunale şi judeţene, partidul naţional-ţărănesc este indicat să preia succesiunea. Concomitent cu alegerile, «cazanul Satanei» începe să fiarbă. S’au aruncat toate materialele: inuimi de broască ţestoasă, trifoi cu patru foi, pânză de bufniţă ucisă in cruce de noapte, buză de iepure, ciuperci veninoase, etc. In jurul cazanului s’au strâns vrăjitoarele şi au început boscorodelile de rigoare. Nu lipseşte nici chiar d. N. Iorga care a dat eticheta «cazanului satanic». A sburat, ca ’n poveste, la Iaşi, şi-a reamintit brusc de tinereţea petrecută cot la cot cu d. A. C. Cuza. A primit vizita d-lui Nichifor Crainic, o vrăjitoare la pensie. La Şoreeani s-au strâns d-nii Vaida, D. R. Ioaniţescu şi Vaier Pop ca să sărbătorească pe d. Mihail Manoilescu. Din viitorul guvern proectat la cazanul Satanei nu poate lipsi, fireşte, d. Vaier Pop, acest Martie din postul negru al politicei româneşti. Post cuzist, fost lupist, fost iorghist, fost argetoianist, actualmente liberal, d. Vaier Pop îşi pregăteşte avioneta să sboare cu ultima escadrilă. Nu lipseşte de la niciun meeting aerian. Nu poate lipsi nici din combinaţiile de culise care se fac astăzi. Ce reprezintă aceste combinaţii? Toţi dezertorii votului universal s’au adunat într’un congres al ranchiunelor şi al pretenţiilor fastidioase. Toţi cei care au fost înfrânţi pe stadionul luptei electorale s’a refugiat în cerul albastru al sfintei idel naţionale. Credeţi, oare, că aceşti atleţi ai naţiunii au dezertat din consiliile de administraţie iudeo-maghiaro-săseşti, aflaţi subit într’o criză analogă cu a lui Saul transformat în Pavel pe drumul Damascului? Doamne fereştar D. Manoilescu şi l-a păstrat pe Sein de la «Ţesătură» din Iaşi. D. Vaida stă mai departe cot la cot la iudeo-americani. D. Goga încasează milioanele lui Axenfeld şi ale lui Manolovici şi-şi construieşte un palazzo în inima Capitalei (str. Eremia Grigorescu). D. V. V. Tillea nu se poate despărţi de gangsterii forestieri. D. D. R. Ioaniţescu a părăsit pe Pizzotti cu care se află într’un penibil proces, dar nu uită să încaseze dela succesiunea Aftalion In timp ce se pun la cale asemenea combinaţii de culise iudeo-hitleristo-tricolore, consultarea votului universal se continuă într’un ritm lent. Cu tot «basarabenismul» imprimat acestor alegeri de d. Ion Inculeţ, rezultatele se totalizează treptat, treptat Au sosit de curând rezultatele din Bucovina Se spunea că această provincie ar fi iremediabil căzută în braţele cuzismului reprezentat de acea subumană făptură care răspunde la numele de Nichifor Robu Inexact. Rezultatele din judeţul Cernăuţi la alegerile comunale sunt semnificative. Partidul naţional-ţărănesc a obţinut 120 mandate, în timp ce partidul liberal al «românizării» d-lui Vaier Pop, coalizat cu Rutenii, a obţinut abia 58 mandate. Partidele de dreapta au obţinut rezultate derizorii. Gogo-cuziştii au fost desfiinţaţi. Să fie lipsa Romi- lor în Bucovina? Partidul «Totul pentru Ţară» se mulţumeşte şi cu trei mandate. Unde este marea mişcare «naţionalistă» pe care o anunţă presa de dreapta? Unde e «valul impetuos»? Ţara s’a pronunţat pentru partidul plugarilor, partidul naţionalţărănesc. Ţara respinge ieftinele diversiuni. Ţara nu vrea robia dictatorială şi nici naţionalismul de paradă, ci libertăţi, pâine şi naţionalismul constructiv care să nu arunce Statul român în