Dreptatea, iunie 1938 (Anul 12, nr. 3156-3177)
1938-06-10 / nr. 3162
[ Vineri 10 iunie 1938 6.80: Deschiderea emisiunii. , — Gimnastică ritmică. I — Radio jurnal. — Concert de dimineaţă (discuri) . — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.45: închiderea emisiunii. 13.15: Ora. Culturale. Sport, Cota Duhfurii. 12.25: Concert de prânz (discuri) . 14.15: Ora. Mersul vremii. Radio-jurnal. 14.30: Gilly Stiploşek (havaină) acomp. de pian. Pe albastrele mări-blues de Stiploşek: Mi’eşti dragă romanţă de Leon; Tahiti-boston de Stiploşek; în Fondolurumba de Stiploşek. 14.50: Muzică distractivă (discuri). 15.20: Publicaţii. Ecoul zilei. 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.02: Attualităţi ştiinţifice. RADIO ROMANIA 19.15—20.25: Muzică distractivă (discuri). RADIO BUCUREŞTI 19.15: Muzică de cameră. Virgil Gheorghiu (pian), V. Boniş (vioara I), Eugen Coca (violă) şi Iuliu Boniş (violoncel). Quartet pentru pian şi coarde de Albert Bertelin. 19.55: Compoziţii de Remus Vianu: pian Ion Filonescu: Ploaie cu soare; Apus de soare; De-a baba oarba. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 20.20; M. S. Regele pedagog al Neamului, de prof. dr. Şt. Şoimescu. 20.40: Lieduri germane D-ra Felicia Volănescu (canto); Hugo Wolff: 1) El este; 2) Fetiţa părăsită; Schubert: 1) Poşta; 2) Râs şi plâns; Comoara mea de Max Reger; Serenada de Brahms. 21.05: Inițiativa reală în agricultură de prof. G. Ionescu-Siseşti, ministrul Agriculturii şi Domeniilor. RADIO ROMANIA 21.30— 22.45; Concert european iugoslav (transmisie din Belgrad); I. — Imnul national (arch. limf. Radio A. D, cond. de M. Vukdragovici); II. — Corul mixt «Stankovici» cond. de Milenko Jivcovici: 1) Păstorul de capre de S. Mokranjatz; 2) Imnul de A. Lalovitz; 3) Isvorul de Y. Slavenski. III. — 1) Păstorița de Pavcici (voce: D-na Giungenat dela Opera din Belgrad); 2) a) Serenada de Ravnik; b) Visurile înflorite s’au spulberat de Pavcici (voce: Riavet, tenor la Opera din Belgrad); 3) a) Ora delicioasă și b) Cântecul vântului marin, de dr. Miloievici (voce: d-na Giungeia, acomp de orchestră). 4) Pândarul de Baranovici (voce: Pichler, bariton la Opera din Belgrad1, acomp. de orchestră. IV. — Cântece şi dansuri populare sârbeşti (d-nele Alexandrovici, Coerge- viei şi Marinkovici şi d. Begovici, acomp. ■de orch. populară şi orch. de Tamburi- ! te); V. — 1) «Plugarii» piesă simfonică! ■de Gotovat; 2) «Kostana» tripic simfo- , nie de Konlovici (pcrh. simf.). RADIO BUCUREŞTI 21.30- 22.45: Concert de seară. Orchestra Radio dirij. de Th. Rogalski; Ion Filip- I nescu (pian) și Corul Asoc. Cult. C.F.R. cond. de Tissescu; Uvertura «Leonora» de Beethoen; Fantezie în do pentru pian cor şi orchestră de Beethoven; Dansuri româneşti de Bredniceanu (dirij. de autor); La chef de C. C. Nottara; Cântec de nuntă de Sabin Drăgoi; Dans de M. G .Andricu; Bagatela de Scărlătescu - Rogalski. 22.45: Radio.jurnal. Sport. Libertatéd de gândire (Co ntinuare din pagina I-a) readus la sclavie. Produsele ştiinţei sunt folosite pentru a distruge spiritul ştiinţific. Dar dintre toate piedicile puse raţiunii cea din universităţi este cea mai periculoasă şi cea mai distructivă, pentru că ea scoate din funcţiune pe mulţi dintre cei mai bine înzestraţipientru determinarea valorilor sociale. Statele totalitare şi-au dat seama de acest lucru. Naţional-socialismul este forma totalitarismului care a fost cea mai distructivă pentru ştiinţă, şi naţionalsocialismul este, cum exponenţii lui neîncetat explică, o încercare de a exalta instinctul în detrimentul raţiunii. Anul trecut, la celebrarea aşazisului jubileu al Univ, din Heidelberg, care s-a întâmplat să coincidă cu 30 iunie, ziua marelui masacru politic