Dreptatea, februarie 1938 (Anul 12, nr. 3059-3082)

1938-02-10 / nr. 3067

In chestia pădurei din Valea Vlăsiei Actele des mint afirmaţiile principesei Şuţu şi ale primarului general al Municipiului Textul celor două oferte ale principesei Şuţu In­tr’un număr trecut am arătat, că unii fruntaşi naţionalişti ai re­gimului actual, au intervenit pen­tru perfectarea unor afaceri puse la cale de anumiţi afacerişti evrei. Era­­vorba anume de o comandă de automobile, făcută de o institu­ţie publică, la o casă evreiască şi de încercarea de cumpărare a pădu­­rei din Valea Vlăsiei de către e­­vreul Schlesingh­er, prin interme­diul principesei Valentina Şuţu şi cu intervenţia d-lui C. C. Brăescu primarul general al Municipiului. In acest din urmă caz, atât d. Brăescu cât şi principesa Şuţu, ne-au trimis câte o scrisoare de desmintire. Ambele scrisori le-am publicat în numerile noastre trecute, aşa cum ne-au fost trimise, fără însă a re­cunoaşte că cele scrise de noi, nu erau conforme cu adevărul. Pentru ca opinia publică însă, să nu creadă că am acuzat pe nedrept, sau că am calomniat pe cineva, ţi­nem să înregistrăm astăzi actele, pe baza cărora, am făcut toate a­­firmaţiile noastre. Lucrurile stau deci aşa: D-na Valentina Şutu în unire cu evreul Schlesingher s’a oferit să cumpere pădurea Valea Vlăsiei, com­. Tăncăbeşti (Ilfov) dela coope­rativa forestieră mixtă «Malu Ro­şu» oferind suma de 4.860.000. Centrul de îndrumare şi control a comunicat cooperativei in chesti­une, să ceară alte oferte mai avan­tajoase şi cu preţ şi cu condiţiuni de plată întru­cât oferta d-nei Şutu şi a evreului Schlesingher nu este satisfăcătoare. Atunci, d-na Şutu a prezentat o nouă ofertă fără tovă­răşia lui Schlesingher. De data asta d-na Şutu oferea a­­celaşi preţ de cumpărare, dar în condiţii mai avantajoase. INUTIL SA SPUNEM INSA CA SCHLE­SINGHER ERA LA SPATELE A­­CESTEI OFERTE NOUA. Pentru aprobarea acestei oferte a intervenit cu autoritatea d-sale d. C. C. Brăescu primarul Municipiu­lui.­­ lata acum Si actele cari justifică afirmaţiile noastre de­ mai sus. La 27 Septembrie 1937 Cooperati­­va forestieră mixtă Malul Roşu a primit următoarea ofertă : • «Noi, principesa Valentina Şutu "domiciliată în Bucureşti, strada Gh. Gr. Cantacuzino 33 şi H. Schlozin­­gher, domiciliat în Bucureşti str. Bozianu şi aflând că vindeţi pădu­rea ce posedaţi pe teritoriul comu­nei Tâncăbeşti-Ilfov, denumită Va­lea Vlăsiei, în întinderea ei totală, vă aducem la cunoştinţă CA SUN­TEM DISPUŞI să o cumpărăm în următoarele condiţiuni....» Aşadar, primul adevăr, Evreul Schlesingher, îm­preună cu principesa Şu­ţu voiau să cumpere pădu­rea Vlăsiei. Mai departe, ’Intru­cât, noi ofertanţii nu înţe­legem a cumpăra această pădure în părţi egale, cu actul autentic se va prevedea că eu, princi­esa Valenti­na Şuţu cumpăr pădurea FARA MATERIALUL LEMNOS AFLAT •ASTAZI, iar eu, H. Schleringler cumpăr. NUMAI MATERIALUL LEMNOS ACTUAL şi se va stipu­la că pentru ceiace fiecare din noi cumpărăm, avem de plată următoa­rele sume: Eu, principesa Valentina Şutu tre­buie să plătesc 3.822.000, bani ce în­ţeleg să achit astfel: 1.322.ooo la au­tentificarea actului, 1.000.000 la 29 octombrie şi restul de 1.500.000 la 29 