Dreptatea, iulie 1938 (Anul 12, nr. 3178-3203)

1938-07-01 / nr. 3178

2 Vineri« 1 ImIîg 1938 «ADIO ROMANIA (60 khz, 1785 m, 150 kw- RADÎO BUCÎTREŞTI 835 khz, 564,5 in. 12 kw. 6.30: Deschiderea emisiunii. — Gimnastică ritmică. —1 Radio - jurnal. «■* Concert de dimineaţă (discuri): Potpuriu de şlagăre de Dostal; Selec­­tiuni din „Casanova” de Joh Strauss; Blondă sau brunetă şi Poveşti de toam­nă, valsuri de Waldteufel; Sârba ol­tenească şi Foaie verde aguridă. Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.45: închiderea emisiunii. 13.15: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.25: Concert prânz (discuri); Muzică distractivă. Selecţiuni de fox­­traturi; Isabela Jumba de Erlange şi Bigur­a de Beauregard; Plăcerea pă­durii, vals; In ochii mamei mele de Baer şi Montparnasse de Hentz (voce: Ma.Iloire); melodii de Grothe (pian: Peter Kreuder - Telef.); Două melodii de Rainger şi Melodie de Owens; Fox şi Paso­doble de Vinov (Kristall). 14.15: Ora. Mersul vremii. Radio - jurnal. 14.30: Continuarea concertului de prim­z (discuri). Voci frumoase: Arie din „Ifigenia în Taurida” de Gluk (voce: Georges Thill); Aria Leonorei clip„Fidelio” de Beethoven (voce: Hilde Konetzni-Telef); Cântec normand de Wekerlia şi Cantatille de Lance (voce: Vanni-Marcoux); Arii din „Thésée” de Lull! şi „Costor şi Pollux” de Rau­meau (voce: Jane Laval); Cântec de plaje de Granados (voce: Tito Schippa); Cântec trist şi Surpin de Dupare (voce Panzéra); Aria lui Max din „Frais­­chuetz” de Weber (voce: Peter Andars- Teief.); Quintet din „Maeştri cântă­reţi” de Wagner (voce: Yoder* Kin­dermann, Roswaenge Kuttner şi Rein­­mar). 15.20: Publicaţii. Ecoul zilei. 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.02: Actualităţi ştiinţifice. 19.15: Concert de după amiază (di­scuri). Două melodii din filmul „Nu mă uita” de Melichar (voce: Benia­mino Gigli); Cântecul lui Zourzour de Pellot şi Nu te iubesc decât pe tine! de W. Zeller (C.); Serenada sărutului de Micheli şi Serenada de Taranghi (Telef.); Noapte cu lună în Cuba de Marton şi să fim veseli, rumba de Si­mons; Primăvară, cât ești de frumoasă, vals de Lincke. 19.45: Alex. Bădăuță. 20.00: Continuarea concertului (discuri Două jodlere voce:­­Maria Roland-Telef. Nocturnă de Boulanger și In Wachau de Arnold. 20.40: D-ra Irina Dogeanu (canto): Cântec indian de Rimsky - Korsacoff. Stepa e tristă de Greceaninov; Pasto­rală din Alpi de Rossini ; Țiganca de Donizetti;; Cântec de leagăn de Go­dard. 21.05: Amintiri despre Cérna de prof. Dem. Munteaniu - Râmnic. 21.20: Seară de Operă: „Bărbierul din Sevilla”, operă bufă în 3 acte de Rossini (discuri). Rosina: Mercedes Capsir; Figaro: Rieahrdo Stracciari; A lm a viva: Dino Borgiolli; Don Basilio Vincenzo Bet­­toni; Dr. Barthoio: Salvatore Bacca­­lonl; Berta: Ferrari. Orch. Operei Scala, dMj. de Lorenzo Malafoli. In pauza l-a (22.00-22.10): Radio­jurnal. In pauza Il-a (23.00-23.10): Sport. 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză și germană. SPECTACOLE TEATRE TEATRUL CĂRĂBUŞ: De lemn Ta­nase. TEATRUL VESEL: Sinaia la domi­ciliu. TEATRUL ARRA-COLOS: De la mun­­te la mare. TEATRUL COMOEDIA: Matineu şi seara : «Barza». COMPANIA MOGADOR­­Grădina Voi la Buzeşti Tel. 3.33.14 Opt la zero îni finală. TEATRUL MĂSCĂRICI (Hala Traian) Claponul. CINEMATOGRAFE ISALA: Diamantul Sultanului cu Gertrude Michael şi Lary Crabbe, ailet Tămăduitorul (jurnalul unei in­firmiere) cu Ralph Bellamy şi Ka­ren Morley. CARLTON: O femeie fără importantă cu Käthe Da­sch şi Gustav Grivid­­gens. TRIANON: Mie