din 1934 în Germania, ministrul educaţiei, Rust, a ţinut o cuvântare în care exalta aşa zisul instinct rasial mai mult decât preţuia cercetarea desinteresată a adevărului ştiinţific. Ziua supremaţiei intelectuale spunea dânsul, a trecut. Naţionalsocialismul, prin agentul lui Rust, care nu are nici o simpatie pentru marea tradiţie a libertăţii de gândire, a militarizat universităţie şi cei care nu împărtăşiau ideile naţional-ocialiste, au fost eliminaţi. Ştiinţa a fost astfel degradată şi oamenii de ştiinţă germani au fost făcuţi servitorii maşiniştilor unei maşini politice ne-s cruţătoare. In Germania ştiinţa a fost totdeauna un produs prin excelenţă al autorităţilor universitare, iar amatorul a jucat un rol de mică importanţă în viaţa intelectuală a ţării. Acum nu numai că autorităţile universitare sunt spionate şi ţinute sub o strictă supraveghere, dar chiar cercetătorii particulari nu mai pot să şi exprime părerile. Presa este tot aşa de mult sub control ca şi universităţile. Ceea ce trebuie şi ce nu trebuie publicat, se decide de oameni cari în repetate rânduri şi în mod public s’au exprimat împotriva libertăţii de gândire. Rezultatul este o revalorizare a calităţii publicaţiilor ştiinţifice în toate domeniile, de la matematici la antropologie. In afară de acestea ce se poate spune despre literatura ştiinţifică, care a fost descurajată şi suprimată? Ce se poate spune despre marele avânt la care ne-am fi putut aştepta dela intelectul german în ultimii patru ani? — O parte din acesta a apărut în ţări străine, ca lucrări ale oamenilor cărora li s’a dat posibilitatea să se manifeste în străinătate, ‘iar ceea ce Germania a pierdut, alte ţări au câştigat. Insă o mare parte a virtualităţilor creatoare ale oamenilor de ştiinţă germani s’a pierdut pentru totdeauna. Nu trebuie să uităm marele episcop al autodafeurilor cad s’au întins ca o epidemie peste oraşele universitare ale Germaniei. Acest eveniment va fi ţinut multă vreme în minte la un semn de ceea ce se întâmplă oamenilor când nu se supun raţiunii şi pierd dorul de libertate. Acuma trei veacuri Miron a scris cuvinte cam astăzi sunt tot atât de vii, ca atunci: „Cărţile nu sunt lucruri moarte, ci conţin tot atât de multă putere de viaţă în ele, cât şi sufletul care le-a creat.” Cine omoară un om, omoară o fiinţă cu raţiune; dar cine distruge o carte, omoară însăşi raţiunea, omoară chipul lui Dumnezeu. Trebuie să fim deci cu luare aminte faţă de opurile oamenilor cu- * noscuţi cari îşi răspândesc viaţa în cărţi, pentru că altfel comitem omucidere şi câteodată un martiriu; şi dacă luăm în considerare întreaga realitate, nu este vorba numai despre uciderea unei vieţi privite individual, ci este vorba de uciderea raţiunii, este vorba de uciderea însăşi a nemuririi”. Milton vedea că libertatea de gândire este posibilă numai în condiţii sociale de libertate. Mulţi oameni de ştiinţă englezi par a fi indiferenţi la acest principiu de bază al progresului. Ei se ţin la o parte de marile chestiuni sociale ale zilei şi par a nesocoti activitea forţelor distructive împotriva lumei ştiinţei. Noi nu dorim oamenii de ştiinţă să devină politicieni, însă ei trebuie să indice, cu voce sigură, hotărîrea lor de a reziste acelor forţe oarbe ale lipsei de raţiune implicite regimurilor totalitare, cari vor să distrugă idealurile ştiinţei. profesorului Qaisuşianu A încetat din viaţă profesorul vităţii prodigioase desfăşurate de Ovid Densuşianu, ilustrul decedat. Ştiinţa românescă încearcă o ----pierde iremediabilă, căci, cu mare celulare de publâcul greutate va fi înlocuit filologul de1 fCiroulICsc reputaţie universală, ale cărui lucrări sunt cunoscute şi folosite pretutindeni. Ovid Densuşianu s’a