Dreptatea, iunie 1938 (Anul 12, nr. 3156-3177)

1938-06-01 / nr. 3156

. » I PST-HWF MARTI 31 MAI 1938 RADIO-BllCURE£TI 832 kHz. 3644 m. 12 kw RADIO-ROMflNIA 160 kHz. 1875 m. 130 kw. 6,30; Deschiderea emisiunii, srr Gimnastică ritmică. -T- Radio jurnal. — Concert de dimineaţă (discuri) ; Dans spaniol şi Bolero de Lucchesi ; Două pelei de Poerschmann ; Potpuriu din «Studentul cerşetor» de Milb­ecker şi «Liliacul» de Johann Strauss; Valsuri din operetele «Dragoste de ţigan» de Le­­har şi «Sânge polonez» de Nedhal. — Sfaturi gospodăreşti şi medicale, f.45: închiderea emisiunii, 13115: Ora. Culturale. Sport. Cota Du­nării, 18.25: Concert de prânz: Orchestra Pe­trică Motoi; Arii naţionale; Potpuriu de tangouri de compozitori români; Sere­nada de altă dată de Silvestri; Arii din Judeţul Făgăraş; Romanţe şi Arii na­ţionale. 14­15: Ora. Mersul vremii: Radio jur­nal. 1430: Continuarea concertului: Fante­zie din compoziţiile lui Anghel Miclescu; Serenadă de Toselli; Romanţe şi Arii naţionale; Vis de primăvară, vals­­ de Strauss; Romanţe şi Arii naţionale. 15.20: Publicaţii. Actualităţi străine. Radiofonice. 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.02: Poşta technică. 19.15: Portrete de compozitori (discuri); Donizetti şi Bellini: Uvertură la opera «Don Pascuale» de Donizetti (orchestra Operii Scala din Milano, dirij. de Carlo Sabario); Arie din «Somnambula» de Bellini (voce: Enzo de Muro Lomanto); Arii din «Favorita» şi «Elixirul dragos­tei» de Donizetti (voce: Tito Schipa); Ca­sta Diva din «Norma» de Bellini (voce: Gina Cinga); Una furtiva lagrima de Donizetti (voce: Joseph Schmidt); Sex­tetul din «Lucia de Lammermoor» de Donizetti (voce: Galli-Curci, Homer, Be­niamino Gigli, de Luca Pinza și Bada); Doua c­arii din «Lucia de Lammermoor» de Donizetti (voce: Guglielmetti). 20.00: Institutul nostru de balneologie, de Prof. dr. G. Băltăceanu. 20.20: D-ra Maria Marinescu-Moreanu: Muzică franceză; Elegie de Massenet; Cântec indian de Bemberg; Nilul de Xa­vier Leroux; Aria cărţilor din «Carmen» de Bezet; Arie din «Cidul» de Massenet. 20.45: Concert de seară al Orchestrei Radio, dirij. de Theodor Rogalski: Sco­pe alsaciene de Massenet. Potpuriu de melodii vieneze de Hruby. UNIVERSITATEA RADIO 21.30: Ce ne poate învăţ® marea, de prof. Popovici-Bârnosanu. 21.45: Continuarea concertului . Vals intermezzo de Siede; Dans rus de Bul­­lerian; Cântec de leagăn de Frimi; Sce­­na orientală de Rust; Barcarolă de Ceai­­kovsky; Vals din baletul «Naila» de De­libes; Andaluză de De Taege; Nunta broaștelor de Bell. 22.80: Radio jurnal. Sport. 22.45: Concert de noapte al Orchestrei Vasile Julea, transmis de la restauran­tul Coşna. 23.45: Jurnal pentru străinătate în germană și engleză. Miercuri 1 Iunie 1938 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 164,5 m. BUCUREȘTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII (6.30—7.45) 6.30 : Deschiderea emisiunii: — Gimnastică ritmică. — Radio-jurnal. — Concert de dimineaţă (discuri) . Fantezie din «Coppelia» de Delibes­. Selecţiuni din opereta «La Dubarry» de Milb­eeker : Aur şi argint, vals de Lehar şi Ploaie de aur, vals de Wald­teufel; Ciocârlia. — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.45 : închiderea emisiunii 13.15 : Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.25 : Concert de prânz (discuri) : Sub cerul Italiei: Preludiu şi Sicilia­na din «Cavaleria rusticană» de Mas­cagni (voce : Antonio Melandri şi Orch. simf. din Milano, dir. de Lorenzo Ma­la­­oli) : Tarantella din «Veneţia şi Neapole» de Liszt (orch. filarm. din Berlin dir. de Erich Kleiber-Tel.); Fân­­tânele Romei de Respighi (orch. simf. din Londra dir. de Albert Coates). 