viata în pericol cu Karl Ludwig Diehl. Theo Lingen şi jurnal Paramount, GRADINA CAPITOL: Se caută o fi­m­­ee cu Maureen O’Sullivan şi Joel Mac Gren. ELYSEE: Mie viaţa în pericol cu Karl Ludwig Diehl. Theo Lingen şi jurnal Paramount, ROXY: Se caută o femee cu Maureen O’Sulivan şi Joel Mac Gren. REGAL: Aventură în Paris cu Fer­nand Grave; şi Joan Blondel. SELECT: Cântăreţul tristeţii sale cu Anna Neagle şi Arthur Tracy-FORUM: (Calea Victoriei 88): Nopţi princiare cu Käthe de Nagy şi Vale­tul şi contesa cu Fred Astaire. SAVOY: Noptea Roşie cu Victor Fran­con şi Invitaţie la dans cu Fred As­taire şi Ginger Rogers. CORSO: Părinţii şi copii cu Victor Moore şi Ultimul tren din Madrid cu Dorothy Lamour-A. R. P. A.: Corsarul cu Frederick March şi îngerul cu Marlene Dietrich Pe scenă: Omul mecanic (robot) * CITY: Flacăra verde cu Errol Flynn şi Nunta cu repetiţii cu William Powell PALAS BOULEVARD: Tainele Căsăto­riei jurnal şi complectare. MARCONI: S’a născut un imperiu, cu Joe Mac Crea şi Fraţii Marx a­­genţi secreţi. RAHOVA: Căsnicia doctorului Allan cu Frenchot Tone şi Rosalie cu E­­leanor Powell. FEMINA: Cântecul privegh­etorii cu Gitta Alpar, MARNA: Tango nocturn cu Pola Negri şi Aventurierul din Paris, cu Peter Yoss-LUCIFER: «Suflete pe mare» cu Gary Cooper şi «Ultimul sărut al d-nei Cheyney» cu Joan Crawford. MILANO: Monumentul Indian (operă complectă) cu Fritz van Dyngen şi «La Jana». FRANKLIN: Moscova—Shanghai cu Po­la Negri şi Băetana cu Danielle Dar­rieux. OMNIA: Lucretia Borţii cu Eitwige Feuiliere şi Vinovatul cu Pierre Blanch­ar. LIA: Petru cel mare, film rusesc şi Sclavii onoarei şi Barbara Stanwik. AIDA (Calea Rahovei 151) : Floare de trotuar cu Loreta Young şi Viaţă u­şoară cu Jean Arthur. GONTRAL: Regina junglei cu Dorothy Lamour şi Cat­herina cu Franziska Gali. EDISON: Abuz de încredere cu Daniel­le Darrieux şi Stan şi Bran gement Compl. trupă de artişti. NISSA: Trăim numai odată cu Sylvia Sydney şi Un sărut la licitafie cu K­ane Haid. FLORIDA: Domnişoara mama mea cu Danielle Darrieux şi Cel mai bun prieten cu Harry Piei. IZBANDA: Copiii părăsiţi şi Strigătul sălbatecilor- Compl. trupă de artişti. VOLTA BUZEŞTI: Cuceritorul cu Ro­bert Taylor şi Parnell cu Clark Gabie. AMERICAN: Stella Dallas cu Barbara Stanwyeh şi Rapsodia II-a cu Ig. Pa­derewsky. TOMIS: Aristocrat de ocazie cu Dou­glas Fairbanks jr. şi Drumul spre glorie cu Willy Birgel-MODEL: Aur chinezesc cu Gary Coo­per şi Secretul celor 3 cu George Raft. UNIC: Spovedania cu Carole Loom­­bard şi Marau Colibri cu Huguette ex-Dulfos. VO­LGIA-DOROBANȚI: Stigmatizata cu Victor Francean și Valetul și con­tesa cu Fred Astaire. Cfiff: „Dreptatea“ Regiunea Bourbonnais şi Vichy (Continuare din pag. 1­ a) cu lumina muribundă a amurgului dându-i o putere de a grăi sufletu­lui sub forma cea mai elocventă. Valurile gălbuie şi stinse ale râu­lui încep să scânteie şi să oglin­dească coloritul feeric al soarelui care apune, iar bă­ţile de apă înfru­museţează umbrele serii, cari le îm­prumută un aer de tristeţă, între­gul peisaj se desfăşoară ca imagi­nea unui suflet mai nobil decât condiţiunile sale de viaţă şi care se târăşte în lume sub tirania fatală a împrejurărilor cu o resemnare, liniştită şi plină de melancolie. Vichyul dispare în urma noastră, când o altă privelişte care ne duce spre castelul Bourbon-Busset ne fu­ră privirea. Străbatem un drum de o frumuseţe sălbatecă, care şerpu­ieşte între două puternice ziduri de munţi îndreptându-ne spre castel. Fără a fi prea înaltă, totuşi vegetaţia care se aşterne pe