Dreptatea, februarie 1938 (Anul 12, nr. 3059-3082)
1938-02-10 / nr. 3067
In chestia pădurei din Valea Vlăsiei Actele des mint afirmaţiile principesei Şuţu şi ale primarului general al Municipiului Textul celor două oferte ale principesei Şuţu Intr’un număr trecut am arătat, că unii fruntaşi naţionalişti ai regimului actual, au intervenit pentru perfectarea unor afaceri puse la cale de anumiţi afacerişti evrei. Eravorba anume de o comandă de automobile, făcută de o instituţie publică, la o casă evreiască şi de încercarea de cumpărare a pădurei din Valea Vlăsiei de către evreul Schlesingher, prin intermediul principesei Valentina Şuţu şi cu intervenţia d-lui C. C. Brăescu primarul general al Municipiului. In acest din urmă caz, atât d. Brăescu cât şi principesa Şuţu, ne-au trimis câte o scrisoare de desmintire. Ambele scrisori le-am publicat în numerile noastre trecute, aşa cum ne-au fost trimise, fără însă a recunoaşte că cele scrise de noi, nu erau conforme cu adevărul. Pentru ca opinia publică însă, să nu creadă că am acuzat pe nedrept, sau că am calomniat pe cineva, ţinem să înregistrăm astăzi actele, pe baza cărora, am făcut toate afirmaţiile noastre. Lucrurile stau deci aşa: D-na Valentina Şutu în unire cu evreul Schlesingher s’a oferit să cumpere pădurea Valea Vlăsiei, com. Tăncăbeşti (Ilfov) dela cooperativa forestieră mixtă «Malu Roşu» oferind suma de 4.860.000. Centrul de îndrumare şi control a comunicat cooperativei in chestiune, să ceară alte oferte mai avantajoase şi cu preţ şi cu condiţiuni de plată întrucât oferta d-nei Şutu şi a evreului Schlesingher nu este satisfăcătoare. Atunci, d-na Şutu a prezentat o nouă ofertă fără tovărăşia lui Schlesingher. De data asta d-na Şutu oferea acelaşi preţ de cumpărare, dar în condiţii mai avantajoase. INUTIL SA SPUNEM INSA CA SCHLESINGHER ERA LA SPATELE ACESTEI OFERTE NOUA. Pentru aprobarea acestei oferte a intervenit cu autoritatea d-sale d. C. C. Brăescu primarul Municipiului. lata acum Si actele cari justifică afirmaţiile noastre de mai sus. La 27 Septembrie 1937 Cooperativa forestieră mixtă Malul Roşu a primit următoarea ofertă : • «Noi, principesa Valentina Şutu "domiciliată în Bucureşti, strada Gh. Gr. Cantacuzino 33 şi H. Schlozingher, domiciliat în Bucureşti str. Bozianu şi aflând că vindeţi pădurea ce posedaţi pe teritoriul comunei Tâncăbeşti-Ilfov, denumită Valea Vlăsiei, în întinderea ei totală, vă aducem la cunoştinţă CA SUNTEM DISPUŞI să o cumpărăm în următoarele condiţiuni....» Aşadar, primul adevăr, Evreul Schlesingher, împreună cu principesa Şuţu voiau să cumpere pădurea Vlăsiei. Mai departe, ’Intrucât, noi ofertanţii nu înţelegem a cumpăra această pădure în părţi egale, cu actul autentic se va prevedea că eu, princiesa Valentina Şuţu cumpăr pădurea FARA MATERIALUL LEMNOS AFLAT •ASTAZI, iar eu, H. Schleringler cumpăr. NUMAI MATERIALUL LEMNOS ACTUAL şi se va stipula că pentru ceiace fiecare din noi cumpărăm, avem de plată următoarele sume: Eu, principesa Valentina Şutu trebuie să plătesc 3.822.000, bani ce înţeleg să achit astfel: 1.322.ooo la autentificarea actului, 1.000.000 la 29 octombrie şi restul de 1.500.000 la 29 Decembrie. Eu, H. Schlesingher trebuie să plătesc dri 1.038.000 lei sumă pe care o voi achita în ÎNTREGIME la facerea actului». Centrul de îndrumare şi control la cererea cooperativei a comunicat acesteia să ceară alte oferte mai avantajoase atât ca preţ cât şi ca modalităţi de plata, întrucât cumpărarea se făcuse la 60.000 lei hectarul. Luând cunoştinţă de acest răspuns, la 15 Decembrie 1937, d-na Şuţu face — de data asta singură— următoarea ofertă cooperativei