Decembrie. Eu, H. Schlesingher trebuie să plă­tesc dri 1.038.000 lei sumă pe care o voi achita în ÎNTREGIME la fa­cerea actului». Centrul de îndrumare şi control la cererea coope­rativei a comunicat aces­teia să ceară alte oferte mai avantajoase atât ca preţ cât şi ca modalităţi de plata, întrucât cumpă­rarea se făcuse la 60.000 lei hectarul. Luând cunoştinţă de acest răs­puns, la 15 Decembrie 1937, d-na Şuţu face — de data asta singură— următoarea ofertă cooperativei Malu Roşu: «Subscrisa Valentina Şuţu... prin prezenta vă fac cunoscut că SUNT DISPUSA a cumpăra pădurea ce posedaţi în corn. Tâncăbeşti... în în­tinderea ei totală, teren şi material lemnos, garantându-se de Dvs. că suprafaţa este de 108 hectare. Pre­ţul pe care îl ofer este de 4­ 860.000 lei pe care îl voi plăti astfel: 3 mi­­ioane 860.000 la autentificare actu­lui şi restul de 1.000­ 000 la 15 Apri­lie 1938». Şi pentru a arăta că oferta este serioasă, d-na Şuţu a prezentat şi o scrisoare de garanţie din partea Băncii Româneşti în valoare de:„ 250.000 lei (sic). * Noua ofertă trebuia a­­probată de Centrul de în­drumare şi control. Aci a intervenit, ameninţând d. C. C. Brăescu — în tovără­şia d-nei Şuţui şi a unui domn avocat Dimitriu, — spunând că d-sa este in stare să facă oferta apro­bată. Oferta totuşi a fost res­pinsă în şedinţa de la 19 Ianuarie 1938, pretinzân­­du-se pentru această pă­dure 69.600 lei, hectarul, adică 7.080.000 lei, valoa­rea reală, dar nu 4.860.060 cât oferea tovărăşia Şuţu, Schlesingher. Astfel stând lucrurile, ce vreţi, ne este foarte greu să presupunem, că d. Brăescu nu a cunoscut Pe Schlesingher , cum afirmă d-sa — şi că n’a ştiut cine va fi beneficia­rul adevărat al acestei operațiuni. Irt­­pania, pe frontul Alfambra, naţionaliştii au succese »*« SALAMANCA » (Rador). Co­municatul oficial al Marelui Car­tier General al trupelor naţionaliste dat aseară la ora 20, declară: Trupele noastre înaintează con­­­tinuu în sectorul Alfambra. Ele au ocupat satele Alfambra şi Para­­les, cum ş­i numeroase poziţii ina­mice din jurul satului Alfambra. Două batalioane roşii, care fu­seseră încercuite în Sierra Pacl­­mera, au fost complect distruse. La Torre la Carpel s’au predat 2.000 bolşevici, iar într’o altă po­ziţie s’au predat alţi 3.000 bolşe­vici. Printre cei care s’au predat se află un comandant de brigadă şi 26 ofiţeri. Foarte mult material de războiu a fost capturat. Trupele noastre au pus stăpânire pe 13 de­pozite de muniţii şi aprovizionare. Intr’o luptă aeriană au fost do­borâte 8 avioane roşii. Aviaţia naţionalistă, urmărind a­­vioanele bolşevice, a bombardat mai multe convoiuri ale roşiilor, distrus­­ând numeroase auto­camionete şi material de războiu. Totdeodată au fost omorâţi peste 1.000 miliţieni roşii, dintre cei care însoţeau con­­voiurile. In ultimele trei zile forţele naţi­onaliste au cucerit 168 poziţii i­­namice şi 10 sate. Pe tot frontul miliţienii bolşe­vici se predau în număr foarte mare. DELA C. F. R. CREIAREA REŢELEI NAŢIO­NALE DE CAI FERATE SPANIOLE Ministerul industriei şi comerţu­lui, cu adresa nr. 76.703 din 1937 ne face cunoscut că printr’un de­cret al ministerului spaniol al co­municaţiilor, transporturilor şi lu­crărilor publice, s’a înfiinţat