între­gul pisc ne dă senzaţia de gran­doare. Dealungul călătoriei ne înto­vărăşeşte micul torent Liebon, care prin salturi sgomotoase ne învio­rează calea cu frăgezimea unei ne­sfârşite tinereţi, până la castel, re­şedinţa ereditară a conţilor de Bour­bon-Jousset. Louis de Bourbon, episcop de Lieges, eternizat într’un tablou prin imaginaţia lui Eugene Delacroix, este primul care anunţă evoluţia familiei de Bourbon. Con­templăm castelul rezultat din civi­lizaţia diferitelor epoci, opera unei architecturi feodală, ajunsă la apo­geu. Aici gloria vechie stăruind mereu se întâlneşte cu o eleganţă nouă care îşi caută formele trecu­tului în adevăr forţa şi maiestatea tur­nurilor mari, alături de turnuleţe­le mici şi graţioase se întrece în a povesti istoria evului mediu până în momentele sale de agonie. Câte­va ornamente exterioare ce se des­prind dintr’o faţadă sobră, imprimă caracterul stilului din regiunea Bourbonnais, indiferent dacă archi­­tectura este Romană, Gotică sau Renaştere. Aici nu întâlnim, nici trandafirii sau palmierii stilului Roman, nici trifoiul Goticului mă­reţ sau arabescurile capricioase ale Renaşterii, frumuseţea castelului Bourbon-Busset nu stă în ornamen­taţia lui, ci ingraţia architecturală. In interior castelul are un decor simplu, presărat cu deta­liile trecutului. Pe ziduri câteva tablouri şi câteva desemnuri, dea­supra unei uși un mic basorelief, reprezentând pe St. Louis sub un palmier de Egipt, într’o atitudine de extaz religios, în fundul ga­leriei bustul ultimului conte de Bourbon-Busset, iar blasonul orna­mentat cu armele și numirile fami­liilor cu care s’a aliat casa de Bour­bon-Busset, împrăştie parfumul tai­nic al veacurilor, îmbătând genera­ţie după generaţie. Da, Vichyul cu aspectul său straniu, cu trecutul său istoric, cu gingăşia oamenilor lasă în sufletul nostru un regret, acela pe care-l exprimă, cu atâta duioşie D-na de Sevigné: «Sunt sin­gură şi foarte fericită să mă plimb pe malul Allierului, străbătând micile cr­aguri şi livezi unde ţă Seraphine Brukner «Viata Românească» La 1 Iulie apare revista «Viata Românească» Nr. 7 Anul XXX co­laborează :­ Ion Vinea, Tudor Arghezi, G­­M­­Cancicov, Lazăr Uiescu, Mihail Se­bastian, Vera Pamfil, Hie Constan­­tinovschi, Gh. Călinescu, AL Philip Piaide, Al. Graur, Ion Zamfirescu, Const. Vișoianu, Lt. Popescu, T. Nicolae, dr. Al. Vencer, Gh. Pope­­scu, Miscellanea. Recenzii. Revista revistelor, La cântece culese din mahalaua bu­­cureşteană. Oamenii subţiri, deprinşi numai Cu ceea ce produsele străine le ofe­ră, poate că şi astăzi au o repulsie pentru arta autohtonă­ S’a întâm­plat apoi ca mahalaua noastră să fie e­unoscută doar prin unele as­pecte urâte într’adevăr. Dar nu s’a cercetat niciodată sufletul periferi­ei, unde se ascund atâtea frumu­seţi populare. Folklorul muzical, înfăţişat la radio de către d-na Ma­ria Tănase, ne-a dat câteva modele de simţire aleasă, în cânteci care nu trebuesc dispreţuite înainte de a fi cunoscute, D. G. M. Zamfirescu a prezentat în sfârşit cu multă pricepere folklo­­rul muzical al mahalalei româneşti. Enciclopedia României şi Causa Cornului D­dactic In dorinţa unanimă împărtăşită ca «Enciclopedia României» — operă de «DREPTATEA» .............................................................................11 Din anii lui Eminescu petrecuţi la Botoşani S-a stins de curând, la Botoşani, un bătrân boier moldovean. Ziarul «Iaşul» din 29 iunie publică câteva amintiri ale răposatului Mihalache Popovici, în legătură cu viaţa lui Eminescu în acest oraş. Sunt