Malu Roşu: «Subscrisa Valentina Şuţu... prin prezenta vă fac cunoscut că SUNT DISPUSA a cumpăra pădurea ce posedaţi în corn. Tâncăbeşti... în întinderea ei totală, teren şi material lemnos, garantându-se de Dvs. că suprafaţa este de 108 hectare. Preţul pe care îl ofer este de 4 860.000 lei pe care îl voi plăti astfel: 3 miioane 860.000 la autentificare actului şi restul de 1.000 000 la 15 Aprilie 1938». Şi pentru a arăta că oferta este serioasă, d-na Şuţu a prezentat şi o scrisoare de garanţie din partea Băncii Româneşti în valoare de:„ 250.000 lei (sic). * Noua ofertă trebuia aprobată de Centrul de îndrumare şi control. Aci a intervenit, ameninţând d. C. C. Brăescu — în tovărăşia d-nei Şuţui şi a unui domn avocat Dimitriu, — spunând că d-sa este in stare să facă oferta aprobată. Oferta totuşi a fost respinsă în şedinţa de la 19 Ianuarie 1938, pretinzându-se pentru această pădure 69.600 lei, hectarul, adică 7.080.000 lei, valoarea reală, dar nu 4.860.060 cât oferea tovărăşia Şuţu, Schlesingher. Astfel stând lucrurile, ce vreţi, ne este foarte greu să presupunem, că d. Brăescu nu a cunoscut Pe Schlesingher , cum afirmă d-sa — şi că n’a ştiut cine va fi beneficiarul adevărat al acestei operațiuni. Irtpania, pe frontul Alfambra, naţionaliştii au succese »*« SALAMANCA » (Rador). Comunicatul oficial al Marelui Cartier General al trupelor naţionaliste dat aseară la ora 20, declară: Trupele noastre înaintează continuu în sectorul Alfambra. Ele au ocupat satele Alfambra şi Parales, cum şi numeroase poziţii inamice din jurul satului Alfambra. Două batalioane roşii, care fuseseră încercuite în Sierra Paclmera, au fost complect distruse. La Torre la Carpel s’au predat 2.000 bolşevici, iar într’o altă poziţie s’au predat alţi 3.000 bolşevici. Printre cei care s’au predat se află un comandant de brigadă şi 26 ofiţeri. Foarte mult material de războiu a fost capturat. Trupele noastre au pus stăpânire pe 13 depozite de muniţii şi aprovizionare. Intr’o luptă aeriană au fost doborâte 8 avioane roşii. Aviaţia naţionalistă, urmărind avioanele bolşevice, a bombardat mai multe convoiuri ale roşiilor, distrusând numeroase autocamionete şi material de războiu. Totdeodată au fost omorâţi peste 1.000 miliţieni roşii, dintre cei care însoţeau convoiurile. In ultimele trei zile forţele naţionaliste au cucerit 168 poziţii inamice şi 10 sate. Pe tot frontul miliţienii bolşevici se predau în număr foarte mare. DELA C. F. R. CREIAREA REŢELEI NAŢIONALE DE CAI FERATE SPANIOLE Ministerul industriei şi comerţului, cu adresa nr. 76.703 din 1937 ne face cunoscut că printr’un decret al ministerului spaniol al comunicaţiilor, transporturilor şi lucrărilor publice, s’a înfiinţat o regie denumită „Reţeaua naţională de căi ferate”, care preia activul şi pasivul vechilor companii. Pentru exploatarea acestei reţele s-a înfiinţat „Consiliul naţional de căi ferate”, care se va ocupa cu direcţiunea şi administrarea căilor ferate. REDUCERI PENTRU PARTICIPANŢII LA CONGRESUL CRESCATORILOR DE OI Conform ordinului 18852 R. A. 1938, participanții la congresul crescătorilor de oi din barajul beneficiază de 50 la sută reducere din taxele tarifului tren de persoane, dacă vor pleca între 6—14 Febr. 1938, inclusiv şi se vor înapoia la Chişinău între 7—15 Febr. 1938 inclusiv. La ducere, călătorul va avea bilet cu preţ întreg. înapoierea se va face gratuit, pe baza aceluiaş bilet întreg, vizat de staţia Chişinău sau Visterniceni şi a unui certificat de călătorie prevăzut cu timbrul sec C. F. R. şi cu parafa d-lui director general, eliberat de comitetul organizator al congresului. La vizarea biletului