o re­gie denumită „Reţeaua naţională de căi ferate”, care preia activul şi pasivul vechilor companii. Pentru exploatarea acestei reţele s-a înfiinţat „Consiliul naţional de căi ferate”, care se va ocupa cu di­recţiunea şi administrarea căilor fe­rate. REDUCERI PENTRU PARTICI­PANŢII LA CONGRESUL CRES­­CAT­ORILOR DE OI Conform ordinului 18852 R. A. 1938, participanții la congresul cres­cătorilor de oi din barajul benefi­ciază de 50 la sută reducere din taxele tarifului tren de persoane, dacă­ vor pleca între 6—14 Febr. 1938, inclusiv şi se vor înapoia la Chişi­nău între 7—15 Febr. 1938 inclu­siv. La ducere, călătorul va avea bi­let cu preţ întreg. înapoierea se va face gratuit, pe baza aceluiaş bilet întreg, vizat de staţia Chişinău sau Visterniceni şi a unui certificat de călătorie prevăzut cu timbrul sec C. F. R. şi cu parafa d-lui director general, eliberat de comitetul orga­nizator al congresului. La vizarea biletului casierul va viza și certifi­catul. Nu se admite întreruperea călăto­riei nici la ducere, nici la înapoere și nici schimbarea rutei la înapoiere. Se admite schimbarea clasei la o cla­să superioară la înapoiere, plătin­­du-se în plus diferența cu 50 la sută reducere între tariful întreg al celor două clase. Suplimentul de tren ac­celerat, tichetul de tren rapid, se va plăti integral, atât la ducere cât și la înapoere. NUMIREA D-LUI MAIOR POITE­­VIN JAN, COMANDANT AL LE­­GIUNII DE JANDARMI C. F. R. Se aduce la cunoştința generală că, prin adresa nr. 1115 din 22 ia­nuarie 1938, a Inspectoratului Ge­neral al Jandarmeriei, d. maior Poi­­ievin Ion a fost numit comandant al Legiunii de jandarmi C.F.R. în locul d-lui maior Sachelarie Vlad. APEL pentru subsolere la fondul electoral al partidului naţionalărâneu Democraţia românească se află la o răscruce. Subminată prin permanentizarea cenzurii şi a stării de asediu; Ameninţată prin practica decretelor-legi, date cu călcarea flagrantă a Constituţiei; Batjocorită prin ilegalităţile abuzurilor şi samavolniciile unor guvernanţi cari dispreţuiesc poporul. Gata să se prăvălească în dictatură, Democraţia trebue să pornească la luptă pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Partidul naţional-ţărănesc a rămas singura forţă democratică puternică în această ţară. De siGGGd­ Binpotrivd ssh sg indrespfă focul conc­ursric al tutu­ror* dusHusmi­­lor democraţiei. Lupta electorală care s’a deschis este tiotărîtoare pentru soarta demo­craţiei. Toţi cei ce cred că viitorul Statului şi naţiunei noastre este pus în primej­die prin orice fel de aventuri dictatoriale, au datoria să ajute lupta partidului naţional-ţărănesc­ . Adversarii noştri dispun de mijloace materiale considerabile. Noi suntem lipsiţi în deosebi astăzi după lupta electorală din Decembrie trecut Adresăm un călduros apel tuturor sprijinitorilor democraţiei să-şi dea con­tribuţia lor bănească la fondul electoral al Partidului.