străduit vreme de patruzeci de ani să dea o îndrumare cercetărilor linguistice, astfel ca metodele romantice şi de patriotar de falsificări în filologie să fie părăsite. El însuşi a lucrat cu migală acea monumentală lucrare care este «Historie de la langue roumaine» şi din care în primăvara trecută apăruse ultimul volum. Dar probitatea şi seriozitatea ştiinţifică nu-i sunt singurele merite. Ovid Densuşian a mari greutăţi, ani de «Vieaţa Nouă» unde strălucite ale poeziei mâneşti au fost publicate. Densuşianu are şi în această privinţă o activitate poetică minunată. Sub semnătura Ervin au apărut în «Vieaţa Nouă» versurile sale, care promovau un curent nou, de inspiraţie tot nouă şi sensibilitate modernă în sensul bun şi sănătos al cuvântului. Cursul de istorie literară, ţinut la Universitatea din Bucureşti alcătueşte apoi un alt aspect al aetiS’a vorbit în ultima vreme, cu o insistenţă pe care cifrele nu o confirmă întotdeauna, despre preferinţa publicului cetitor pentru roman. Editorii au şi găsit de altfel, aci, justificarea tipărirei cu preferinţă — la rândul lor -a lucrărilor epice. Calculele de tiraj al cărţilor vândute, făcute de Editura Fundaţiei pentru Literatură şi Artă «Regele Carol II» arată într’o mare măsură relativitatea opiniei că «numai romanele au succes de public». In adevăr, cele mai cetite şi cele mai bine vândute cărţi ale Editurei Fundaţiei, au fost cele tipărite în Biblioteca «Energia» şi «Enciclopedică». Ideea Majestate Sale Regelui de a crea aceste două biblioteci, pentru stimularea energiilor creatoare prin pilda vieţilor eroice ale fruntaşilor omenirei şi istoriei — şi pentru o instrucţiune cât mai complectă şi mai temeinică a generaţiilor de azi şi de mâine, a dat în întregime strălucitele rezultate dorite. Faptul că cele mai mari tiraje le-au atins tocmai volumele apărute în bibliotecile «Energia» şi «Enciclopedică» este şi concludent şi îmbucurător. El dă indicii clare în ceea ce priveşte progresul realizat de tânăra cultură şi ştiinţă românească şi în acelaş timp subliniază nivelul zi de zi mai ridicat al cetitorului de la noi, condus, cu zile, revista manifestări moderne ro-1 Artistul C. Toneanu, selecționabil într’o echipă internaţională de foot-ball Apreciatul artist d. C. Toneanu, cunoscut ca un mare animator al teatrului românesc, s’a dovedit — în ultimul timp — şi un un «temut» as al foot balului internaţional. De câteva zile, în urma excelentei sale «forme» sportive, d. C. Toneanu a fost selecţionat ca «înaintaş» într-o echipă care se va prezenta la «campionat». Aceasta, bineînţeles, se întâmplă în opereta «Opt la zero în finala» pe care compania de operete Mogador, de sub conducerea artistică a regisorului Aurel Ion Maican, o va prezenta în grădina Volta Buzești, grădină complect transformată. B. O. TONEANU H' v «PI mtsâ TARII 1918-1938 Destinul istoric al Neamului Românesc este prezentat în mod artistic într'un cadru sugestiv. Măreaţa şi eroica încercare a lui Mihai Viteazul, înţeleptul act al lui Cuza Vodă şi definitiva înfăptuire a idealului naţional prin jertfa Românilor de pretutindeni sub Ferdi DOUĂZECI DE ANI DE LA UNIRE Sărbătoarea înălţătoare a tuturor Românilor. Vizitaţi ..8 MIE eXPOZIŢIA UNIRII DIN SALA „ARTA” STRADA BATISTEI No. 14 EA ESTE OGLINDA TRECUTULUI EROIC AL NEAMULUI ROMÂNESC ŞI VESTITOAREA UNOR VREMURI MĂREŢE, GRAŢIE GENERAŢIILOR DE STRAJERI cand cel Leal sunt concretizate intr'un mod impresionant. Douăzeci de ani de Unire. Tot atâţia ani de eforturi pentru unificarea şi consolidarea patrimoniului naţional realizat prin munca trudnică a atâtor generaţii. Opera de unificare e continuată într'un ritm nou, cu un dinamism, care dă un sufluj de încredere în desvoltarea şi