casierul va viza și certificatul. Nu se admite întreruperea călătoriei nici la ducere, nici la înapoere și nici schimbarea rutei la înapoiere. Se admite schimbarea clasei la o clasă superioară la înapoiere, plătindu-se în plus diferența cu 50 la sută reducere între tariful întreg al celor două clase. Suplimentul de tren accelerat, tichetul de tren rapid, se va plăti integral, atât la ducere cât și la înapoere. NUMIREA D-LUI MAIOR POITEVIN JAN, COMANDANT AL LEGIUNII DE JANDARMI C. F. R. Se aduce la cunoştința generală că, prin adresa nr. 1115 din 22 ianuarie 1938, a Inspectoratului General al Jandarmeriei, d. maior Poiievin Ion a fost numit comandant al Legiunii de jandarmi C.F.R. în locul d-lui maior Sachelarie Vlad. APEL pentru subsolere la fondul electoral al partidului naţionalărâneu Democraţia românească se află la o răscruce. Subminată prin permanentizarea cenzurii şi a stării de asediu; Ameninţată prin practica decretelor-legi, date cu călcarea flagrantă a Constituţiei; Batjocorită prin ilegalităţile abuzurilor şi samavolniciile unor guvernanţi cari dispreţuiesc poporul. Gata să se prăvălească în dictatură, Democraţia trebue să pornească la luptă pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Partidul naţional-ţărănesc a rămas singura forţă democratică puternică în această ţară. De siGGGd Binpotrivd ssh sg indrespfă focul concursric al tuturor* dusHusmilor democraţiei. Lupta electorală care s’a deschis este tiotărîtoare pentru soarta democraţiei. Toţi cei ce cred că viitorul Statului şi naţiunei noastre este pus în primejdie prin orice fel de aventuri dictatoriale, au datoria să ajute lupta partidului naţional-ţărănesc . Adversarii noştri dispun de mijloace materiale considerabile. Noi suntem lipsiţi în deosebi astăzi după lupta electorală din Decembrie trecut Adresăm un călduros apel tuturor sprijinitorilor democraţiei să-şi dea contribuţia lor bănească la fondul electoral al Partidului. Contribuţiile se primesc zilnic la casieria centrală a partidului naţionalţărănesc (cluisul partidului naţional-ţărănesc, str. Clemenceau Nr. 9). «DREPTATEA» VIAȚA DE PARTID întrunirea national-târânnita din Cetatea Albă CETATEA ALBA 5. — In vederea campaniei electorale comitetul orăşenesc al organizaţiei naţional-ţărăniste a convocat în sala cooperativei „Prima ’ o populată întrunire publică prezidată de d. Al. Arnăutov, preşedintele comitetului orăşenesc-Sala cooperativei „Prima ’ a fost neîncăpătoare pentru marele public, venit să asculte cuvântul fruntaşilor organizaţiei naţional-ţărăniste din judeţul Cetatea-Albă. Au participat d-nii Nicu Stratan, E. Schertzinger, I. Gavriliuc, Eracle Constantinescu, I. Gazalov ,I. Capşa, Firotchin, E- Roduner, L. Custarov, S. Cughuth, I- Botez, Const. Angelescu, G. Sereda, Em. Cojuherenco, V. Licinsci. EXPUNEREA D-LUI AL. HALUNGA Primul a vorbit d Al. Halunga. D-sa a făcut o expunere asupra comerţului României, arătând că problema scumpetei, aşa cum o arată guvernul actual, este nerezolvată, întrucât nu este văzută în ansamblu ei, ci numai parţial şi cu totul insuficient. Desfiinţarea impozitului agricol în loc de a însemna o uşurare pentru săteni, va aduce o urcare a dărilor, cu ocazia vânzării recoltei la oraşe. In loc de a plăti 70 lei la pogon, se va plăti circa 250 lei ca impozit la 500 kgr. cereale, cât este producţia medie la pogon. A aduce soluţii reale pentru problema comerţului românesc, însemnează a studia în ansamblu posibilităţile de înlăturare a defectuozităţilor acestui comerţ şi a înlătura paradoxele economice pe care le are de foarte multă vreme. Ar însemna să nu existe disproporţia de azi