­­ Contribuţiile se p­rimesc zilnic la casieria centra­lă a partidului naţional­­ţărănesc (cluisul partidului naţional-ţărănesc, str. Clemenceau Nr. 9). «DREPTATEA» VIAȚA DE PARTID întrunirea national-târânnita din Cetatea Albă CETATEA ALBA 5. — In vederea campaniei electorale comitetul orăşe­nesc al organizaţiei naţional-ţărăniste a convocat în sala cooperativei „Prima ’ o populată întrunire publică prezidată de d. Al. Arnăutov, preşedintele comite­tului orăşenesc-Sala cooperativei „Prima ’ a fost ne­încăpătoare pentru marele public, ve­nit să asculte cuvântul fruntaşilor orga­nizaţiei naţional-ţărăniste din judeţul Cetatea-Albă. Au participat d-nii Nicu Stratan, E. Schertzinger, I. Gavriliuc, Eracle Con­­stantinescu, I. Gazalov ,I. Capşa, Fi­­rotchin, E- Roduner, L. Custarov, S. Cughuth, I- Botez, Const. Angelescu, G. Sereda, Em. Cojuherenco, V. Licinsci. EXPUNEREA D-LUI AL. HA­­LUNGA Primul a vorbit d Al. Halunga. D-sa a făcut o expunere asupra co­merţului României, arătând că problema scumpetei, aşa cum o arată guvernul ac­tual, este nerezolvată, întrucât nu este văzută în ansamblu ei, ci numai parţial şi cu totul insuficient. Desfiinţarea impozitului agricol în loc de a însemna o uşurare pentru săteni, va aduce o urca­re a dărilor, cu ocazia vânzării recoltei la oraşe. In loc de a plăti 70 lei la pogon, se va plăti circa 250 lei ca impozit la 500 kgr. cereale, cât este producţia medie la pogon. A aduce soluţii reale pentru proble­ma comerţului românesc, însemnează a studia în ansamblu posibilităţile de în­lăturare a defectuozităţilor acestui co­merţ şi a înlătura paradoxele econo­mice pe care le are de foarte multă vreme. Ar însemna să nu existe dis­proporţia de azi între preţuri, când un măr produs în România, costă mai scump decât o mandarină, transportată la noi de peste mări şi ţări. Un adevărat guvern, de autoritate, care îşi permite să guverneze (ca a­­cesta de azi) fără prea multe scrupule faţă de legile în vigoare, ar putea să­­ facă măcar selecţia funcţionarilor şi a directorilor din ministerul comerţului, unde cei cu răspundere nu-şi fac da­toria, întrucât priveşte relaţiile de comerţ­­ exterior, d. prof. Al. Hallunga, arată­­ măsurile de liberare a comerţului ex­terior din frânele contingentării rău hi­telese şi ale restricţiilor la devize­ O bună politică de comerţ a ţării noastre ar însemna Încheieri de convenţii comerciale şi de plăţi cu ţările de la care am avea un real avantaj, prin schimbu­rile comerciale. D. AL. HALLINGA Programul partidului naţional - ţără­nesc departe de a ne îndemna la inu­tile relaţii mai intense cu Germania, are studiate posibilităţile de noui con­venţii şi acorduri comerciale, cu ţările cu care curentul comerţului exerior ar aduce naţiunii noastre mari avantaje materiale. D. M. STRATAN, fost prefect de judeţ, a arătat că la cârma ţării, s’a in­staurat un guvern care pentru a smulge voturile dela ţărani, şi-a pus titulatura de „Uniunea naţional-creştină ţărănea­scă’. Dintre conducătorii țărăniști însă uniunea nu are decât câțiva trădători josnici.