precizări interesante pentru istoria literară, care merită să fie verificate: — «Pe locul unde se află »a cum localul «Corso» din centrul Botoşa­nilor era pe vrenturi o cârciumă, unde ne plăcea — mie şi lui Mihai (Eminescu) să poposim la o bere. Discuţiile, contrazicerile noastre, durau ceasuri întregi. Sunt conster­nat, observând că de către timp se vorbeşte — şi cea ce este mai dure­ros, se scrie — vrute şi nevrute pe socoteala lui Eminescu. Astfel se arată că domiciliul lui ar fi fost în case cu totul imaginare şi procla­mate drept monumente istorice. In realitate, prietenul meu a locuit în Botoşani in anul isăi, într’o casă modestă din str. Sf. Neculai, ală­turi de­ imobilul fraţilor Goldha­­mer. In curte era o căsuţă veche, cu trei camere. Poetul locuia aici, --------­cu o soră a lui. Eminescu, a cărui sănătate era şubredă pe acea vre­me, primea de la regretata regină poetă Carmen Syha, o sumă de trei sute lei, ajutor lunar. Banii îmi erau încredinţaţi mie de pri­marul Hasnaş (conu Mihalache era de atunci ajutor de primar), care ştiindu-mă bun prieten cu Mihail, ţinea ca suma să i o predau eu. Tot eu aveam grijă de a lua chitanţă dela Eminescu, pe care o trimi­team regulat reginei Elisabeta. Cât timp a locuit aici, Mihail E­­minescu, n’a suportat şi nu mi s’a plâns de cel mai mic inconvenient, de cea mai neînsemnată suferinţă morală. In grădina casei din str. Sf. Neculai, stăteam, mult timp la taifas. Doar în ultimii ani avea­m a­parenţa unui om mistuit de o sufe­rinţă fizică. Despre societatea bo­­toşăneană de pe atunci, Eminescu n’avea păreri tocmai bune, iar în ce priveşte afirmaţiile unor isto­rici, că poetul l­’avea locuinţă sta­­bilă şi că ar fi dormit pe unde apu­ca, ele sunt pur şi simplu de dome­niul fanteziei, căpătâia pentru toate manifestaţi­uni­­le vieţii româneşti — să fie cât mai mult răspândită, mai ales în cercul educatorilor profesionişti, profesorii de toate gradele, Direcţiunea Casei Corpului Didactic anunţă pe membrii instituţiei că-şi pot procura această o­­peră înocmită sub înaltul Patronaj al Majestăţii Sale Regelm Carol I, cum­părându-o în rate lunare de câte 12- 16 luni. Doritorii se pot adresa Casei Corpu­lui Didactic (B-dul Elisabeta 32) care va pune imediat la dispoziţie cele două volume apărute şi pe cele vii­toare, încă patru, în măsura apariţiei lor. Cântăreţii români în pro­­ pagandă culturală. Ziarele sosi­te din Tallin relatează despre succesele compatrioatei noastre Pia­­gy in Estronia. După succesele repurtate în acest an în Cehoslovacia şi Polonia, primadona româncă a reu­şit să se impue atenţiei cercurilor mu­zicale din Capitala Estoniei Un ziar de seară scrie: «Un temperament zguduitor care a redat atât de veridic accentele drama­tice, că te face să uiţi că eşti în teatru şi că asişti la o dramă ce se petrece sub ochii umezi ai spectatorilor». In afară de sucesul obţinut în rolul Violetei din Traviata de Verdi, d-na Pia­­gy a cântat într’un concert difu­zat şi la Radio, primit cu laude una­nime de întreaga presă- Compatrioata noastră şi-a atins astfel cu prisosinţă scopul de a face auzită şi iubită mu­zica românească, datorită unei intre­­pretări superioare. Gr. L. Tranciu-Iaşi: Coiful unui eşan (edit. «Geoi­nes»). O culegere de anecdote spirituale, care purtând girul d-lui Trancu- Iaşi, arată cât de plină de seriozi­tate este această carte. Calitatea spiritului d-lui prof. Gr. L. Trancu-Iaşi fiind bine cunoscută e uşor de înţeles care e şi calitatea anecdotelor­ strânse sub titlul­­ «Colţul unui eşan». Oceanografia în