între preţuri, când un măr produs în România, costă mai scump decât o mandarină, transportată la noi de peste mări şi ţări. Un adevărat guvern, de autoritate, care îşi permite să guverneze (ca acesta de azi) fără prea multe scrupule faţă de legile în vigoare, ar putea să facă măcar selecţia funcţionarilor şi a directorilor din ministerul comerţului, unde cei cu răspundere nu-şi fac datoria, întrucât priveşte relaţiile de comerţ exterior, d. prof. Al. Hallunga, arată măsurile de liberare a comerţului exterior din frânele contingentării rău hitelese şi ale restricţiilor la devize O bună politică de comerţ a ţării noastre ar însemna Încheieri de convenţii comerciale şi de plăţi cu ţările de la care am avea un real avantaj, prin schimburile comerciale. D. AL. HALLINGA Programul partidului naţional - ţărănesc departe de a ne îndemna la inutile relaţii mai intense cu Germania, are studiate posibilităţile de noui convenţii şi acorduri comerciale, cu ţările cu care curentul comerţului exerior ar aduce naţiunii noastre mari avantaje materiale. D. M. STRATAN, fost prefect de judeţ, a arătat că la cârma ţării, s’a instaurat un guvern care pentru a smulge voturile dela ţărani, şi-a pus titulatura de „Uniunea naţional-creştină ţărănească’. Dintre conducătorii țărăniști însă uniunea nu are decât câțiva trădători josnici. --iffilMEBr- -mir- Cuvântarea dl-lui Th. Iacobescu Ultimul a vorbit d. TH. IACOBESCU, fost deputat şi preşedintele organizaţiei naţional-ţărăniste de Cetatea-Albă. După ce face o largă expunere a situaţiei politice in general, d-sa spune că liberalii se laudă că au lăsat in balanţa comercială pe 1937, un excedent de 12 miliarde lei. Unde s’au dus aceste miliarde? Cine s’a folosit de ele? Fiindcă ţărănimea de astăzi duce o viaţă de mizerie şi nevoi! In plus este chinuită de noui alegeri. Astăzi ca şi la începutul lui Decembrie 1937, conştiinţa cetăţenească este chemată să fie supusă din nou unui examen politic. ADEVĂRATUL NAŢIONALISM Partidul naţional-ţărănist este un partid cu adevărat democrat. Naţionalismul pe care îl propovăduim este un naţionalism constructiv, căci noi tindem să concentrăm într’un mănunchiu toate forţele creatoare şi muncitoare ale tuturor naţionalităţilor cari locuiesc pe teritoriul Statului nostru. Guvernanţii de azi spun pretutindeni, că dacă nu vor întruni cota de 40 la sută, atunci va veni dictatura. Istoria omenirii ne învaţă că regimurile dictatoriale nu sunt durabile şi se prăbuşesc. Noi vom lupta cu îndârjire pentru a instaura în această ţară, liniştea, ordinea şi presa socială. Steagul partidului naţional-ţărănesc ne va duce la adevărata isbândă! Partidul nostru s-a dovedit în recentele alegeri, că este bine organizat, este conştient de menirea lui istorică, are cadre suficiente şi a scăpat de cele nedisciplinate. Cu acest capital moral, ducem lupta şi mai departe. Vom reuşi să scoatem guvernul, care în toate posturile de răspundere, a pus numai oameni culeşi la întâmplare. Nu este ridicol care să pretindă a face o redresare naţională ,oamenii care au pornit la drum cu trădătorii tuturor partidelor şi cu transfugi ca Durac şi Călinescu-Siam? Partidul nostru duce lupta împotriva programelor de suprafaţă, şi neconforme cu realităţile noastre sociale împotriva trădătorilor cari trebue scoşi din viaţa publică. METODELE GUVERNULUI Suntem informaţi că guvernul a dat de pe acum dispoziţiuni să declare contaminate 18 comune din judeţul nostru. Ii demascăm din timp şi să se ştie că vom proceda de astădată cu mijloace ce nu le pot prevedea aceşti oameni şi vor trage consecinţe de care numai ei sunt adânc responsabili. D. TH. IACOBESCU