periculoase convulsiuni şi conflicte cu cele patru milioane de minoritari. In chestia naţională, soluţia n’o poate da decât un Stat nou, un Stat al ţăranilor, care va fi logic şi un Stat naţional. Minorităţile trebuiesc integrate, iar nu provocate. Combinaţiile de culise rămân simple ocupaţiuni de vacanţă în jurul satanicului cazan al paraponisiţilor votului universal. Rezultatele votului universal au dat o clară indicaţiune: la succesiune vine partidul national-ţărănesc. Ule vrea laste... Nu s’a săturat. L’a supt cu biberonul, l’a sorbit cu lingura, Va băut cu ceaşca, Va cărat cu vadra, l’a furat cu cisterna şi tot îl doreşte. Papă-lapte ăsta al naţiei, ar dori ţara românească o imensă lăptărie, pe care s’o exploateze el şi numai el, îngrijorat teribil de soarta naţiei, Ilie Lacreci nu mai poate dormi, nu mai poate fi liniştit, până nu o sorbi şi ultima picătură de lapte ce va trebui să curgă în regimul de «miere şi lapte», pe care-l pregăteşte el. Eri se întreabă desnădâjduit: «Şi din ai noştri ce facem? Văcari?» De ce a ales Ilie tocmai termenul de văcari ? Foarte simplu. Când toţi românii ar fi văcari, vă închipuiţi câte vaci vor exsita în ţară, cât lapte vor produce şi ce fericire va fi pe Ilie când va avea, în sfârşit, de unde să se sature. ...Lumea Mea tautiul Când socoteam că am rezolvat definitiv «problema Ilie», săturăndu-l cu lapte, ni se atrage atenţia că în acelaş timp, Ilie Gumă este şi un consumator mare de cauciuc. «Lumea — scrie un ziar — are nevoe de un miliard kg. de cauciuc anual». Dacă n’ar fi Ilie, s’ar putea acoperi această cifră. Dar aşa, producţia de cauciuc e un fel de muncă a lui Sisif. Socoteala e făcută fără a se ţine cont de ciordeala lui Ilie. Problemă pentru redactorii «Poruncii lui Kleinberg»: de câte kg. de cauciuc are nevoe omenirea, socotind şi contribuţia negativă a lui Ilie Cauciuc? „Boris Godunov“, în traducere românească Istoria poporului rus este plină de falşi Dimitrie, de uzurpatori cari au revendicat şi adesea au obţinut tronul adevăraţilor principi, morţi prin silnicie sau dispăruţi din însăşi voinţa familiilor imperiale. Soarta nefastă a urmaşilor ţarilor a urmărit până în zilele noastre pe fiul lui Nicolae II, care se ştie la câte complicaţii şi taine a contribuit, înainte de revoluţie şi prăbuşirea despotismului imperial. Este şi aici un procedeu asemănător unui aspect cunoscut al istoriei Bizanţului, cu care trecutul Ţarilor are atâtea şi atâtea similitudini. Un scriitor şi ziarist italian, care a trăit în primii ani ai bolşevismului în apropiere de Rusia, cunoscător al societăţilor slave, — e vorba de Curuzio Malaparte, — surprindea astfel asemănările dintre Moscova şi Bizanţ. «Iisus al ruşilor nu este Iisus al romanilor, nu are sensul dreptului, nu are sensul istoriei. E un Christ mai mult nomad decât ţăran, supus dar anarhie, răbdător dar neliniştit, visător şi servil, dar violent uneori, crud totdeauna, devenind sălbatic printre barbarii din Kiev şi Novgorod, a prins gustul pământului, dar i-a rămas în amintire oraşul plin de lumină al turlelor aurite de pe ţărmul Bosforului, populat cu legislatori, doctori, filosofi, curtezane şi războinici. In adâncimile ortodoxiei, asemenea unui oraş scufundat în mare, ca o cetate a lui Dumnezeu, prăbuşită în timp, trăeşte mereu Bizanţul». Şi similitudinea este reală. In amândouă