Iugos­­ lavia Societatea «Jadranska Straja», împreună cu Târgul de mostre din Zagreb organizează în capitala Croaţiei, o mare expoziţie adriati­­că, care va dura de la 25 iunie ,până la 5 iulie­ a. c. Expoziţia aceasta va fi capodopera a câtorva sute de specalişti din regiunile litoralului, ca şi din interiorul ţării. Materia­lul necesar a fost adunat pe ţărmul dintre Suşak până la Kotor timp de un an întreg şi e mai mult de o lună de când materialul acesta este clasat şi organizat în­­vederea ex­poziţiei. Partea principală a expo­ziţiei acesteia va fi instalată în sa­la mare a târgului de mostre din Zagreb şi va fi împărţită în 18 sec­ţiuni. Vizitatorii expoziţiei vor ve­dea acolo reprezentată geografia Actriaticei şi a litoralului, flora şi fauna, apoi fostre de etnografie, mineralogie şi geologie, agricultu­ră şi silvicultură, oceanografie (a­­quarii), industrie, şantiere navale, flotă comercială şi de războiu, emi­graţie, turistică, sporturi pe mare, literatură marinărească, etc. Partea cea mai importantă a ex­poziţiei acesteia va fi fără îndoia­lă secuimea de oceanografie, unde o serie mare de tablouri, fotografii, modele şi aquarii vor prezenta via­­ţa biologică de la fundul mării. In cele 16 aquarii cu floră şi faună adusă direct din Marea Adriatică, vizitatorii vor putea vedea cum se prezintă viaţa în fundul mării. In mijlocul spaţiului liber din faţa pavilioanelor târgului de mostre din Zastreb va fi instalat un stâlp de 30 metri înălţime, pe care elevii şcoalei de marină de la Korciula vor face zilnic probe de exerciţii marinăreşti. La câţiva metri de a­­ici se găseşte un basin, în care sca­fandrii vor arăta cum lucrează sub apă. In partea de răsărit a câmpului de expoziţie se găseşte un colţ dis­tractiv, cu tot felul de atracţii, cu caracter în cea mai mare parte de litoral. In cadrul expoziţiei acesteia va fi organizată şi o expoziţie a picto­rilor iugoslavi, cari prezintă în o­­perele lor marea cu frumuseţile ei- Mahalaua românească şi cântecul ei. O audiţie muzicală, la postul de radio românesc, ne-a înfăţişat câte­ 0­coala pentru ofiţerii de marini romeniaia Ea va încasa să funcţioneze la toamnă Un vechi ’dezider»t al, marinei noas­tre comerciale era înfiinţarea unei Şcoli pentru pregătirea ofiţerilor eL Greutăţi de diferite ordine au făcut ca această şcoală să nu poată lua pâ-­ nă acum fiinţă. Ritmul viu luat de desvoltarea Marinei noastre comerciale precum şi necesitatea ca viitoarele ca­dre, ale ambelor noastre marine, atât de război cât şi de comerţ, să aibă o­­instrucţie cât mai desăvârşită au dus la înfiinţarea unei secţiuni pe lângă Şcoala Navală «N.M.S. Mircea» destinate formării viitorilor ofiţeri de marină comercială. In consecinţă a­­ceastă şcoală va funcţiona încă din toamna acestui an cu două secţiuni: O secţiune a marinei Regale, menită să scoată ofiţeri de punte şi mecanici pentru marina Regală (de război); con­­diţiunile de admitere în această şcoa­lă sunt cuprinse în Decizia ministe­rială Nr. 164 publicată în Monitorul Oficial Nr. 95 din 27 Aprilie 1938, iar modul de funcţionare este acelaş din trecut, adică similar tuturor celorlal­te şcoli de ofiţeri activi ale armatei; anul acesta sunt vacante la secţia marinei Regale : 29 locuri pentru ofi­ţeri de Punte, 10 pentru ofiţeri me­canici-O secţiune a marinei comerciale de mare, menită să pregătească persona­lul specialist necesar marinei comercia­le de Stat şi particulare, precum şi ce­lorlalte instituţiuni şi întreprinderi ce au legătură cu marina. In această sec­ţie se vor forma: Ofiţeri de punte co­merciali, radiotelegrafişti, agenţi şi co­misari de bord, mecanici comerciali; admiterea în această şcoală se va fa­ce prin concurs şi pot candida: a) Pentru ofiţeri de punte şi radio­telegrafişti : Bacalaureaţii liceelor civi­le şi militare, secţia ştiinţifică, tinerii cu termen redus, aflaţi în şcolile de ofiţeri de rezervă şi unităţi, indiferent de armă, care au la bază bacalureatul secţia ştiinţifica. b) Pentru ofiţeri agenţi şi comisari de bord: Bacalureaţii liceelor comer­ciale. c) Pentru ofiţeri mecanicii Absolven­ţii liceelor industriale din ţară sau­­ străinătate, recunoscute de stat, absol­venţii şcoalelor de conducători tech­nici de specialitate mecanică şi elec­tricieni; ambele acestei categorii trebue să aibă şi stagiul obligator în uzine. Cursurile vor dura 3 ani. Locuri vacante: Anul­ acesta­­su­n­t vacante la secţia marinei comerciale: 20 locuri pentru ofiţeri de punte co­merciali, 10 pentru ofiţeri radiotelegra­fişti, 10 pentru ofiţeri agenţi şi comi­sari de bord, 30 pentru ofiţeri meca­nici comerciali. Informaţiuni şi lămuriri complimen­tare se pot lua: în Bucureşti: La Di­recţia Şcolilor Aeron. şi Marinei, Str. Sevastopol Nr­ 6. La comandamentul marinei Regale, Piaţa Amzei 4. In Constanţa, La şcoala Navală «N. M. S. Mircea». AlergămTdinăi la Judii de im In ziua de 3 Iulie 1938 ora 16 pe hipodromul (pe lângă gara Jocul de jos, vor avea loc alergări de cai. Vor lua parte cai de patru ani, născuţi şi crescuţi în Herghelia Bon­­ţida şi în ferma Model dela Co­­jocna în două curse de galop, în­tr’o cursă de trap şi în fine la un parcurs de vânătoare. O alergare la trap la căruţe ţărăneşti este re­zervată cailor proprietatea crescă­torilor agricultori din jur. Deasemenea s’a rezervat o cursă de garduri ofiţerilor din garnizoana Cluj, Dej şi Sebeş Alba şi o cursă plată călăraşilor cu schimbul din oraşele amintite mai sus. Programul de lei 20 sau de lei 10 este obligatoriu. Farmaciile de servicii Joi, 30 Iunie 1938 Farmacia Brentă (D-ra Nagler), str. Câmpineanu. 9, I, 41­.05.79; Elena Po­­pescu Frunză, Bd. Carol 9, I, 4.52.01; Eugen Marcovici, Calea Văcăreşti 7, I, 3.25.40; Farmacia «L. Galen» Alex. D. Iloşu, Calea Griviţei 78 II, 3.07.45; N. Sterescu, Bd. Elisabeta 34, II, 3.93.36; Filareta Zamfirescu (Aurora Masu), Bd. Banu Manta 61, II, 4.81.13; Gh. Ho­­tăranu strada Vasile Lascăr 76, III, 2.29.40; Vasile Manolescu (Gh. Mavro­­mati) Calea Victoriei, 169, III, 3.17.45; Apostolescu Mariana, Calea Dudești 183 IV, 3.00.94; Ioan Stănescu B-dul j_u.jL-j.xtj uiuagu.J.i ţ­i livezi ţinut? v«-“ i ’ — răncile se înlănţuie în jocurile lor j *59 IV, 3.69.33; Farmacia E. Pa­pitoreşti, unde caprele defilează cu atâta graţie, scump peisaj de la care îmi iau rămas bun, cu dor de reve­dere». Iaschivescu (M. Cernetzky) Calea Şerban Vodă 81 V, 3.61.78; C. Mirone­­scu, Calea Rahovei 204 VI, 3.45.06; J. Repanovici str. 13 Septembrie 83, VI, 3.67.108; J. Mihăiţeanu Calea Moşilor, 364, IV, 2.38.21 vară cu zeci de milioane de sal­câmi (arborele binefăcător al rura­lului, căci e tare, creşte repede, e bun şi de foc şi de construcţie, are floare meliferă). In cinci până la zece ani, am avea refăcuţi măcar în parte, vechii noştri codri. Şi de ce n’am reface iazurile? ştiinţa pisciculturei e foarte înain­tată în Apus. Din avion am văzut în mai mu­lte rânduri, Ţara Ceho­slovacă, presărată cu mii de o­­glinzi, — iazuri sub reflexul lumi­nii solare, unde se cultivă crapul. In loc de şanţuri la şosele, atât de vătămătoare sănătăţei şi drumuri-terenul e plan,­­se