14.05 : Citirea Ordinului de zi No. 4. 14.15 : Ora. Mersul vremii. Radio Jurnal. 14-30 : Muzică variată (discuri) ; U­­vetură la «Prințul Igor» de Borodin (arch. sîimf. "dirij. de Albert Coate»); Selecţiuni din «Flautul fermecat» ’de Mozart (voce: Peter Anders, Martina Wulf, Heinz Nissen Telef.); Suită din «Cavalerul rozelor» de Richard Strauss (arch. filarm. din Viena, dirij. de Harl Alwin); Andante din «Simfonia No. V» de Ceaikowsky (orc. filarm. din Berlin-Telef.). 15.20 : Publicaţii. Ecoul zilei. 19.60 : Ora. Mersul vremii. 19.02 : Cărţi şi erviste. 19.15 : Concert de după amiază. Or­chestra de salon Radio, dirij. de Const. Bobescu: Uvertura la opera «Marta» de Flotow. Fantezie din «Tosca» de Puccini: Cântec trist de Ceaikovsky. 19.43 : Străjeria şi activitatea edili­tară, de Iulian Peter, primar general al Capitalei. 20.00: Continuarea concertului Or­chestrei de salon Radio : Meditaţia din «Thais» de Massenet; Lebăda de Saint- Saens; Humoresca de Dvorak; Fante­zie din opera «Faust» de Gounod. UNIVERSITATEA RADIO 20.35 : Boalele de femei la băile noas­tre, de d-na dr. Medea Niculescu. 20.50: CICLUL BEETHOVEN: PAUL JELESCU-pian : Sonată în la­bemol op. 26 (andante cu variaţiuni: Scherzo, Marş funebru, Allegro finale) noastre de dr. Dem. Paulian. 21.30: «Semnale de pe Maxte», come­die muzicală de Aura Dodejan; Muzica de Eugen Coca. 22.30 : Radio-jurnal : Sport. 22.45 : Concert­­de noapte al orches­trei Iliescu Presneanu, transmis de la restaurantul Teatrelor. 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză și engleză. SPECTACOLE TEATRE TEATRUL REGINA MARIA: «Fata de la garderobă». TEATRUL VESEL (Grădina Marconi) : «Culcă-te în patul meu» și «La nun­ta fetei mele». TEATRUL COMEDIA: «Ionescu G. Maria». TEATRUL LIGII CULTURALE: «X, y, z ». CIRCUL MEDRANO: Spectacol va­riat. CINEMATOGRAFE SCALA : «Dejun în doi» cu Barbara Stanwick şi Herbert Marschall. ARO : «Orientul în flăcări» cu Eric von Stroheim Charles Vanel, etc. CARLTON : «Un băiat timid» cu Ali­ce Faye. TRIANON: «Alteţa Sia dansează» cu Hans Jaray şi Irene Agay. CAPITOL: «Dragoste cu năbădăi» cu Simone Simon, Walter Winch­ell. SAVOY : «Femei de noapte» cu Bette Davis şi «Perlele Coroanei» cu Sacha Guitry. ELYSÉE: «Alteţa Sa dansează» cu Hans Jaray şi Irene Agay. ROXY : «Dragoste cu năbădăi» cu Si­mone Simon, Walter Winchell, etc. REGAL : «Alibiul» cu Erich von Stro­heim, Albert Prejean, etc. SELECT: «Intre două femei» cu Lo­­reta Young, Warner Baxter, etc. ARPA : «Ţara fără legi» cu Dick Fo­rau. CORSO : «Contesa Walewska» cu Gre­ta Garbo şi Charles Boyer, jurnal şi complectare. FEMINA : «închisoare fără gratii» cu Corinne Lachaire şi Roger Duchesne. PALAS-BOULEVARD : «Antonio Ad­versa» cu Fredric March şi «Un în­drăgostit celebru» cu Brian Aherne CITY : «Maman Colibri» cu Jean- Pierre Aumont şi «Flori din Nissa» cu Erna Sack. MARCONI : «Nopţi princiare» cu Kä­the de Nagy şi «Banda celor 7» cu Edmund Lowe. RAHOVA : «Cuceritorul» cu Robert Taylor şi «Floare de trotuar» cu Lo­­reta Young. UNIC : «Curierul din Lyon» cu Pierre Blanchar şi «Fraţii Marx la curse» OMNIA : «A opta nevastă a lui Bar­bă Albastră» cu Gary Cooper şi «Stig­matizata» cu Victor Francon. VOLTA-BUZEŞTI : «Valea blestemată» AMERICAN : «Pizonierul din Zenda» cu Ronald Colman şi «Pentru