Dreptatea, iunie 1938 (Anul 12, nr. 3156-3177)

1938-06-10 / nr. 3162

[ Vineri 10 iunie 1938 6.80: Deschiderea emisiunii. , — Gimnastică ritmică. I — Radio jurnal. — Concert de dimineaţă (discuri) . — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.45: închiderea emisiunii. 13.15: Ora. Culturale. Sport, Cota Du­­hfurii. 12.25: Concert de prânz (discuri) . 14.15: Ora. Mersul vremii. Radio-jur­­nal. 14.30: Gilly Stiploşek (havaină) acomp. de pian. Pe albastrele mări-blues de Sti­­ploşek: Mi’eşti dragă romanţă de Leon; Tahiti-boston de Stiploşek­; în Fond­olu­­rumba de Stiploşek. 14.50: Muzică distractivă (discuri).­­ 15.20: Publicaţii. Ecoul zilei. 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.02: Attualităţi ştiinţifice. RADIO ROMANIA 19.15—20.25: Muzică distractivă (discu­ri).­­ RADIO BUCUREŞTI 19.15: Muzică de cameră. Virgil Gheor­­ghiu (pian), V. Boniş (vioara I), Eugen Coca (violă) şi Iuliu Boniş (violoncel). Quartet pentru pian şi coarde de Albert Bertelin. 19.55: Compoziţii de Remus Vianu: pian Ion Filonescu: Ploaie cu soare; A­­pus de soare; De-a baba oarba. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 20.20; M. S. Regele pedagog al Neamu­lui, de prof. dr. Şt. Şoimescu. 20.40: Lieduri germane D-ra Felicia Volănescu (canto); Hugo Wolff: 1) El este; 2) Fetiţa părăsită; Schubert: 1) Po­şta; 2) Râs şi plâns; Comoara mea de Max Reger; Serenada de Brahms. 21.05: Inițiativa reală în agricultură de prof. G. Ionescu-Siseşti, ministrul Agriculturii şi Domeniilor. RADIO ROMANIA 21.30— 22.45; Concert european iugo­slav (transmisie din Belgrad); I. — Im­nul national (arch. limf. Radio A. D, cond. de M. Vukdragovici); II. — Corul mixt «Stankovici» cond. de Milenko Jiv­­covici: 1) Păstorul de capre de S. Mo­­kranjatz; 2) Imnul de A. Lalovitz; 3) Isvorul de Y. Slavenski. III. — 1) Păs­torița de Pavcici (voce: D-na Giungenat dela Opera din Belgrad); 2) a) Serenada de Ravnik; b) Visurile înflorite s’au spulberat de Pavcici (voce: Riavet, te­nor la Opera din Belgrad­); 3) a) Ora de­licioasă și b) Cântecul vântului marin, de dr. Miloievici (voce: d-na Giungeia, acomp de orchestră). 4) Pândaru­l de Ba­­ranovici (voce: Pichler, bariton la Opera din Belgrad1, acomp. de orchestră. IV. — Cântece şi dansuri populare sârbeşti (d-nele Alexandrovici, Coerge-­­ viei şi Marinkovici şi d. Begovici, acomp.­­ ■de orch. populară şi orch. de Tamburi- ! te); V. — 1) «Plugarii» piesă simfonică! ■de Gotovat; 2) «Kostana» tripic simfo- , nie de Konlovici (pcrh. simf.). RADIO BUCUREŞTI 21.30- 22.45: Concert de seară. Orchestra Radio dirij. de Th. Rogalski; Ion Filip- I nescu (pian) și Corul Asoc. Cult. C.F.R. cond. de Tissescu; Uvertura «Leonora» de Beethoen; Fantezie în do pentru pian cor şi orchestră de Beethoven; Dansuri româneşti de Bredniceanu (dirij. de au­tor); La chef de C. C. Nottara; Cântec de nuntă de Sabin Drăgoi; Dans de M. G .Andricu; Bagatela de Scărlătescu - Rogalski. 