­­ --iffilMEBr- -mir- Cuvântarea dl-lui Th­. Iacobescu Ultimul a vorbit d. TH. IACO­­BESCU, fost deputat şi preşedin­tele organizaţiei naţional-ţărăniste de Cetatea-Albă. După ce face o largă expunere a situaţiei politice in general, d-sa spune că liberalii se laudă că au lăsat in balanţa co­mercială pe 1937, un excedent de 12 miliarde lei. Unde s’au dus aceste miliarde? Cine s’a folosit de ele? Fiindcă ţărănimea de astăzi duce o viaţă de mizerie şi nevoi! In plus este chinuită de noui alegeri. Astăzi ca şi la începutul lui Decembrie 1937, conştiinţa cetăţenească este chemată să fie supusă din nou unui ex­amen politic. ADEVĂRATUL NAŢIONALISM Partidul naţional-ţărănist este un partid cu adevărat democrat. Na­ţionalismul pe care îl propovăduim este un naţionalism constructiv, căci noi tindem să concentrăm în­­tr’un mănunchiu toate forţele crea­toare şi muncitoare ale tuturor na­ţionalităţilor cari locuiesc pe teri­toriul Statului nostru. Guvernanţii de azi spun pretu­tindeni, că dacă nu vor întruni cota de 40 la sută, atunci va veni dicta­tura. Istoria omenirii ne învaţă că reg­imurile dictatoriale nu sunt du­rabile şi se prăbuşesc. Noi vom lupta cu îndârjire pentru a instau­ra în această ţară, liniştea, ordinea şi presa socială. Steagul partidului naţional-ţărănesc ne va duce la a­­devărata isbândă! Partidul nostru s-a dovedit în re­centele alegeri, că este bine orga­nizat, este conştient de menirea lui istorică, are cadre suficiente şi a scăpat de cele nedisciplinate. Cu acest capital moral, ducem lupta şi mai departe. Vom reuşi să scoatem guvernul, care în toate posturile de răspundere, a pus numai oameni culeşi la întâmplare. Nu este ridi­col care să pretindă a face o re­dresare naţională ,oamenii care au pornit la drum cu trădătorii tutu­ror partidelor şi cu transfugi ca Durac şi Călinescu-Siam? Partidul nostru duce lupta împotriva pro­gramelor de suprafaţă, şi necon­forme cu realităţile noastre sociale împotriva trădătorilor cari trebue scoşi din viaţa publică. METODELE GUVERNULUI Suntem informaţi că guvernul a dat de pe acum dispoziţiuni să de­clare contaminate 18 comune din judeţul nostru. Ii demascăm din timp şi să se ştie că vom proceda de astădată cu mijloace ce nu le pot prevedea aceşti oameni şi vor trage consecinţe de care numai ei sunt adânc responsabili. D. TH. IACOBESCU i*c întrunirea partidului EsafianaHărănesi din comuna schirfeanS­­trieni-Vodi Duminică dimineaţa a avut loc o in­­trunire publică în comuna suburbană Şerban Vodă cartierul „Ferentari” în casa de stat a org. partidului din str. General Averescu nr. 24 prezidată de d. prof. C. Lăpuşneanu- D. prof. C. Lăpuşneanu, preşedintele organizaţiei primit cu aplauze, protestea­ză contra întrunirii din sala „Tomis ’ convocată în numele partidului naţio­nal-ţărănesc, de cei ce au trădat parti­dul inducând cetăţenii în eroare. Lupta electorală pentru alegerile de la 2­0 Martie se uşurează pentru noi din ce în ce, prin compromiterea guver­nului, prin măsurile şi lipsa de autori­tate cu care s’a dovedit. Clipe grele se anunţă in politica noastră externă. Pa­cea este ameninţată, iar împingerea po­liticei noastre externe către statele re­vizioniste va ţâri ţara într’un răsboi sigur şi catastorfal pentru ţara noastră. D. Laurenţiu Dona, arată importanţa alegerilor de la 2 Martie şi crede în suc­cesul partidului naţional ţărănesc, pri­vind curentul din ţară şi chiar din co­muna noastră Şerban Vodă, îndeamnă cetăţenii să lupte pentru partid şi să stea strânşi lângă steagul Partidului .