ţânţari cu palm­dism­ endemic, iar unde e în­clinat se fac rapi­d în loc de şanţuri, să întrebuinţăm această muncă pentru reconstituirea iazurilor unde să se facă o cultură raţională şi ştiinţi­fică a peştelui, în mare cantitate. Azi, numai Capitala consumă peşte proaspăt. In trecut el era hrana zilnică a ţărănimei. Refă­când pădurile şi iazurile, am alun­­ga şi seceta permanentă din a­­ceastă istorică parte a ţarei, am aduce ploaia şi belşugul şi am scă­­pa neaoşa ţărănime răzăşească a Moldovei !» foame, de inaniţie şi de surorile Ion pelagra şi ftizia. Dr. N. Lupu ier, fac LIPSURI (Continuare din pagina I) cam­ unde băltoace și Forţele luptătoare şi forţele producătoare ale naţiunii în slujba biruinţii (Continuare din pagina I) ce ceea ce războiul cere şi consumă departe aşezate în lungul şoselelor neîncetate­­ şi prevăzute cu toate mijloacele ne-Dar nici acolo viaţa nu este sigu­ră, căci raza de acţiune a aviaţiei a crescut considerabil, iar centrele mari de producţie, constitue obiec­tivele ei preferate. Cu un cuvânt tot interiorul până la cel mai îndepărtat colţ de ţară, este transformat într’un vast şan­tier, în care munca de prestat este dinainte stabilită în planul pe care l-am putea numi plan economic de război pentru a-l deosebi de planul economic de pace despre care se vorbeşte aşa de des de la un timp încoace. Nu este uşor acum, după scurta privire asupra fizionomiei războiu­lui modern în care am căutat să scot în relief numai aspectele cele mai concrete şi îndrumătoare pen­tru o bună apărare, să rezumăm aspectele sub care trebue să se pre­zinte o temeinică apărare. Aviaţie puternică, la înălţimea cel puţin a rivalelor sale, bine instrui­tă, bine condusă, bogat înzestrată, în stare, nu numai să apere cerul naţional, dar să răspundă prin re­presalii, ori­căror atacuri ce ar reuşi să execute aviaţia inamică. Granit© puternic fortificate care să asigure naţiunii o liniştită mobi­lizare a tuturor mijloacelor ei, a tu­turor bunurilor ei materiale şi mo­rale­, dar în special a da putinţa ca factorii economici de pace să fie în­drumaţi pentru producţia de război. O apărare antiaeriană activă şi pasivă care să fie în măsură să a­­copere cu focul ei zonele mari de debarcare şi concentrare a trupelor, a aerodroamelor pe care se va pu­tea concentra aviaţia noastră, a ma­rilor uzine, a marilor triaje, cu un cuvânt a marilor centre economice industriale şi militare ale naţiunii şi a feri naţiunea de consecinţele bombardamentului. Un serviciu de pândă şi alarmă la dispoziţia apărării antiaeriene, or­ganizat până în cele mai mici de­­talii putând funcţiona sigur şi fără posibilităţi de întrerupere, deci în­gropat­e pe toate direcţiunile mari dar mai ales pe direcţiunile marilor obiective aeriene ale inamicului. In spatele frontierelor, pe o zonă adâncă de 39—100 k­m. o reţea de comunicaţii, drumuri, sosele, căi fe­rate de mare capacitate atât para­lele cu frontul cât şi de pătrundere în front, care să asigure manevra trupelor, aprovizionărilor de tot fe­lul dar mai ales transportul cu auto­­şi cu c. f. al unităţilor mobilizate şi al rezervelor. Depozite de combustibil de tot felul, dar mai ales depozite, la a­­dăpost de bombardament, de non­cesare pentru o repede reaprovizio­­nare. Mari rezerve de material de drumuri pentru continua întreţine­re şi buna înzestrare a şoselelor,­­ podurilor, etc. * O bogată reţea de telefon şi tele­graf în toată această zonă şi a că­rei bună şi neîntreruptă funcţionare să fie asigurată, va trebui să ajute organele de conducee. Aceasta, aşa