dvs. doamnă» cu Warner Baxter. NISSA : «Duşmănie» cu Merle Oberon şi «O căsnicie premiată» cu Hans Moser. MARNA : «Mazurca Albastră» cu Mar­tha Eggerth şi « Un drăcuşor de fa­tă» cu Traudl Stark. LUCIFER: «Misiunea Macului Roşu», cu Barry Barnes şi «Iubirea mea nu moare» cu Dick Powell, LIA , «Maman Colibri» cu Huguett, ex-Duflos şi «Heidi, fetiţa munţilor» cu Shirley Temple. Cărţi educative (Continuare din pag. Im ) un sfert de veac — azi având pedagogie nouă, o şcoală nouă. Lucrarea lui Moisescu nu a fost scrisa pentru anii când s’a tipărit, pentru azi, sau poate şi pentru rtiâine. A trecut un sfert de secol de când N. Moisescu susţinea că: „în­trucât educaţia e scopul şcoalei, ar urma ca şi autoritatea superioară să poarte titlul de Ministerul Educaţiei Naţionale, membrii corpului didactic să fie numiţi educatori şi singura formă de şcoală, de la cea primară până la cea superioară, să fie cea educativă”. A trecut, în sfârşit un sfert de veac, pentru ca cea ce a preconizat să se înfăptuiască. Iată pentru ce este actual. In ceace priveşte şcoala veche, Moisescu susţine că învăţământul a fost cel teoretic, instructiv. Ţintea din eleev să facă un in­telectual cu cultură integrală, dar artificial organizată. A neglijat cul­tura caracterului, a sentimentului. In şcoala nouă, şcoala educativă cum o numeşte Moisescu, se dau cunoştinţe, dar acestea nu rămân teoretic, ci trec în exerciţii,­­cu sco­pul de a desvolta prin ele toate puterile sufleteşti şi trupeşti­. Aces­tea devin calităţile individuale şi etnice, capabile să facă pe­­ora în­vingător între ceilalţi semeni . Şcoala aceasta are un scop formativ edu­cativ, de unde şcoala veche urmărea un scop utilitarist, materialist. Şi Moisescu se barează când sus­ţine acestea pe afirmaţiunile atâtor pedagogi, între care citează pe Étel­bart, care susţine că instrucţia este numai un mijloc, educaţia fiind sco­pul. Fostul ministru francez Leygues spune: „A gândi şi a judeca bine, a fi dibaciu,­­ a conduce singur, valorează mai mult decât a şti mult”. Seneca recomandă ca să nu se dea multe cunoştinţe, ci mult exer­ciţiu cu puţine cunoştinţe. Iată concluziunea la care ajunge Moisescu: Şcoala educativă desvoltă puterile sufleteşti şi face o opera înceată dar durabilă. Ea desvoltă pe copil­­anemic şi cere să se cunoască individualitatea elevului. Şcoala educativă,prin des­voltarea puterilor sufleteşti şi trupeşti, şi prin formarea de caractere morale, conduce tinerimea la asigurarea şi­ victoria vieţii. V. Gheţea 4 ■BP Despre apele noastre minerale In «Gazeta Farmaciilor», d. Al. folos pentru, înfăptuirea dezidera- Voianschi a publicat un articol în­ telor din introducerea ce a scris titulat «Apele noastre minerale»,­­ asupra tezei sale: Contribuţiuni la articol ce a apărut acum şi într’o studiul apelor minerale, broşură-extras.­­ Aşa dar, să ieşim din făgaşul alar-D. Volanschi închee astfel expti- ’ mismului verbal de naţionalism, nerea d-sale. A strigat la toate răspântiile, cu at­«Ar fi dar nimerit ca să se între- ’ mosferă de patriotism Patetic. Ca să prindă în corpul medical o acţiune trecem la fapte la înfăptuiri cores­­stăruitoare pentru punerea în va­porilente naţionalismului creator, loare a apelor nostre minerale,­­ pentru a pune în valoare şi în evi­­ceea ce ar face ca exploatarea aces­­denţă diferitele capitole de muncă tor ape să devină prosperă şi să ie­ie şi înavuţire, pentru atâtea categorii locul, cu drept cuvânt, similarelor de producţie şi de muncă, izvor