prospe- ritatea Ţării. M.S. Regele Carol al ll-lea, Marele Străjer, căleşte viitorul Româ-' niei Mari. Expoziţia Unirii şi Expozi-, ţiile Străjereşti sunt opera măreaţi! a unei instituţii: STRAJA ŢARII.' MUXUjTjUi ia'samă-lama Luna Bucureştilor Concursul Internationa aviatic de la Baneasa ,,Luna Bucureştilor” nu este nu-mai un prilej de a atrage atenţia marii asupra Capitalei, ci şi unul de aÎncuraja şi a procura cele mai importante manifestaţii româneşti, în diferite domenii de activitate. Acordând o deosebită atenţie desvoltării avia ie româneşti, comitetul „Lunei Bucureştilor” a hotârît să organizeze şi în acest an, în ziua de Duminică 19 iunie, un mare meeting internaţional de aviaţie la care vor participa — pe lângă sburătorii români — şi aşii aviarei din Franţa, Itala, Germania, Ceno-slovacia, Iugoslavia şi Polonia. La reuşita meetingului internaţional ce se va desfăşura în ziua de Duminecă 19 iulie pe aeroportul Băneasa, lucrează delegaţi speciali ai Ministerului aerului şi marinei, ai Soc. A R . A. şi ai comitetului de organizare a „Lunei Bucureştilor. Serviciul circulaţiei şi S. T. B-ul întocmesc planul pentru transportarea în condiţiuni bune a zecilor de mii de spectatorii pe aeroportul Băneasa în ziua meetingului. SPECTACOLE TEATRE TEATRUL VESEL (Grădina Marconi): «Culcă,te în patul meu» și «La nunta fetei mele». TEATRUL COMOEDIA: «Ionescu G. Maria». GRADINA A. R. P. ACOLOS (Calea Victoriei): «De la Munte la Mare». CIRCUL MEDRANO: Spectacol variat. CINEMATOGRAFE ARO: «Aristocrat de ocazie» cu Douglas Fairbanks jr. şi Elissa Landi. CARLTON: Un pariu senzaţional, cu Li-lian Harvey şi Willy Fritsch. TRIANON: «O lacrimă ascunsă» cu Nino Martini şi Joan Fontaine. ELYSEE: «O lacrimă ascunsă» cu Nino Martini şi Joan Fontaine. SELECT: Căsnicia d-rului Aleon, cu ’Franchot Tone. CAPITOL: Cei trei sportivi cu Frapi Ritz. ROXY: Fraţii Ritz. SCALA: O crimă fără importanţă, cu Edward Robinson. REGAL: «Răzbunarea lui Drummond» cu John Barrymore, John Howard, etc. şi «Ai Baba şi cei 40 de hoţi» cu Popeye. FEMINA: «Absenţe nemotivate» cu Gusti Hubert, Hans Moser, etc. SAVOY: «Prinţ şi cerşetor» cu Errol Flynn şi «Swing» cu Fred Astaire şi Ginger Rogers. A. R. P. A.: «Ultima romanţă» cu Jose Mojica şi «Stan şi Bran ţigani». CORSO: «In slujba inamiculuii» cu Fay Wray şi «Abuz de încredere» cu Danielle Darrieux. MARCONI: «Foc» ca Victor Francon şi «Panică in văzduh» cu Lew Ayres. PALAS-BOULEVARD: «Heidi, fetiţa munţilor» cu Shirley Temple şi «Prinţesa patinajului» cu Sonja Heine. CITY: «Doamna de la etajul II» cu Mary Don şi «Burgtheater» cu Werner Krauss. RAHOVA: «Stella Dallas» cu Barbara Stanwyck şi «Rapsodia II-a» cu Ig. Paderewsky. MARNA: «Strada amintirlor» cu Katharne Hepburn şi «Adio Paris! Salut New York!» cu Lily Pons. LUCIFER: «Fraţii Marx la curse» şi «Sclavele albe» cu Käthe de Nagy. FORUM: «Nostalgie» cu Harry Baur şi «Floare de trotuar» cu Loretta Young. EDISON : Prizonierul din Zenda, cu Ronald Colman; Curierul secret cu Dick Foran și Banda veselă de la Cărăbuș. -----‹==*=----- Farmaciile de serviciu Joi, 9 Iunie 1938 Const. T. Dimitriu, Cal. Rahovei 5, Al. Cepleanu (Flora), Bd. Maria 12, Tel. 4.60.40; M. Horn, Bd. Elisabeta 19, Tel. 3.91.34; Al. Leist, Bd. Mih. Chica 130, Tel. 3.16.90; N. S. Georgescu, Cal. Griviţei 286, J. Cotinghiu, Bd. Barnu Manta 7, Farm. UrseanuLina Costing Bd. Take Ionescu 12, Tel. 2.86.22; Ana Manzilu, str. Aviator Radu Beller 26; Al. Coroleuca, Cal. Moşilor 217, Tel. 2.29.57; Nicolae Bădilă, şos. Mihai Bravu 10, Tel. 2.89.56; A. Solomon, Calea Dudeşti 28, Alex. B. Nicolescu, Calea Şerban Vodă 147, Meier Bernstein, Prelungirea Rahova 10, Tel. 4.06.83; Evampia Gheorghiu, calea 13 Sept. 2, VI, 3.69.53.