22.45: Radio.jurnal. Sport. Libertatéd de gândire (Co ntinuare din pagina I-a) readus la sclavie. Produsele ştiinţei sunt folosite pentru a distruge spi­ritul ştiinţific. Dar dintre toate pie­­­­dicile puse raţiunii cea din universi­tăţi este cea mai periculoasă şi cea mai distructivă, pentru că ea scoate din funcţiune pe mulţi dintre cei mai bine înzestraţi­­pientru determinarea valorilor sociale. Statele totalitare şi-au dat seama de acest lucru. Na­­ţional-socialismul este forma totali­tarismului care a fost cea mai dis­tructivă pentru ştiinţă, şi naţional­­socialismul este, cum exponenţii lui neîncetat explică, o încercare de a exalta instinctul în detrimentul raţiu­nii. Anul trecut, la celebrarea aşa­­zisului jubileu al Univ, din Heidel­berg, care s-a întâmplat să coincidă cu 30 iunie, ziua marelui masacru politic din 1934 în Germania, mi­nistrul educaţiei, Rust, a ţinut o cu­vântare în care exalta aşa zisul in­stinct rasial mai mult decât preţuia cercetarea desinteresată a adevărului ştiinţific. Ziua supremaţiei intelectuale spunea dânsul, a trecut. Naţional­­socialismul, prin agentul lui Rust, care nu are nici­ o simpatie pentru marea tradiţie a libertăţii de gândire, a militarizat universităţi­e şi cei care nu împărtăşiau ideile naţional-ocia­­liste, au fost eliminaţi. Ştiinţa a fost astfel degradată şi oamenii de ştiin­ţă germani au fost făcuţi servitorii­ maşiniştilor unei maşini politice ne-s cruţătoare. In Germania ştiinţa a fost totdeauna un produs prin excelenţă­­ al autorităţilor universitare, iar ama­torul a jucat un rol de mică impor­tanţă în viaţa intelectuală a ţării. Acum nu numai că autorităţile uni­versitare sunt spionate şi ţinute sub o­ strictă supraveghere, dar chiar cer­cetătorii particulari nu mai pot să şi exprime părerile. Presa este tot aşa de mult sub control ca şi universi­tăţile. Ceea ce trebuie şi ce nu trebuie publicat, se decide de oameni cari în repetate rânduri şi în mod public s’au exprimat împotriva libertăţii de gândire. Rezultatul este o revalori­­zare a calităţii publicaţiilor ştiinţi­fice în toate domeniile, de la matema­tici la antropologie. In afară de acestea ce se poate spune despre literatura ştiinţifică, care a fost descurajată şi suprimată? Ce se poate spune despre marele a­­vânt la care ne-am fi putut aştepta dela intelectul german în ultimii pa­tru ani? — O parte din acesta a a­­părut în ţări străine, ca lucrări ale oamenilor cărora li s’a dat posibi­litatea să se manifeste în străinătate, ‘iar ceea ce Germania a pierdut, alte ţări­ au câştigat. Insă o mare parte a virtualităţilor creatoare ale oamenilor de ştiinţă germani s’a pierdut pen­tru totdeauna. Nu trebuie să uităm marele episcop al autodafeurilor cad s’au întins ca o epidemie peste ora­şele universitare ale Germaniei. A­­cest eveniment va fi ţinut multă vre­me în minte la un semn de ceea ce se întâmplă oamenilor când nu se su­pun raţiunii şi pierd dorul de li­bertate. Acuma trei veacuri Miron a scris cuvinte cam­ astăzi sunt tot atât de vii, ca atunci: „Cărţile nu sunt lucruri moarte, ci conţin tot atât