de străine. Pentru aceasta ar trebui al­ bună stare materială a atâtor ele­­cătuit de cei competenţi formulare mente, care stau astăzi cu braţele medicale, şi chiar formulare specia- încrucişate, aşteptând îmbunătăţi­te pentru apele minerale, cu indica- ‘ rea situaţiei lor şi a compoziţiei şi a aplicării lor Aşa şi cu apele noastre minerale, clinice. Ar trebui chiar să se indice care ţâşnesc cu atâta bogăţie de pentru apele minerale străine, echi- compoziţie din adâncurile subsolu­­valentul lor în apele minerale indi- lui ţârei şi care cer să fie gustate gene şi cred că d. Ştefan I. Keller să fie băute de atâţia şi atâţia boi, doctor în farmacie, care s’a ocupat navi pentru a le da întremare, vin­­în teza sa cu analiza celor mai mult decare sănătate,­­ necerând de cât­­e ape minerale de la noi, ar fi indi­cat ca să întreprindă această pro­pagandă în corpul medical, cel al farmaciştilor, precum şi ar publica­să fie apreciate la adevărata lor valoare faţă de suratele lor străine. Un îndemn, o sforţare naţională curată, eşite din dictatura unei Eco-21.15 . Boalele nervoase la băile­­ lui în genere, cu răspândirea cunoş-­ nomii naţionale vii, vor da acestor tânţelor precise asupra apelor noas- diferite isvoare destinul, ce­le-a­­re indigene, cu indicaţia lor tera­ fost hărăzit dela natură. Este ade­­peutică faţă de compoziţia lor simi-­ vărat că pentru realizarea acestei ţară celor străine şi cu indicaţia în­ chemări să cere încordare, muncă locuirei, pe a aceste baze, a aspei mi- stăruinţă, iniţiativă, care toate să­nerale străine, cu apa minerală in­­troduc în energie creatoare şi con­digenă respectivă. Ar fi o lucrare meritorie, de inte­res general, atât medical cât şi e­­conomic şi cu aceasta ar lucra cu tin­ă. Dar acei cari sunt pătrunşi de necesitatea incitării la muncă Pe toate tărâmurile vieţii naţionale nu trebue să se oprească la formule, ci luând munca sub toate aspectele ci drept unealtă de­ bună stare şi pro­păşire a neamului, să răspundă cu fapta la chemarea acestei bogăţii naturale a ţării — apele minerale­,— să le deie viaţa de purgatoriu tre­când în circulaţia generală a sân­gelui purificator, pentru care au fost destinate. Medicii şi farmaciştii au in acest capitol al Economiei naţionale o în­datorire de conştiinţă de îndeplinit. Dânşii trebue să fie cei dintâi care să îndemne la crearea industriei exploa­tării apelor minerale indigene, prin recomandarea lor bolnavilor, în locul apelor minerale străine. Aceste ape minerale indigene, fiind astfel ceru­te din ce în ce mai mult şi cu o po­litică naţională bine definită în a­­ceastă direcţie, industrializarea lor se va impune de la sine capitalului naţional pus în serviciul muncii. Cu aceasta, încă o piatră de fun­dament se va fi adăugat străduin­ţa de a pune în valoare o bogăţie a ţarei, care altfel să iroseşte în da­una Economiei naţionale, pentru ca contravaloarea ei să treacă grani­ţele ca să plătească îndoit şi între­it munca străină, care îşi cere ast­fel drepturile ei. Vorbe destule! Cei în drept să treacă la înfăptuiri, pentru ca vocea sângelui să deie roade, să se rever­se asupra muncii naţionale. O nouă metodă de te­­r­ape­u­ti­că a gripei Presa din Moscova duce ştiri inte­resante asupra felului cum profe­sorul Barykin a făcut numeroase experienţe în căutarea unei noui te­rapeutici a gripei. Ani îndelungaţi s-a crezut că directa cauză a gripei este aşa numitul bacil al lui Pfeifer, care fusese descoperit în anul 1892. Colaboratorii