i*c întrunirea partidului EsafianaHărănesi din comuna schirfeanStrieni-Vodi Duminică dimineaţa a avut loc o intrunire publică în comuna suburbană Şerban Vodă cartierul „Ferentari” în casa de stat a org. partidului din str. General Averescu nr. 24 prezidată de d. prof. C. Lăpuşneanu- D. prof. C. Lăpuşneanu, preşedintele organizaţiei primit cu aplauze, protestează contra întrunirii din sala „Tomis ’ convocată în numele partidului naţional-ţărănesc, de cei ce au trădat partidul inducând cetăţenii în eroare. Lupta electorală pentru alegerile de la 20 Martie se uşurează pentru noi din ce în ce, prin compromiterea guvernului, prin măsurile şi lipsa de autoritate cu care s’a dovedit. Clipe grele se anunţă in politica noastră externă. Pacea este ameninţată, iar împingerea politicei noastre externe către statele revizioniste va ţâri ţara într’un răsboi sigur şi catastorfal pentru ţara noastră. D. Laurenţiu Dona, arată importanţa alegerilor de la 2 Martie şi crede în succesul partidului naţional ţărănesc, privind curentul din ţară şi chiar din comuna noastră Şerban Vodă, îndeamnă cetăţenii să lupte pentru partid şi să stea strânşi lângă steagul Partidului .- Ion Ştefănescu, spune că muncitorimea trebue să voteze cu cel mai mare partid democrat, partidul naţional ţărănesc, pentru aducerea lui la guvern şi implicit reprezentanţii noştri la comună pentru a înfăptui programul nostru pe care îl popularizăm de trei ani de zile. D. D. Notty, crede că conştiinţa cetăţenească va fi la înălţimea vremurilor prin care trecem, trântind în alegeri guvernul gogo-cuzist, ca şi la 20 Decembrie când am trântit pe cel al d-lui Tătărăscu. D- l. Brihac, îndeamnă muncitorimea să lupte unită contra dictaturei şi contra răsboiului care ne ameninţă din zi în zi mai mult. D. Ion Pascovici, aduce elogii d-lui Ioliu Maniu şeful partidului naţional ţărănesc, pentru prestigiul său în ţară şi străinătate şi pentru înalta chibzuinţă în conducerea partidului şi a luptelor electorale. D. Toma Constantinescu, arată progresul ca număr de voturi atrigi, Şerban Vodă. „L D. P. Polena, îndeamnă cetăţenii să-şi scoată cărţile de alegător şi să dea dovadă de înţelegerea momentului şi de maturitate în interesul ţării. In Capitală Activitatea tineretului naţional- ţărănesc din culoarea de Albastru Adunarea tinerească din circ. 25 La Casa de stat a circ. 25 a avut loc adunarea publică a tineretului din această circumscripţie, organizată de tineretul naţional-ţărănesc în cadrul campaniei electorale. A prezidat d. Gh. Berechet, secretarul tineretului din circ. 25. D. Paul Teodorescu, secretarul general al tineretului din culoarea de Albastru, a ţinut o conferinţă tratând despre situaţia politcă interna. D-sa începe prin a arăta importanţa deosebită a alegerilor din 20 Decembrie 1937, când ţara s’a pronunţat pentru regimul democratic şi pentru politica de pace, condamnând deopotrivă dictatura totalitară şi războiul imperialist-revizionist In ciuda sentimentului popular, a fost chemat la cârma statului un guvern de minoritate, carenu reprezintă mai mult de 9 la sută din sufracii şi care nu poate atinge, nici cu zestrea guvernamentală, nici cu teroarea pe care a şi început-o, cota minimală de 40 la sută. Fripturismul este caracteristica acestui guvern care-şi zice „naţionalist”. Morala „naţionalistă” a dreptei dictatoriale se mulţumeşte cu puţin Exemplare ca firmând Călinescu şi Popescu-Topoloveni ilustrează cum nu se poate mai bine natura morală a guvernului Goga. Guvernul Goga are misiunea de a desfiinţa democraţia românească şi alitară. Instaurarea unei dictaturi totalitară. Instaurarea