- Ion Ştefănescu, spune că muncito­rimea trebue să voteze cu cel mai mare partid democrat, partidul naţional ţără­nesc, pentru aducerea lui la guvern şi implicit reprezentanţii noştri la comună pentru a înfăptui programul nostru pe care îl popularizăm de trei ani de zile. D. D. Notty, crede că conştiinţa ce­tăţenească va fi la înălţimea vremurilor prin care trecem, trântind în alegeri guvernul gogo-cuzist, ca şi la 20 Decem­brie când am trântit pe cel al d-lui Tă­­tărăscu. D- l. Brihac, îndeamnă muncitorimea să lupte unită contra dictaturei şi contra răsboiului care ne ameninţă din zi în zi mai mult. D. Ion Pascovici, aduce elogii d-lui Ioliu Maniu şeful partidului naţional ţă­rănesc, pentru prestigiul său în ţară şi străinătate şi pentru înalta chibzuinţă în conducerea partidului şi a luptelor electorale. D. Tom­a Constantinescu, arată pro­gresul ca număr de voturi a­trigi, Şerban Vodă. „­L D. P. Polena, îndeamnă cetăţenii să-şi scoată cărţile de alegător şi să dea dovadă de înţelegerea momentului şi de maturitate în interesul ţării. In Capitală Activitatea tineretului naţional- ţărănesc din culoarea de Albastru Adunarea tinerească din circ. 25 La Casa de stat a circ. 25 a avut loc adunarea publică a tineretului din a­­ceastă circumscripţie, organizată de ti­neretul naţional-ţărănesc în cadrul cam­paniei electorale. A prezidat d. Gh. Berechet, secreta­rul tineretului din circ. 25. D. Paul Teodorescu, secretarul gene­ral al tineretului din culoarea de Al­bastru, a ţinut o conferinţă tratând despre situaţia politcă interna. D-sa în­cepe prin a arăta importanţa deosebită a alegerilor din 20 Decembrie 1937, când ţara s’a pronunţat pentru regimul democratic şi pentru politica de pace, condamnând deopotrivă dictatura tota­li­tară şi războiul imperialist-revizionist In ciuda sentimentului popular, a fost chemat la cârma statului un guvern de minoritate, care­­nu reprezintă mai mult de 9 la sută din sufrac­ii şi care nu poate atinge, nici cu zestrea guvernamentală, nici cu teroarea pe ca­re a şi început-o, cota minimală de 40 la sută. Fripturismul este caracteristica ace­stui guvern care-şi zice „naţionalist”. Morala „naţionalistă” a dreptei dictatoriale se mulţumeşte cu puţin Exemplare ca firmând Călinescu şi Po­pescu-Topoloveni ilustrează cum nu se poate mai bine natura morală a guver­nului Goga. Guvernul Goga are misiunea de a desfiinţa democraţia românească şi a­litară. Instaurarea unei dictaturi to­talitară. Instaurarea unei dictaturi to­talitare nu va fi rezultatul unei revo­luţii naţionale; ea ar fi rezultatul cal­culelor şi maşinaţiuniilor pornite din cu­lisele ministerului de interne. O revo­luţie naţională nu s’a făcut niciodată, din ordinul prefecturii poliţiei. Fascis­mul este, prin definiţie, reacţionar şi contrarevoluţionar. El are sarcina de a împiedica revoluţiile naţionale. Dicatu­­ra nu vine niciodată la putere decât prin uşa din dos. Despre „omul nou’*, Goga, d. Teodo­­rescu aminteşte ceia ce a spus Nichifor Crainic, fost colaborator intim al poe­tului: „Dacă aşi spune tot ce ştiu des­pre Goga, s’ar isca un conflct euro­pean’’. „Naţionalistul ” Goga a făcut pact cu minoritarii, saşi, unguri, u­­craineni şi bulgari. Acum se dă lupta între pace şi răz­boi, între democraţie şi dictatură. Nu poate fi vorba de o luptă sectară de partid. Trebue să dărâmăm guvernul. Democraţia reală când o vom avea va