istoriile, ale Moscovei şi Bizanţului, aceleaşi porniri, aceleaşi locuri comune se întâlnesc. Dorul aprig al tuturor ţărilor după stăpânirea Bosforului îşi are poate aici o explicaţie. Nicăeri nu se găsea un loc care să se satisfacă Instinctele slave şi unde Rusia să se afle întocmai ca la ea acasă. Dintr-o epocă tulbure, misterioasă, a ales Puşchin subiectul poemului dramatic Boris Godunov, pe care-l avem acum în traducere integrală. Urzeala dramatică a fost făcută după un fragment din istoria Moscovei. Traducătorii în româneşte ai poemului «Godunov», d-nii Grigore Avakian şi I. G. Dimitriu, ne lămuresc astfel, în introducere, adevărul istoric al episodului ales de către Puşchin pentru drama sa: «Eroul lui Puşchin s’a născut la 1551 şi a avut ca străbuni pe tătarul Ceta, care a trecut în Rusia în timpul lui Ivan Căliţă, pe la 1329. Intrând în slujba lui Ivan cel Groaznic, încă de tânăr, şi-a petrecut viaţa la curtea ţarului, căsătorîndu-se cu fiica lui, Malinta Scuratov. După ce moare Ivan, îi urmează Feodor Ivanovici şi Boris devine personaj însemnat la curte, Feodor fiind căsătorit cu Irina, sora lui Boris. Ţarul avea mulţi duşmani, între alţii pe principii Mistislavchi şi boierul Şuischi, pe care i-a învins Boris, prin tactul său de conducător de Stat. Feodor era prea bun, moale, slab şi nici sfatul boierilor nu-i lua în seamă hotărîrile... «La 1591 moare principele moştenitor Dimitrie, exilat cu maică-sa în Uglici, pe ţărmurile Volgăi. S’a întins vestea că ar fi fost ucis din porunca lui Boris, ceea ce nu-i dovedit nici până în prezent în istorie. Doar bănuiala există asupra lui Gordunov, fiindcă slabul Feodor, lipsit de moştenitor, urma să fie înlocuit prin energia şi iscusinţa lui Boris Când a murit ţarul, Irina s’a retras la o mănăstire şi puterea guvernării fu încredinţată patriarhului Iov, omul de încredere al lui Boris. In adunarea ţării — Zemschii Sobor — Boris avea şi partizani, dar şi duşmani. S’au pronunţat totuşi toţi curtenii pentru Boris, care fu încoronat la 1 Septembrie 1598. El continuă politica sa internă şi externă şi plănuia ca fiica sa, Xenia, să se căsătorească cu principele Ioan al Danezilor, care muri, fără pricină in scurtă vreme. «In timpul domniei lui a avut loc o foamete grozav, pe la 1601—1603, nenorocire ce-a stârnit tulburări în popor, la care s’a adăogat, fireşte, şi apariţia unui petendent la tron, în persoana falsului Dimitrie. «Nu se ştie cine a fost acest aventurier, în orice caz vreun agent catolic. Grişca Otrepiew însă a fost un servitor credincios de-al lui. Se mai crede că acest Dimitrie să fi fost un nobil polonez, care a slujit în casa lui Adam Vișnevețchi, în castelul Brognino. Sigismund III Vasa a făgăduit ajutor, ca să catolicieze Rusia, iar preoţii Sawiţchi şi Wloszek îi dau felurite instrucţiuni (Continuare în pag. 1ia) ANCHETĂ Un alt flagel social: Sifilisul 40.597 at tailul noul In 1938 Moldova—dintre toate provinciile—este cea mai grav contaminată Ravagiile sifilisului în rutietele Romanii Neamţ Un alt flagel social, ale cărui ravagii sunt tot atât de nefaste ca şi ale tuberculozei, e sifilisul. Numai în anul 1936 s’au cunoscut 40.597 cazuri noi ! Cifra totală a celor cunoscuţi în ultimii ani fiind de 196.900 cazuri (10,20 la mie). Dacă, pentru a explica ravagiile tuberculozei, a trebuit să amintim de situaţia economică