ştiinţifici ai Institu­tului Pasteur din Leningrad au de­monstrat, însă, pe bază experimen­tală, că bacilul lui Pfeifer nu este cauza iniţială a gripei, şi deabia de atunci cercetările asupra cauzei, bolii acesteia atât de frequente s’au îndreptat pe calea cea bună Acum câţiva ani, în cele din ur­mă, s’a ajuns la constatarea că pro­vocatorul direct al bolii este un mi­crob invizibil sub microscop (din aşa numita grupă de viruşi, cari nu sunt reţinuţi de filtre), şi atunci s’a pornit mai departe pe calea căutării unui ser nou, ce să apere pe oameni de pacostea acestei boli. Laboratorul Institutului central de epidemiologie şi microbiologic, de sub conducerea profesorului B. Barykin, a ajuns să prepare încă în cursul anului trecut o nouă me­todă de cultivare a acestui virus. S’a ajuns la constatarea că me­diul cel mai bun pentru cultivarea virusului gripei este embrionul de 6—4 zile dintr’un ou de găină. Era firește necesar ca efectul noului ser să fie experimentat, şi deaceia vi­rusul era la început folosit în doze deadreptul mortale. Şoarecii asupra cărora se făceau experimentările rămâneau însă în viaţă şi se jucau cu vioiciune în vasul de sticlă în care erau aşezaţi. In felul acesta, sta dovedit că serul are efecte profilac­tice. Era însă necesar să se constate şi dacă serul avea calităţi tămădui­toare. Şoarecii au trebuit să supor­te peste 30 de mii de doze mortale de viruşi ai gripei. După aceea le-a fost injectat şi ser. Boala le-a tre­cut, repede şi s-au însănătoşit. Efectul noului ser asupra organis­mului uman a fost încercat de că­tre prof. Barykin, asupra sa însăşi. Imbolnăvindu-se de gripă, el a folo­sit serul nou şi a doua zi s-a sculat complect sănătos. Apoi 80 dintre colaboratorii institutului, precum şi alţi oameni de bună voe au încer­cat asupra lor efectele curative ale noului ser cu folos. Aceasta a în­drituit pe medici să creadă că serul este în adevăr nevătămător și că poate fi fo­losit în experimentările de clinică. Experimentarea clinicală a serului acestuia nou a fost între­prinsă în spitalul de pe lângă casa centrală studenţească, sub conduce­rea medicului şef Gromov şi a d-rului Obnovski. Serul s’a dovedit şi de astădată a fi foarte bun. In aceiaşi zi dispăreau la bolnavi sem­nele boalei, urmând însănătoşirea lor complectă. Experimentările cu serul nou al prof. Barukin urmează, dar se poa­te spune şi de pe acum că învăţaţii din Moscova au realizat un frumos şi binefăcător succes pentru sănă­tatea omenirii «Natura» Vechea revistă pentru răspândi­rea ştiinţei, de sub îngrijirea d-lor prof. universitari G. T­elea, G. G. Longinescu şi Octav Onicescu, pu­blică în ultimul număr articole semnate de d-nii G. G. Longinescu (Pomenirea d-rului Istrati), ing. N. Caranfil (Un mister pasionant al mării), R. I. Călinescu (Profesorul Emil Racoviţă), etc. Ziua apelor Ministerul educaţiei a hotărât ca serbarea zilei apelor să se ţină anul acesta în ziua de Duminică 26 iu­­nie. Organizarea serbării se va face în colaborare cu «Liga Navală», Pa­ridul sau garnizoanele locale. Programul zilei va cuprinde: con­cursuri de înnot şi canotaj, lecţii speciale, şezători, conferinţe publice cu problemele legate de apele noas­tre, etc. Farmaciile de serviciu 31 Mai 1938 rmacia Vas­iu (Orb), O. Lascar, cal. Victoriei 88, tel. 8.69.20; farmacia Rissdorfer, str. Carol 19, tel. 4.17.92; (Marcu Ornstein), şos. Crim­gaşi 62, Stă­­nescu (M. Celleman), b-dul Pache 34; farmacia Trinităţii, dr. Steinichiale, 183, t­­. 