trebui să ştim s-o apărăm împo­triva tuturor detractorilor şi duşmanilor ei, punând la respect clica spionilor străini şi pe ce­i cari luptă împotriva intereselor permanente României. Au urmat discuţii libere la care au luat parte d-nii: Dan, Daraban, Lazăr, T. Voinescu, S. Belu etc. T. N. Ţ. circa 25 chiama pe toţi prietenii săi la viitoarea adunare care va avea loc Marţi 9 Februarie, ora 8 seara, la casa de stat din str. Sirenelor Nr. 89. întrunirea partidului naţional­­ţărănesc din sectorul II Nem Duminică 6 Februaarie a. c. la ora 10 dim. circ. 19-a a partidului naţio­­nal-ţărăn­esc, a ţinut o mare întrunire, la casa de stat din şos. Iancului 114, la care au participat un foarte mare număr de cetăţeni. Această întrunire a fost prezidată de d. prof. Eftimescu, comandantul gărzilor, în lipsa d-lui prof. C. Dinu, președintele circ. care a fost împiedicat să o prezideze, fiind bolnav. D. secretar al circ. face cunoscut în­truniri, că d. prof. C. Dinu este bolnav și această întrunire va fi prezidată de d. prof. Eftimescu, trimis de centru. D. prof. Eftimescu deschide şedinţa şi dă cuvântul d-lui V. Ionescu, care aduce salutul secţiei Iancului, acestei frumoase întruniri. Au mai luat cuvântul următorii d-ni: Marin Stănescu, I. Teodorescu, Gheor­­ghe Sterian, I. Bărbulescu, şefi de sec­ţie, S. Nichifor şeful tineretului din circ. Nicolae Ionu­ţă, Velcescu, Iorgu Buzescu, Marcel Ionescu şi secretarul circumscripţiei R. Andrei, care intre altele spune că regretă absenţa d-lui prof. C. Dinu, preşedintele circ. de la această manifestare şi în asentimentul adunării îi transmite urări de însănăto­şire grabnică şi salutul întregei circ. La urmă d. prof. Eftimescu, preşe­dintele întrunirii ia cuvântul spunând între altele că luptă în partid de la înfiinţarea lui pentru că numai acesta este partidul adevăratei democraţii care are în programul său înscrise proble­me pentru rezolvarea imediată a ne­voilor muncitorilor şi ţăranilor. D-na Ella Negruzi ia cuvântul şi spune că se bucură că a putut lua parte la această impunătoare întrunire. Vor­beşte despre marii luptători ai parti­dului d. Iuliu Maniu şi I. Mihalache. Critică guvernarea actuală şi spune că partidul trebuie să învingă tot ce este ruşine şi batjocură în această ţară. Biruinţa în alegeri este sigură. r D. prof. Ch. K■ Constantinescu, spune că luptătorul nu oboseşte nici­odată. Scoate în evidenţă persoana de mare organizator a d-lui prof. C. Dinu, pre­şedintele circumscripţiei a 19-a. girată că partidul naţional-ţărănesc este cea mai mare forţă a ţării care are în pro­gramul său medicamentele pentru ali­narea dezideratelor claselor sociale, că guvernul persecută partidul nostru şi că d. Goga n’ar fi putut forma guver­nul dacă nu găsea trădători între mem­brii partidului naţional-ţărănesc. D-sa spune că membrii guvernului se ceartă între ei şi arată că revizuirea are un substrat electoral, ca evreii să nu vo­teze în alegeri pentru a putea ei să se menţină, însă se înşeală amarnic. Pro­testează contra măsurilor luate de gu­vern în mod nelegal şi anticonstituţional. Azi partidul luptă în numele sfintei trei­mi, trei puncte, şi arată că numai par­tidul naţional-ţărănesc este cu adevă­rat creştinesc, căci