zisă «echipare» a frontului, în ve­­derea unei bune apărări, este una din condiţiunile esenţiale şi de prim ordin, pentru succesul operaţiunilor militare. La adăpostul acestor măguri, se mobilizează şi concentrează forţele naţiunei, pe care le clasez în două mari grupe: a) Forţele luptătoare constitue ar­mata — combatanţi şi necomba­tanţi, — cu toate serviciile foarte numeroase, atât ca varietate a func­­ţiunei lor, cât şi efective. b) Forţele producătoare sau for­­ţele economice. Cum trebue să fie această armată ca ea să răspundă încrederii naţiu­­nii, rezum în scurte cuvinte. Ea trebue să fie cât mai omogenă, animată de un simţ patriotic foar­­te desvoltat, cu încredere neştirbi­tă atât în armamentul pe care II mânueşte cât şi în conducătorii ei, cantitativ şi calitativ superioară inamicilor, bucurându-se de o soli­dă încadrare — ofiţeri şi grade in­ferioare — înzestrată cu un mate­rial cel puţin la înălţimea duşma­nilor cu care se va bate, dar mai ales înzestrată cu acele noui şi mo­­derne mijloace de luptă — mitralie­­re, puşti mitraliere, aruncătoare de mine, tancuri şi tunuri anti­tanc, antiaeriene, sprijinită pe o puterni­că artilerie uşoară şi grea, care să fie în stare, cu focul ei, să uşu­reze apărarea în lupta ei apropiată cât şi cea depărtată. b) Forţele producătoare le pot re­zuma cu o simplă dar vastă no­ţiune. Potenţialul de război al na­ţiunii, cu toate aspectele sub care se prezintă potenţial. Voi cita, ca interesând în special apărarea, potenţialul industrial. A­­cestea dau încredere în forţele naţiu­nii, iar din încredere, moralul na­ţiunii se va menţine ridicat. Cum ne găsim sub acest aspect al războiului de mâine ? România şi-a dublat străduinţele pentru a-şi utila şi perfecta poten­ţialul industrial de războiu şi nu­­treşte speranţa că va dispune de timpul necesar aşezării lui în pro­ducţie activă şi spornică. Să nădăjduim că lucrurile se vor desfăşura conform prevederilor aoa­zină și uleiuri pentru numeroasele­­ stre, avioane, autocamioane, automobile 1 General Ion Sidi­diu Numeroase trupe japoneze la frontiera dintre China şi Mancikuo PEKING 30 (Rador). — Mai mul­te trenuri cu trupe de infanterie şi artilerie japoneze din regiunea Tientsin a sosit la Cianghaikuan, localitate situata la frontiera din­tre China şi Manciukuo. Se crede că aceste mişcări de tru­­pe sunt făcute în vederea sfărâmă­rii rezisteţii franctirorilor chinezi de la nord-vest de Pekin. Activita­­tea acestor franctirori tinde la în­treruperea comunicaţiilor între Pe­­king şi Mukden. Serbările sokolilor la Fraga PRAGA, 30 (Baxler). ■— Ziua de ori a celui de al 10-lea congres al Sokolilor a dat prilej la peste 60000 tineri, gimnastici, de ambele sexe, în frunte cu o importantă delega­ţie iugoslavă, să facă exerciţii gim­nastice în faţa preşedintelui Beneš a primului ministru Milan Hodza şi a celorlalţi membri ai guvernu­lui. La exerciţii au asistat mai multe zeci de mii de spectatori, cari au aplaudat cu mult entuziasm pe ti­nerii Sokoli. Preşedintele Beneş a fost obiectul dialo­cvaţii­ unor ovaţii nesfârşite din partea mulţimei, atât la sosirea, cât şi la plecarea sa de la stadion. In cursul zilei de eri au sosit la Pi­atra numeroase delegaţii străine. Se remarcă prezenţa a 700 tineri gimnastici bulgari, a 350 sokoli ce­hoslovaci din Bulgaria, cum şi a 350 sokoli cehoslovaci din Berlin. Deasemeni au mai sosit­ 22 mem­bri ai delegaţiei elveţiene, delega­ţiile lituaniană şi palestiniană. Oaspeţii străini au fost primiţi de populaţia capitalei cu cele mai cor.

Next