3.92.12; Const. Andriaş, cal. Plevnei 26, farmacia C. Mărgineanu, cal. Du­­desti 64, tel. 8.00.65; Aurora, Mina Grün­baum, str. Sf. Apostoli 37, tel. 8.01.63; C . Drăguş, str. Viitorului 114, telefon 2.33.46; Dr. A. Voitinovici, cal. Victo­­s­ . 206; M. Niculescu tel. 3.89.55; Gh. Dan, cal. Griviţei, Dragomir Constanti­­nescu, şos. Giurgiului 93; Dr. Gh. Sima, Calea Şerban Vodă 198; Maria dr. Con­­stantinescu, calea Tr­aho­vei 55; M. Hu­man, şos. Viilor 49. Deschiderea tronare La Standul românesc e o afluență foarte mare Sâmbătă,la ora 11, în prezenţa membri­lor guvernului german, a preşedinte­lui centrului artizanal cu reşedinţa la cu George Brent şi «Noapte în Shan-i Roma, a delegaţilor a 32 de state s’a ghai» cu Dick Powell, inaugurali la Berlin Expoziţia Interna-FORUM : «A opta nevastă a lui Bar­bă Albastră» cu Gary Cooper şi «Pentru viaţa unui om» cu Warner Baxtera­ţională a Meseriilor, care va dura până la 10 iulie. Din partea României au asistat: d-nii Radu Djuvara, ministrul Romă- MuntHorest ex­oziţiei imedia­­a meseriilor mi­ei la Berlin; Geormăneanu, consilier de legaţie; Caradja, consul general; Virgil Molin, preşedintele Uniunii Ca­merelor de muncă; C. Botez, V. Plan­­tazopol, M. Brezoianu, etc. şi o nume­roasă delegaţie de muncitori plecaţi din România pentru această ocazie. Standul României a făcut o deosebită impresie, fiind considerat ca cel mai expresiv din punct de vedere al reali­zărilor meşteşugăreşti şi a orginalită­­ţii geniului specific românesc. Ziarele din Berlin publică numeroa­se fotografii luate din standul româ­nesc. Ministrul german al muncii dr. Funk şi dr. Ley conducătorul muncitorimii germane, au felicitat foarte călduros pe d. V. Molan şi pe organizatorii stan­dului României. Având în vedere succesul obpnut de standul României, Uniunea Camerelor de muncă a organizat încă două ex­­cursiuni cu plecarea la 12 şi 26 iunie. „ Două delegaţii ale lucrătorilor ospă­tari s-au prezentat ministerului muncii înaintând un memoriu prin care cer : desfiinţarea garanţiilor, reglementarea orelor de muncă şi contractele colec­tive. Dar au mai cerut şi repaos săp­tămânal, ştiut fiindcă dacă celelalte categorii de muncitori se mai bucură de bine de rău, de oarecare libertate, bucătarii şi veriburşii n’au nici una. «dreptatea» Termenul pentru plata taxei forfetare impusă asupra comercianţilor din Brăila a fost prelungit BRAILA. 31. — Casa Fondului National al aviatiei a trimis Came­rei de comerţ din localitate o adrestă prin care se face cunoscut­­ă ter­menul acordat pentru plata taxei forfetare anuale a aviaţiei de 100 lei, privind mi­i comercianţi, pen­tru îngăduinţa neînscrierii la zi a operaţiunilor contabile în registre a fost prelungit, pentru ultima oară, până la 15 iunie crt. Se mai aduce la cunoştinţa că, această taxă se poate depune la Banca Naţională în contul F. N. A. sau la oficiul poștal pentru contul ceh 301. Vizitaţi vechea ţară a visurilor d-voastră F­RANŢA Adresându-vă celei mai vechi şi mai importante Agenţii de voiaj franceze, veţi primi gratuit broşuri ilustrate, cu indicaţiuni utile asupra înlesnirilor de călătorie ce vă stau la îndemână Mari reduteri pe tidle ferate IES VOYAGES LUBIN PAHIS (S2) 36, Boulevard Haussm­ann, 36 (fondată in ISZN) Situaţia minorităţilor naţionale în Cttejevicia (Continuare din pag. 1-a­ undară evreiască poloneză altele 36-700 9.700 5.200 5.000 Acelaş raport în ce priveşte propor­ţia de înmulţire a populaţiei pe teri­toriul actual al Republicii