unei dictaturi totalitare nu va fi rezultatul unei revoluţii naţionale; ea ar fi rezultatul calculelor şi maşinaţiuniilor pornite din culisele ministerului de interne. O revoluţie naţională nu s’a făcut niciodată, din ordinul prefecturii poliţiei. Fascismul este, prin definiţie, reacţionar şi contrarevoluţionar. El are sarcina de a împiedica revoluţiile naţionale. Dicatura nu vine niciodată la putere decât prin uşa din dos. Despre „omul nou’*, Goga, d. Teodorescu aminteşte ceia ce a spus Nichifor Crainic, fost colaborator intim al poetului: „Dacă aşi spune tot ce ştiu despre Goga, s’ar isca un conflct european’’. „Naţionalistul ” Goga a făcut pact cu minoritarii, saşi, unguri, ucraineni şi bulgari. Acum se dă lupta între pace şi război, între democraţie şi dictatură. Nu poate fi vorba de o luptă sectară de partid. Trebue să dărâmăm guvernul. Democraţia reală când o vom avea va trebui să ştim s-o apărăm împotriva tuturor detractorilor şi duşmanilor ei, punând la respect clica spionilor străini şi pe cei cari luptă împotriva intereselor permanente României. Au urmat discuţii libere la care au luat parte d-nii: Dan, Daraban, Lazăr, T. Voinescu, S. Belu etc. T. N. Ţ. circa 25 chiama pe toţi prietenii săi la viitoarea adunare care va avea loc Marţi 9 Februarie, ora 8 seara, la casa de stat din str. Sirenelor Nr. 89. întrunirea partidului naţionalţărănesc din sectorul II Nem Duminică 6 Februaarie a. c. la ora 10 dim. circ. 19-a a partidului naţional-ţărănesc, a ţinut o mare întrunire, la casa de stat din şos. Iancului 114, la care au participat un foarte mare număr de cetăţeni. Această întrunire a fost prezidată de d. prof. Eftimescu, comandantul gărzilor, în lipsa d-lui prof. C. Dinu, președintele circ. care a fost împiedicat să o prezideze, fiind bolnav. D. secretar al circ. face cunoscut întruniri, că d. prof. C. Dinu este bolnav și această întrunire va fi prezidată de d. prof. Eftimescu, trimis de centru. D. prof. Eftimescu deschide şedinţa şi dă cuvântul d-lui V. Ionescu, care aduce salutul secţiei Iancului, acestei frumoase întruniri. Au mai luat cuvântul următorii d-ni: Marin Stănescu, I. Teodorescu, Gheorghe Sterian, I. Bărbulescu, şefi de secţie, S. Nichifor şeful tineretului din circ. Nicolae Ionuţă, Velcescu, Iorgu Buzescu, Marcel Ionescu şi secretarul circumscripţiei R. Andrei, care intre altele spune că regretă absenţa d-lui prof. C. Dinu, preşedintele circ. de la această manifestare şi în asentimentul adunării îi transmite urări de însănătoşire grabnică şi salutul întregei circ. La urmă d. prof. Eftimescu, preşedintele întrunirii ia cuvântul spunând între altele că luptă în partid de la înfiinţarea lui pentru că numai acesta este partidul adevăratei democraţii care are în programul său înscrise probleme pentru rezolvarea imediată a nevoilor muncitorilor şi ţăranilor. D-na Ella Negruzi ia cuvântul şi spune că se bucură că a putut lua parte la această impunătoare întrunire. Vorbeşte despre marii luptători ai partidului d. Iuliu Maniu şi I. Mihalache. Critică guvernarea actuală şi spune că partidul trebuie să învingă tot ce este ruşine şi batjocură în această ţară. Biruinţa în alegeri este sigură. r D. prof. Ch. K■ Constantinescu, spune că luptătorul nu oboseşte niciodată. Scoate în evidenţă persoana de mare organizator a d-lui prof. C. Dinu, preşedintele circumscripţiei a 19-a. girată că partidul naţional-ţărănesc este cea mai mare forţă a ţării care are în programul său medicamentele pentru alinarea dezideratelor claselor sociale, că guvernul persecută partidul nostru şi că d. Goga n’ar fi putut forma guvernul dacă nu găsea trădători