mizerabilă a păturilor de jos , ravagiile sifilisului ridică în schimb, altă problemă. Este aceia a contactului masselor rurale cu oraşul. Din datele statistice, ce le vom da mai jos, se va vedea cu prisosinţă creşterea înfiorătoare a numărului sifiliticilor în oraşe. Or, cu viaţa noastră urbană, muncitorul şi ţăranul român, au din ce în ce mai strâns contact. Viaţa economiei publice şi private a oraşului are în mod sezonier, nevoie de un imens număr de braţe pentru muncă. Determinaţi de această cerere, muncitorii ţărani vin spre oraş , cei mai mulţi spre Capitală. Această trecere de la viaţa de sat la aceia de oraş, are repercusiuni adânci asupra masselor populare—complect nepregătite pentru a-şi duce existenţa în noul mediu. Sunt multe consecinţe nefaste pentru ei de pe urma acestei nepregătiri. Printre altele, bolile sociale găsesc în ei cel mai prielnic agent de răspândire. Ca să remedieze întrucâtva acest pericol, au fost înglobaţi şi muncitorii în asigurările sociale. Este o măsură teoretică foarte bună, dar care în practică — dat fiind, jaful ce se face la aceste asigurări din banii asiguraţilor, munreoasele sinecure şi alte multe racile — nu-şi ating nici cel puțin într’o cât de minima măsură scopul. Pentru conducătorii ministerului sănătăţii a căror «activitate» se mărgineşte la a-şi publica pozele prin ziare, pentru ei, pentru inconştienţa lor, pentru conducătorii guvernului liberal, autorii morali ai acestui dezastru, cât şi ca date informative pentru opinia publică, pentru a afla o «realizare» în plus a guvernării liberale, dăm mai jos situaţia statistică, a ravagiilor sifilisului pe provincii şi judeţe: OLTENIA In provincia oltenească, s’au înregistrat în 1936, un număr de 1789 cazuri, în total fiind 13.139 (8.10 la mie). împărţite pe judeţe avem următoarele date : In provincia muntenească înregistrat în 1936 un număr 13964 cazuri noi, în total fiind 50790 (11.59 la mie). împărţite pe judeţe avem următoarele date: Prin urmare numai in cursul anului 1936 Ilfovul a avut 8647 cazuri noi de sifilis! Nu plesneşte obrazul d de ruşine nici unuia din potentaţii de la ministerul sănătăţii?! Sunt judeţe, în care dacă raportăm numărul bolnavilor la totalul populaţiei pe judeţ, obţinem un coeficient înspăimântător. Astfel e cazul judi. Brăila care are 22.42 la mie bolnavi! MOLDOVA In Moldova s’au înregistrat în 1936 un număr de 6585 cazuri noi, în total fiind 61741 cazuri (23.22 la mie). împărţite pe judeţe avem următoarele date: s’au de Mănăstirea Gura-Humărului (noi) (noi şi vechi) Jud.Dolj 586 3864 » Gorj 374 3305 » Mehedinţi 219 2533 » Romanaţi 296 1541 » Vâlcea 314 1896 MUNTENIA Jud.Argeş 468 2468 Brăila 586 5425 Buzău 615 4716 Dâmboviţa 506 4247 Ialomiţa 867 3440 Ilfov 8647 12564 » Muscel 285 3284 » Olt 197 1301 » Prahova 778 6778» R.-Sărat 516 3741 » Teleorman 193 1286 » Vlaşca 306 1540 (noi) (noi şi vechi) Jud.Bacău 978 7173 » Baia 369 2678 » Botoşani 329 1355 » Covurlui 274 2960 » Dorohoi 215 2215 » Fălciu 430 1725 » Iaşi 1151 6503 » Neamţ 670 9031 5» Putna 617 6243 » Roman 381 12662 » Tecuci 391 3592 » Tutova 505 4368 » Vaslui 275 1236 In primul rând consta(Continuare în pag. lia) INTERN Un nou „şef“ Este d. Pop Vaier. 