de multă putere de viaţă în ele, cât şi su­fletul care le-a creat.” Cine omoară un om, omoară o fiinţă cu raţiune; dar cine distruge o carte, omoară însăşi raţiunea, omoară chipul lui Dumnezeu. Trebuie să fim deci cu luare a­­minte faţă de opurile oamenilor cu- * noscuţi cari îşi răspândesc viaţa în cărţi, pentru că altfel comitem om­ucidere şi câte­odată un martiriu; şi dacă luăm în considerare întreaga realitate, nu este vorba numai des­pre uciderea unei vieţi privite indi­vidual, ci este vorba de uciderea raţiunii, este vorba de uciderea însăşi a nemuririi”. Milton vedea că libertatea de gân­dire este posibilă numai în condiţii sociale de libertate. Mulţi oameni de ştiinţă englezi par a fi indiferenţi la acest principiu de bază al progre­sului. Ei se ţin la o parte de marile chestiuni sociale ale zilei şi par a nesocoti activi­tea forţelor distruc­tive împotriva lumei ştiinţei. Noi nu dorim oamenii de ştiinţă să devină politicieni, însă ei trebuie să indice, cu voce sigură, hotărîrea lor de a reziste acelor forţe oarbe ale lipsei de raţiune implicite regimurilor to­talitare, cari vor să distrugă idealu­rile ştiinţei. profesorului Qais­uşi­a­nu A încetat din viaţă profesorul vităţii prodigioase desfăşurate de Ovid Densuşianu, ilustrul decedat. Ştiinţa românescă încearcă o ----­pierde iremediabilă, căci, cu mare celulare de publâcul greutate va fi înlocuit filologul de1 fCiroulICsc reputaţie universală, ale cărui lu­crări sunt cunoscute şi folosite pre­­tutindeni. Ovid Densuşianu s’a străduit vre­me de patruzeci de ani să dea o în­drumare cercetărilor linguistice, astfel ca metodele romantice şi de patriotar de falsificări în filologie să fie părăsite. El însuşi a lucrat cu migală acea monumentală lucrare care este «Historie de la langue roumaine» şi din care în primăvara trecută a­­păruse ultimul volum. Dar probitatea şi seriozitatea ştiinţifică nu-i sunt singurele me­rite. Ovid Densuşian a mari greutăţi, ani de «Vieaţa Nouă» unde strălucite ale poeziei mâneşti au fost publicate. Densuşianu are şi în această pri­vinţă o activitate poetică minu­nată. Sub semnătura Ervin au apă­rut în «Vieaţa Nouă» versurile sale, care promovau un curent nou, de inspiraţie tot nouă şi sensibili­tate modernă în sensul bun şi să­nătos al cuvântului. Cursul de istorie literară, ţinut la Universitatea din Bucureşti al­­cătueşte apoi un alt aspect al aeti­S’a vorbit în ultima vreme, cu o in­sistenţă pe care cifrele nu o confirmă întotdeauna, despre preferinţa publicu­lui cetitor pentru roman. Editorii au şi găsit de altfel, aci, justificarea tipă­­rirei cu preferinţă — la rândul lor -­­a lucrărilor epice. Calculele de tiraj al cărţilor vându­te, făcute de Editura Fundaţiei pentru Literatură şi Artă «Regele Carol II» a­­rată într’o mare măsură relativitatea opiniei că «numai romanele au succes de public». In adevăr, cele mai cetite şi cele mai bine vândute cărţi ale Edi­­turei Fundaţiei, au fost cele tipărite în Biblioteca «Energia» şi «Enciclopedică». Ideea Majestate