cehoslovace exista şi în timpul când aceste terito­rii erau înglobate în imperiul austrro­­ungar. Dar, înainte de războiu, posibi­lităţile de cultură şi instrucţie nu e­­rau nici pe departe adaptate realită­ţilor acestora, ci în teritoriile cari a­­parţineau Austriei antebelice, germanii aveau o serie de drepturi mai mult a­­supra cărora nu admiteau nici un fel de discuţie, tot aşa cum se întâmpla şi în teritoriile deţinute atunci de că­tre Ungaria de dinainte de războiu, învăţământul Şcoli cu limba de predare cehă se găseau numai pe teritoriile actuale ale Boemiei şi Moraviei. Pe terito­riul actual al Slovaciei şi al Rusiei subcarpatice toate şcolile erau nu­mai ungureşti­­afară de un mic nu­măr de şcoli elementare de pe lân­gă bisericile satelor, care în anii 1913—1914 se ridicau: cele slovace la 344, cele carpato-ruse la 44 şi cele germane la 22. Dar şi la aceste şcoli elementare bisericeşti cu o singură clasă, limba maghiară trebuia pre­dată cel puţin 13 ore pe săptămână. Consecinţa firească a acestei stări de lucruri a fost marele număr de analfabeţi, al căror număr în anul 1918 s’a ridicat în Slovacia la 27,7%, iar în Rusia subcarpatică la 70% din întreaga populaţie. Este desi­gur mai mult decât interesant să comparăm datele acestea cu rezul­tatele realizate în urma introduce­rii şcolilor cu limbă de predare na­ţională. In anul 1939 din întreaga populaţie de la vârsta de 10 ani în sus nu erau în Slovacia decât 8,1% analfabeţi, iar în Rusia subcarpati­că numărul lor se redusese de la ci­fra groaznică de 70% la 30,8% Numărul şcolilor, pe naţionalităţi După situaţia dintre anii 1935—1936 numărul şcolilor după naţionalităţi în întreaga Republică Cehoslovacă a fost după cum se vede în următoarea ta­belă : 1. Şcoli materne : cehoslovace 1.808 (cu 69.913 elevi), ruseşti 65 (cu 3.403 elevi), germane 678 (cu 32.587 ele­vi), ungare 35 (cu 4.660 elevi), poloneze 67 (cu 2.525 elevi), de altă naţionali­tate şi combinate 17 (cu 3.008 elevi)­2. Şcoli primare: cehoslovace 10.481 (cu 1.183.428 elevi), ruseşti 549 (cu 113.257 elevi), germane 3.304 (cu 345.358 elevi), ungureşti 807 (cu 116.390 elevi), poloneze 90 (cu 11.034 elevi) şi altele şi combinate 131 (cu­ 36.585 elevi). 3. Urbane complimentare : cehoslova­ce 1.469 (cu 339.552 elevi), ruseşti 15 (cu 4.517 elevi), germane 446 (cu 89.864 elevi), ungureşti 12 (cu 8.018 elevi), po­loneze 11 (cu 2.930 elevi) şi altele şi combinate 20 (cu 4.750 elevi). 4. Populare gospodăreşti: cehoslova­ce 775 (cu 35.502 elevi), ruseşti 100 (cu 4.294 elevi), germane 109 (cu 4.961 e­­levi), ungureşti 21 (cu 1.256 elevi), po­loneze 7 (cu 324 elevi) şi altele şi com­binate 5 (cu 327 elevi). 5. Complimentare de meserii şi de co­merţ : cehoslovace 1.442 (cu 92.340 e­­levi), ruseşti 5 (cu 600 elevi), germane 491 (cu 32.800 elevi), ungureşti 48 (cu 2.974 elevi), poloneze 12 (cu 729 elevi) şi altele şi combinate 23 (cu 1.216 e­­levi). 6. Speciale, agricole, industriale şi comerciale: cehoslovace 44­ (cu 67.342 elevi), ruseşti 7 (cu 460 elevi), germane 168 (cu 22.056 elevi), ungureşti 5 (cu 943 elevi), poloneze 3 (cu 340 elevi), al­tele şi combinate 19 (cu 942 elevi). 7. Alte şcoli superioare: cehoslovace 47 (cu 3.759 elevi), ruseşti 1 (cu 105 elevi), germane 14 (cu 960 elevi). 8. Şcoli secundare şi normale : ceho­slovace 260 (cu 103.341 elevi), ruseşti 8 (cu 2.495 elevi), germane 84 (cu 29.282 elevi), ungureşti 11 (cu 5.352 elevi) şi poloneze 2 (cu 693 elevi). 