propagă iubirea în­tre oameni, nu vrajba ca alte partide şi în special ca cel de la guvern. Cere propagandă intensă pentru răs­turnarea guvernului în alegeri şi spune că datoria partidului naţional-ţărănesc este să lupte din răsputeri pentru sal­varea ţării şi menţinerea tradiţionalei noastre politici externe alături de Fran­ţa, Anglia, Mica înţelegere şi înţele­gerea Balcanică. Se bucură şi mulţu­meşte tuturor că sunt soldaţi credin­­caişi ai partidului şi stau neclintiţi lângă preşedintele lor prof. C. Dinu. întrunirea a luat sfârşit la ora 2 şi jumătate după masă într’o plăcută at­mosferă, prin îndelungi aplaude ce a cules șeful sectorului II Negru. Dela circ. 4 BÎ sect. I Galben In ziua de Marti 1­0 Februarie 1938 ora 9 seara a avut loc o masă comună la restaurantul „Mohor” la care a participat un număr mare de membri din circ. 4, B. sect. I. Galben, în cadrul căreia a dorit să sărbătorească pe prezidentul lor iu­bit d. dr. Dragoș. Masa a fost onorată de prezenţa d-lui dr. Scurtopol, prezidentul cu­lorii de Galben. Luând cuvântul d-1 Sima Ione­scu, vice-preşedintele circ. 4, B . care a prezidat masa, a spus: „In cadrul acestei mese comune sărbătorim nu numai pe d-l dr. Dragoş, prezidentul nostru iubit, pentru activitatea desfăşurată pe tă­­tărâm politic, ci mai sărbătorim şi doi anii de existenţă a circ. 4,­­„ care s’a plămădit şi luat fiinţă în seara zilei de 1 Februarie 1936, tot în acest local şi tot în jurul a­­cestei mese, în urma cererilor celor 50-60 membri, care au solicitat în­scrierea în P. N. Ţ. şi au dorit ca d. prezident al org. Capitalei să le acorde satisfacţia să le facă o nouă circumscripţie dovedind divi­ziunea muncei în dorinţa d­e a servi partidul”. Vorbesc apoi d-nii Manole Io­­niţă, Marin Popa, N. Iacovache, membrii în comitet, D. Păunescu, şeful gărzii, I. Zelţea, invalid de războiu, regretând absenţa Preşe­dintelui iubit d-1 dr. Dragoş, apoi îndeamnă pe cetăţenii prezenţi s­ă lupte din răsputeri pentrul trium­ful democraţiei al cărui reprezen­tant este P. N. Ţ. D. dr. Scurtopol încheiând seria cuvântărilor regretă că sărbătoritul d-l dr. Dragoş, unul dintre cei mai sinceri şi devotaţi ai partidului, n’a putut participa din cauza boalei, care a căpătat-o în timp când, chiar amândoi erau în judeţ, în propa­gandă electorală. Referindu-se la activitatea circ. 4, B. aduce cu­vinte de laudă d-lui Sima Ionescu, care împreună cu comitetul de con­ducere, format din proprietari, pen­­­­sionari, foşti funcţionari publici su­periori, avocaţi, comercianţii, pa­troni meseriaşi, etc., a căror garan­ţie în viaţa socială a dovedit-o să fie adevăraţii reprezentanţi ai ce­tăţenilor din cartier, a făcut ca circ. 4 B. să fie bine organizată, dând suficient concurs în alegerile comu­nale şi generale. D. dr. Scurtopol, mulţumeşte întregei asistenţe pen­tru dragostea ce arată P. N. Ţ. Face apoi o expunere a situaţiei politice. Arată personalitatea con­ducătorilor partidului în frunte cu d-l preşedinte Iuliu Maniu, dr. N. Lupu, I. Mihalache, V. Magearu, iar asistenta, în picioare, ovaţio­nează îndelung, strigând: „Să tră­iască P. N. Ţ. şi conducătorii lui”, în acel­aş timp manifestă ostil şi inferează actul de trădare a frip­­turiştilor.

Next