Sale Regelui de a crea aceste două biblioteci, pentru sti­mularea energiilor creatoare prin pilda vieţilor eroice ale fruntaşilor omenirei şi istoriei — şi pentru o instrucţiune cât mai complectă şi mai temeinică a generaţiilor de azi şi de mâine, a dat în întregime strălucitele rezultate dorite. Faptul că cele mai mari tiraje le-au atins tocmai volumele apărute în bi­bliotecile «Energia» şi «Enciclopedică» este şi concludent şi îmbucurător. El dă indicii clare în ceea ce priveşte progresul realizat de tânăra cu­ltură şi ştiinţă românească şi în acelaş timp subliniază nivelul zi de zi mai ridicat al cetitorului de la noi, condus, cu zile, revista manifestări­­ moderne ro-1 Artistul C. Toneanu, selecționabil într’o echipă internaţională de foot-ball Apreciatul artist d. C. Toneanu, cunoscut ca un mare animator al teatrului românesc, s’a dovedit — în ultimul timp — şi un un «temut» as al foot balu­lui internaţional. De câteva zile, în urma excelentei sale «forme» sportive, d. C. Toneanu a fost selecţionat ca «înaintaş» în­tr-o echipă care se va prezenta la «campionat». Aceasta, bineînţeles, se întâmplă în opereta «Opt la zero în finala» pe care compania de operete Mogador, de sub conducerea artisti­că a regisorului Aurel Ion Maican, o va prezenta în grădina Volta Bu­­zești, grădină complect transfor­­mată. B. O. TONEANU H' v «PI mtsâ TARII 1918-1938 Destinul istoric al Neamului Românesc este prezentat în mod artistic într'un cadru sugestiv. Măreaţa şi eroica în­cercare a lui Mihai Viteazul, înţeleptul act al lui Cuza Vodă şi definitiva în­făptuire a idealului naţional prin jertfa Românilor de pretutindeni sub Ferdi­ DOUĂZECI DE ANI DE LA UNIRE Sărbătoarea înălţătoare a tuturor Românilor. Vizitaţi ..8 MIE eXPOZIŢIA UNIRII DIN SALA „ARTA” STRADA BATISTEI No. 14 EA ESTE OGLINDA TRECUTULUI EROIC AL NEAMULUI ROMÂNESC ŞI VESTITOAREA UNOR VREMURI MĂREŢE, GRAŢIE GENERAŢIILOR DE STRAJERI cand cel Leal sunt concretizate intr'un mod impresionant. Douăzeci de ani de Unire. Tot atâţia ani de eforturi pen­tru unificarea şi consolidarea patrimo­niului naţional realizat prin munca trudnică a atâtor generaţii. Opera de unificare e continuată într'un ritm nou, cu un dinamism, care dă un sufluj de încredere în desvoltarea şi prospe-­ ritatea Ţării. M.S. Regele Carol al ll-lea, Marele Străjer, căleşte viitorul Româ-' niei Mari. Expoziţia Unirii şi Expozi-, ţiile Străjereşti sunt opera măreaţi! a unei instituţii: STRAJA ŢARII.' MUXU­jTjUi ia'samă-lama Luna Bucureştilor Concursul Internationa aviatic de la Baneasa ,,Luna Bucureştilor” nu este nu-­­mai un prilej de a atrage atenţia marii as­upra Capitalei, ci şi unul de a­­Încuraja şi a procura cele mai importante manifestaţii româneşti, în diferite domenii de activitate. Acordând o deosebită atenţie des­­voltării avia ie româneşti, comitetul „Lunei Bucureştilor” a hotârît să­­ organizeze şi în acest an, în ziua de Duminică 19 iunie, un mare meeting internaţional de aviaţie la care vor participa — pe lângă sburătorii