11 cunoaşteţi desigur din desele d-sale piruete politice. A început să facă politică alături de d. A. C. Cuza în L. A. N. C. şi a avut norocul să se pomenească deputat. De la d. Cuza a trecut la tehnicieni, unde a îmbrăcat întâi haina iorghistă, iar mai pe urmă de cea argetoianista. D. Valerică a fost meşter şi a ştiut să mai urce o treaptă, din deputat, s’a pomenit, omul, ministru. Trecut la liberali, d. Pop Vaier a făcut toate tumbele posibile numai pentru a redeveni ministru măcar o singură lună. S’a ocupat Valerică de Skoda şi a izbutit să se fofileze, pe uşa de din dos, în echipa ministerială a d-lui Guţă. Profitând de o remaniere estivală, s-a văzut plasat în fruntea săracului minister de industrie, unde nu poate face nimic pentru sine sau pentru acoliţii săi, pe nume: Lobonţiu, Tecău şi Oanea. Duminica trecută d. Pop Vaier s’a dus să strige prezent la apelul patriotic al frontului dela Şoreeani. Fără să se lase mai prejos decât prietenul său Dere, a pronunţat chiar un discurs. Şi, mod est cum e din fire, a adus vorba oleacă şi despre sine, spunând cam aşa: «Sunt mulţumit şi impresionat că acţiunea făcută de mine a fost înţeleasă şi a găsit ecou în inimile acestei naţiuni. Am găsit concurs pentru OPERA MEA... Eu, care am făcut,... In sufletul meu, au găsit ecou. EU, de pe banca ministerială...». Şi aşa mai departe. El, el şi iar el, D. Valerică a pierdut simţul proporţiilor. A ajuns să creadă că-şi poate permite orice, că are şanse să fie şi el dictator. Nu se mai mulţumeşte să poarte titlul de dictator economic, pe care i l-a decernat senatorul giumbuşlucar Moteanu. D. Pop Vaier, integrându-se în frontul de la Şorecani, are desigur calculele şi planurile sale. Cuci, din romantism fiţi siguri că n’ar fi făcut-o. TIN EXTERN Greva poloneză Grevă poloneză s’a numit în ultimii cinci ani greva muncitorească, însoţită de ocuparea întreprinderilor, in care lucrul a încetat. Inaugurat în Polonia, acest gen de grevă a fost experimentat de-atunci şi’n alte ţări europene. Astăzi, prin grevă poloneză se înţelege greva ţărănească, e greva ţăranilor dintr’o ţară satt dintr’o regiune agricolă. Până acum, în nicio ţară din lume, nu s’a încercat aşa ceva. Plugarii s’au temut să declanşeze greva din cauza nesiguranţei în realizarea unei solidarităţi, greu de înfăptuit pe întinderi atât de mari. Iată însă că ţăranii polonezi, rupând cu tradiţia, izbutesc să declanşeze o grevă generală de zece zile, grevă hotărîtă de partidul ţărănesc al cărui preşedinte este d. Vincent Vitos. ". Până acum, această grevă s’a soldat cu 71 victime ţărăneşti, 10 morţi şi 31 răniţi. Hotărîrea de grevă a fost propagată de agricultori în cele 200 adunări, ce au avut loc în ziua de l 11 August şi care au reunit 1.500.000 de participanţi. Greva, începută la 16 îl sfârşită la 26 August, a avut un caracter strict demonstrativ. In zilele de grevă, ţăranii n’au cumpărat şi n’au vândut nimic; ei n’au efectuat decât, lucrările lor ce nu sufereau amânare. Partidul agrar a precizat că greva n’a fost îndreptată împotriva niciunei alta clase sociale, ea urmărind să manifeste dorinţa ţărănească de a avea un regim de libertate cetăţenească. Greva agricolă din Polonia a făcut să crească popularitatea partidului ţărănesc al d-lui Witos, fapt care dă de gânditunor cercuri guvernamentale ce nu aprobă întreaga politică a actualului guvern, prezidat de d. Slawoj Skladkoliwski. Excluderea partidului țărănesc de la răspunderea guvernării nu pare să fie definitivă în Polonia. P. T. 