9. Universităţi, politechmici şi alte şcoli înalte ; cehoslovace 11 (cu 19.132 studenţi) şi 3 germane cu 6.835 stu­denţi). Numărul studenţilor ruşi la şcolile înalte cehoslovace şi germane în Ce­hoslovacia este de 421, numărul stu­denţilor polonezi este de 122,­ar nu­mărul studenţilor unguri este de 838. Construcţiile de şcoli în anii 1919—1936 Despre investiţiile financiare impor­tante cari au fost făcute de către sta­tul cehoslovac pentru construcţii de şcoli pentru toate naţionalităţile din Ce­hoslovacia pot fi instructive împreju­rările ca in anii dintre 1919—1936 au fost cheltuite din partea statului ceho­­slovac numai pentru construcţii de şcoli 1.064.000.000 coroane cehoslovace. In foarte multe din şcolile germane din Cehoslovacia numărul elevilor şi studenţilor germani faţă de numărul elevilor din şcolile de aceiaşi natură cehoslovace este cu mult mai mic, ceia ce înseamnă că studiul în aceste şcoli se face în condiţii de higienă şi de predare favorizate. Bibliotecile Dar şi în ce priveşte trebuinţele de cultură şi educaţie a poporului in Ce­hoslovacia sunt respectate toate naţio­nalităţile aici aflătoare. Astfel în anul 1935 cheltuielile statului cehoslovac pentru bibliotecile publice din repu­­blică s’au ridicat la 17.9 milioane de coroane cehoslovace. Din numărul ce­lor 17.849 biblioteci publice existente in Cehoslovacia 12.539 sunt cehoslova­ce, 683 sunt sub-carpato-ruse, 3747 sunt germane şi 798 ungureşti. Teatre In cele 25 oraşe mai mari ale Republi­cii se află 52 clădiri de teatru, dintre cari 14 sunt teatre germane. In cursul anului 1935 au fost jucate în total în Cehoslovacia în teatrele permanente 8.939 piese, cehe şi slovace, 3.615 ger­mane şi 54 în alte limbi. Presa In anul 1931 apăreau în total în Ce­hoslovacia 947 ziare politice, dintre cari 610 cehoslovace, 251 germane, 52 ungureşti. In timp de 5 ani şi anume între 1932—1936 au apărut în Cehoslo­vacia 46.826 cărţi, dintre cari în lim­ba cehă şi slovacă 37.192, în limba germană 6.202 şi în cea unguească 1017. Concluzii Aşadar minorităţile naţionale dis­pun în Cehoslovacia de toate nece­sităţile şi posibilităţile de educaţie şi culturalizare. Fiecare dintre a­­ceste minorităţi poate să capete cul­tură în limba maternă şi nu este li­mitat de nimeni şi în nici o privin­ţă în ce priveşte folosirea limbii sale. După cum se vede din datele de mai sus tineretul german deşi procentual reprezintă numai o cin­cime din tineretul ţării, dispune de şcoli mult mai numeroase decât ar avea dreptul după procentajul po­pulaţei. Acestea sunt realităţi de care toată lumea cu simţul adevă­rului trebue să fie şi ţine seama. A spart geamurile cu pumnii şi şi-a tăiat arterele dela mâini BRAILA, 31. — Alexandru Lăcă­tuş, negustor ambulant, domiciliat pe str. Galati, se afla în rele ra­porturi cu sofia sa Maria. E,a seară numitul ducându-se acasă s’a luat la ceartă cu nevasta. La un­ moment dat, Alexandru Lăcătuş înfuriat pes­te măsură, a început să spargă­gea­­murile, cu pumnul. Cioburile de geant i-au tăiat ar­terele de la mâna dreaptă. In stare gravă, Alexandru Lăcătuş a fost transportat la spital. Politia a deschis o anchetă. Roşii exportă cereale in Occident MĂRFURILE SE VOR TRANZITA PRIN BRAILA BRAILA. 31. — In prima decadă a lunei Iunie, vor sosi în portul nostru circa 20 vapoare de mare tonaj sub pavilion străin, care vor încărca o mare cantitate de secară de provenieentă sovietică, ce va fi­ adus în transit cu diferite vase Marfa va fi destinată în special pentru Extremul Orient.

Next