între membrii partidului naţional-ţărănesc. D-sa spune că membrii guvernului se ceartă între ei şi arată că revizuirea are un substrat electoral, ca evreii să nu voteze în alegeri pentru a putea ei să se menţină, însă se înşeală amarnic. Protestează contra măsurilor luate de guvern în mod nelegal şi anticonstituţional. Azi partidul luptă în numele sfintei treimi, trei puncte, şi arată că numai partidul naţional-ţărănesc este cu adevărat creştinesc, căci propagă iubirea între oameni, nu vrajba ca alte partide şi în special ca cel de la guvern. Cere propagandă intensă pentru răsturnarea guvernului în alegeri şi spune că datoria partidului naţional-ţărănesc este să lupte din răsputeri pentru salvarea ţării şi menţinerea tradiţionalei noastre politici externe alături de Franţa, Anglia, Mica înţelegere şi înţelegerea Balcanică. Se bucură şi mulţumeşte tuturor că sunt soldaţi credincaişi ai partidului şi stau neclintiţi lângă preşedintele lor prof. C. Dinu. întrunirea a luat sfârşit la ora 2 şi jumătate după masă într’o plăcută atmosferă, prin îndelungi aplaude ce a cules șeful sectorului II Negru. Dela circ. 4 BÎ sect. I Galben In ziua de Marti 10 Februarie 1938 ora 9 seara a avut loc o masă comună la restaurantul „Mohor” la care a participat un număr mare de membri din circ. 4, B. sect. I. Galben, în cadrul căreia a dorit să sărbătorească pe prezidentul lor iubit d. dr. Dragoș. Masa a fost onorată de prezenţa d-lui dr. Scurtopol, prezidentul culorii de Galben. Luând cuvântul d-1 Sima Ionescu, vice-preşedintele circ. 4, B . care a prezidat masa, a spus: „In cadrul acestei mese comune sărbătorim nu numai pe d-l dr. Dragoş, prezidentul nostru iubit, pentru activitatea desfăşurată pe tătărâm politic, ci mai sărbătorim şi doi anii de existenţă a circ. 4,„ care s’a plămădit şi luat fiinţă în seara zilei de 1 Februarie 1936, tot în acest local şi tot în jurul acestei mese, în urma cererilor celor 50-60 membri, care au solicitat înscrierea în P. N. Ţ. şi au dorit ca d. prezident al org. Capitalei să le acorde satisfacţia să le facă o nouă circumscripţie dovedind diviziunea muncei în dorinţa de a servi partidul”. Vorbesc apoi d-nii Manole Ioniţă, Marin Popa, N. Iacovache, membrii în comitet, D. Păunescu, şeful gărzii, I. Zelţea, invalid de războiu, regretând absenţa Preşedintelui iubit d-1 dr. Dragoş, apoi îndeamnă pe cetăţenii prezenţi să lupte din răsputeri pentrul triumful democraţiei al cărui reprezentant este P. N. Ţ. D. dr. Scurtopol încheiând seria cuvântărilor regretă că sărbătoritul d-l dr. Dragoş, unul dintre cei mai sinceri şi devotaţi ai partidului, n’a putut participa din cauza boalei, care a căpătat-o în timp când, chiar amândoi erau în judeţ, în propagandă electorală. Referindu-se la activitatea circ. 4, B. aduce cuvinte de laudă d-lui Sima Ionescu, care împreună cu comitetul de conducere, format din proprietari, pensionari, foşti funcţionari publici superiori, avocaţi, comercianţii, patroni meseriaşi, etc., a căror garanţie în viaţa socială a dovedit-o să fie adevăraţii reprezentanţi ai cetăţenilor din cartier, a făcut ca circ. 4 B. să fie bine organizată, dând suficient concurs în alegerile comunale şi generale. D. dr. Scurtopol, mulţumeşte întregei asistenţe pentru dragostea ce arată P. N. Ţ. Face apoi o expunere a situaţiei politice. Arată personalitatea conducătorilor partidului în frunte cu d-l preşedinte Iuliu Maniu, dr. N. Lupu, I. Mihalache, V. Magearu, iar asistenta, în picioare, ovaţionează îndelung, strigând: „Să trăiască P. N. Ţ. şi conducătorii lui”, în acelaş timp manifestă ostil şi inferează actul de trădare a fripturiştilor.