1 septembrie 1937 2 1 el Taxele de bancare plătite in numerar conf. aprobării Direcțiune" Generale P. T. T. No. .p.836. fromnul dela Şoreeani Strigătele lui Ilie n’au sunat în pustiu. Marii, giganticii, incomensurabilii «naţionalişti» s’au adunat la Şoreeani sa târnosească unul din cadourile d-lui Manoilescu. Nu se ştie bine de la ce «arian» provine acest cadou. O fi de la Zoltán, ori dela Electro Bell, o fi de la Edgard Boulvin? Mister. — — Par d. Manoilescu a ţinut mult să-l sfinţească, femei juridic îl găsise prin Casaţie (un vot majoritate, cu care e a scăpat de confiscare). Dar un «mare naţionalist», un «bun român» ca traficantul tricolor, nu se putea să nu ţină cont şi de biserica. Şpie cânii trebuiau târnosiţi, cadoul trebuia sfinţit. . Şi d. Mihăiţă Tigăiţă a ţinut să facă o târnosire cu sgomot şi cu politică, adunând în juru-i — ca un împărţitor, nu ca un primitor de cadouri — pe toţi paraponisiţii şi pe toţi suspinatorii după el *In sfârşit Ilie Lăptărie a putut să-şi vadă pentru o clipă, visul cu ochii. A văzut adunaţi în jurul cadoului manoilescian, pe toţi şefii mişcărilor «naţionaliste» la cari face zilnic apel şi pe cari-i înjură din când în când pentru inactivitate, păgubitoare intereselor lui de tarabă. „ S’au adunat, dar nu ca să vină la putere ci ca sa se tamaieze reciproc, ca să aibă prilej d. Vaida să-l consacre pe^d.Valer Pop, şi să facă toate onorurile partidului liberal, răsplătind în felul acesta concursul primit dela guvern, în timpul alegerilor judeţene şi comunale. Frontul dela Şoreeani s’a încheiat şi cu d. Vaida, şi cu d. Manoilescu, şi cu d. Dere, şi cu d. Vaier Pop şi cu d. Tillea. Şi-a întins un flanc până în inima guvernului, cuprinzând pe ministrul industriei. . D. Vaida a şi uitat o clipă că se găseşte la o mină a d-lui Manoilescu. . Traficantul tricolor a fost neglijat și în schimb a fost lăudat d. Vaier Pop. Ceea ce d. Vaier Roman, coleg de partid cu ministrul industriei, a avut curajul să spună relativ la demagogia d-lui Vaier Pop, d. Vaida nu a cutezat să declare. D. Vaida s’a arătat mai liberal decât d. Vaier Roman. D. Vaida a făcut un mai mare act de închinăciune, faţă de partidul d-lui Guţă, decât ar fi putut face oricare pretendent, nesatisfăcut la un portofoliu ministerial. D. Vaier Pop, . . a căpătat certificat de la d. Vaida. Dar departe de a-i fi lui certificatul folositor, el dăunează şi compromite pe însuşi d. Vaida. La Şoreeani s’au adunat să încline socotelile, marii trăgători de sfori. Manevrele lor de vară n’au reuşit. Nici intrigile d-lui Vaier Pop, nici «succesele» mult trâmbiţate ale d-lui Vaida, nici «campaniile» d-lui Manoilescu, n’au putut prinde. Neconsolaţi, s’au adunat să se laude reciproc. Atât le-a mai rămas. Dar alături de ei, au fost prezenţi la Şorecani şi «arienii» de cari nu se despart niciodată şi cari au trecut de mult examenul de «românizare». Ditmark, Alois Hirsch, Schein şi Zoltán, Maximilian König şi Frida Lutsch, au simţit cotul cu patronii lor, în marele front al românizării, de la Şoreeani. Cei patru «arieni» dela Vasilatul, ai d-lui Căşcărel Vangă Alimăneştianu, au trimis o telegramă de adeziune: «Luaţi-ne şi pe noi în front. Cu Căşcărel cu tot, că şi el săracul e pentru românizare». Semnează Isidor Druckmann și Sami Moedler. Frontul dela Soreeani s’a încheiat. Când s’or retrage tantic-