români — şi aşii aviar­ei­ din Franţa, Ital­a, Germania, Ceno-­­­slovacia, Iugoslavia şi Polonia. La reuşita meetingului interna­ţional ce se va desfăşura în ziua de Duminecă 19 iulie pe aeroportul Băneasa, lucrează delegaţi speciali ai Ministerului aerului şi marinei, ai Soc. A R . A. şi ai comitetului de organizare a „Lunei Bucureşti­lor. Serviciul circulaţiei şi S. T. B-ul întocmesc planul pentru transpor­tarea în condiţiuni bune a zecilor de mii de spectatorii pe aeroportul Băneasa în ziua meetingului. SPECTACOLE TEATRE TEATRUL VESEL (Grădina Marconi): «Culcă,te în patul meu» și «La nunta fetei mele». TEATRUL COMOEDIA: «Ionescu G. Maria». GRADINA A. R. P. A­COLOS (Calea Victoriei): «De la Munte la Mare». CIRCUL MEDRANO: Spectacol va­riat. CINEMATOGRAFE ARO: «Aristocrat de ocazie» cu Dou­glas Fairbanks jr. şi Elissa Landi. CARLTON: Un pariu senzaţional, cu Li-­­lian Harvey şi Willy Fritsch. TRIANON: «O lacrimă ascunsă» cu Nino Martini şi Joan Fontaine. ELYSEE: «O lacrimă ascunsă» cu Nino Martini şi Joan Fontaine. SELECT: Căsnicia d-rului Aleon, cu ’Franchot Tone. CAPITOL: Cei trei sportivi cu Frapi Ritz. ROXY: Fraţii Ritz. SCALA: O crimă fără importanţă, cu Edward Robinson. REGAL: «Răzbunarea lui Drummond» cu John Barrymore, John Howard, etc. şi «Ai­ Baba şi cei 40 de hoţi» cu Popeye. FEMINA: «Absenţe nemotivate» cu Gusti Hubert, Hans Moser, etc. SAVOY: «Prinţ şi cerşetor» cu Errol Flynn şi «Swing» cu Fred Astaire şi Ginger Rogers. A. R. P. A.: «Ultima romanţă» cu Jose Mojica şi «Stan şi Bran ţigani». CORSO: «In slujba inamiculuii» cu Fay Wray şi «Abuz de încredere» cu Danielle Darrieux. MARCONI: «Foc» ca Victor Francon şi «Panică in văzduh» cu Lew Ayres. PALAS-BOULEVARD: «Heidi, fetiţa munţilor» cu Shirley Temple şi «Prin­ţesa patinajului» cu Sonja Heine. CITY: «Doamna de la etajul II» cu Mary Don şi «Burgtheater» cu Wer­ner Krauss. RAHOVA: «Stella Dallas» cu Barbara Stanwyck şi «Rapsodia II-a» cu Ig. Paderewsky. MARNA: «Strada amintirlor» cu Ka­­tharne Hepburn şi «Adio Paris! Sa­lut New­ York!» cu Lily Pons. LUCIFER: «Fraţii Marx la curse» şi «Sclavele albe» cu Käthe de Nagy. FORUM: «Nostalgie» cu Harry Baur şi «Floare de trotuar» cu Loretta Young. EDISON : Prizonierul din Zenda, cu Ronald Colman; Curierul se­cret cu Dick Foran și Banda ve­selă de la Cărăbuș. -----‹==*=-----­ Farmaciile de serviciu Joi, 9 Iunie 1938 Const. T. Dimitriu, Cal. Rahovei 5, Al. Cepleanu (Flora), Bd. Maria 12, Tel.­ 4.60.40; M. Horn, Bd. Elisabeta 19, Tel. 3.91.34; Al. Leist, Bd. Mih. Chi­ca 130, Tel. 3.16.90; N. S. Georgescu, Cal. Griviţei 286, J. Cotinghiu, Bd. Bar­nu Manta 7, Farm. Urseanu­­Lina Co­sting Bd. Take Ionescu 12, Tel. 2.86.22; Ana Manzilu, str. Aviator Radu Beller 26; Al. Coroleuca, Cal. Moşilor 217, Tel. 2.29.57; Nicolae Bădilă, şos. Mihai Bravu 10, Tel. 2.89.56; A. Solomon, Ca­lea Dudeşti 28, Alex. B. Nicolescu, Ca­lea Şerban Vodă 147, Meier Bernstein, Prelungirea Rahova 10, Tel. 4.06.83; Evampia Gheorghiu, calea 13 Sept. 2, VI, 3.69.53.

Next