Dreptatea, iulie 1938 (Anul 12, nr. 3178-3203)
1938-07-01 / nr. 3178
2 Vineri« 1 ImIîg 1938 «ADIO ROMANIA (60 khz, 1785 m, 150 kw- RADÎO BUCÎTREŞTI 835 khz, 564,5 in. 12 kw. 6.30: Deschiderea emisiunii. — Gimnastică ritmică. —1 Radio - jurnal. «■* Concert de dimineaţă (discuri): Potpuriu de şlagăre de Dostal; Selectiuni din „Casanova” de Joh Strauss; Blondă sau brunetă şi Poveşti de toamnă, valsuri de Waldteufel; Sârba oltenească şi Foaie verde aguridă. Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.45: închiderea emisiunii. 13.15: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.25: Concert prânz (discuri); Muzică distractivă. Selecţiuni de foxtraturi; Isabela Jumba de Erlange şi Bigura de Beauregard; Plăcerea pădurii, vals; In ochii mamei mele de Baer şi Montparnasse de Hentz (voce: Ma.Iloire); melodii de Grothe (pian: Peter Kreuder - Telef.); Două melodii de Rainger şi Melodie de Owens; Fox şi Pasodoble de Vinov (Kristall). 14.15: Ora. Mersul vremii. Radio - jurnal. 14.30: Continuarea concertului de primz (discuri). Voci frumoase: Arie din „Ifigenia în Taurida” de Gluk (voce: Georges Thill); Aria Leonorei clip„Fidelio” de Beethoven (voce: Hilde Konetzni-Telef); Cântec normand de Wekerlia şi Cantatille de Lance (voce: Vanni-Marcoux); Arii din „Thésée” de Lull! şi „Costor şi Pollux” de Raumeau (voce: Jane Laval); Cântec de plaje de Granados (voce: Tito Schippa); Cântec trist şi Surpin de Dupare (voce Panzéra); Aria lui Max din „Fraischuetz” de Weber (voce: Peter Andars- Teief.); Quintet din „Maeştri cântăreţi” de Wagner (voce: Yoder* Kindermann, Roswaenge Kuttner şi Reinmar). 15.20: Publicaţii. Ecoul zilei. 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.02: Actualităţi ştiinţifice. 19.15: Concert de după amiază (discuri). Două melodii din filmul „Nu mă uita” de Melichar (voce: Beniamino Gigli); Cântecul lui Zourzour de Pellot şi Nu te iubesc decât pe tine! de W. Zeller (C.); Serenada sărutului de Micheli şi Serenada de Taranghi (Telef.); Noapte cu lună în Cuba de Marton şi să fim veseli, rumba de Simons; Primăvară, cât ești de frumoasă, vals de Lincke. 19.45: Alex. Bădăuță. 20.00: Continuarea concertului (discuri Două jodlere voce:Maria Roland-Telef. Nocturnă de Boulanger și In Wachau de Arnold. 20.40: D-ra Irina Dogeanu (canto): Cântec indian de Rimsky - Korsacoff. Stepa e tristă de Greceaninov; Pastorală din Alpi de Rossini ; Țiganca de Donizetti;; Cântec de leagăn de Godard. 21.05: Amintiri despre Cérna de prof. Dem. Munteaniu - Râmnic. 21.20: Seară de Operă: „Bărbierul din Sevilla”, operă bufă în 3 acte de Rossini (discuri). Rosina: Mercedes Capsir; Figaro: Rieahrdo Stracciari; A lm a viva: Dino Borgiolli; Don Basilio Vincenzo Bettoni; Dr. Barthoio: Salvatore Baccalonl; Berta: Ferrari. Orch. Operei Scala, dMj. de Lorenzo Malafoli. In pauza l-a (22.00-22.10): Radiojurnal. In pauza Il-a (23.00-23.10): Sport. 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză și germană. SPECTACOLE TEATRE TEATRUL CĂRĂBUŞ: De lemn Tanase. TEATRUL VESEL: Sinaia la domiciliu. TEATRUL ARRA-COLOS: De la munte la mare. TEATRUL COMOEDIA: Matineu şi seara : «Barza». COMPANIA MOGADORGrădina Voi la Buzeşti Tel. 3.33.14 Opt la zero îni finală. TEATRUL MĂSCĂRICI (Hala Traian) Claponul. CINEMATOGRAFE ISALA: Diamantul Sultanului cu Gertrude Michael şi Lary Crabbe, ailet Tămăduitorul (jurnalul unei infirmiere) cu Ralph Bellamy şi Karen Morley. CARLTON: O femeie fără importantă cu Käthe Dasch şi Gustav Grividgens. TRIANON: Mie viata în pericol cu Karl Ludwig Diehl. Theo Lingen şi jurnal Paramount, GRADINA CAPITOL: Se caută o fimee cu Maureen O’Sullivan şi Joel Mac Gren. ELYSEE: Mie viaţa în pericol cu Karl Ludwig Diehl. Theo Lingen şi jurnal Paramount, ROXY: Se caută o femee cu Maureen O’Sulivan şi Joel Mac Gren. REGAL: Aventură în Paris cu Fernand Grave; şi Joan Blondel. SELECT: Cântăreţul tristeţii sale cu Anna Neagle şi Arthur Tracy-FORUM: (Calea Victoriei 88): Nopţi princiare cu Käthe de Nagy şi Valetul şi contesa cu Fred Astaire. SAVOY: Noptea Roşie cu Victor Francon şi Invitaţie la dans cu Fred Astaire şi Ginger Rogers. CORSO: Părinţii şi copii cu Victor Moore şi Ultimul tren din Madrid cu Dorothy Lamour-A. R. P. A.: Corsarul cu Frederick March şi îngerul cu Marlene Dietrich Pe scenă: Omul mecanic (robot) * CITY: Flacăra verde cu Errol Flynn şi Nunta cu repetiţii cu William Powell PALAS BOULEVARD: Tainele Căsătoriei jurnal şi complectare. MARCONI: S’a născut un imperiu, cu Joe Mac Crea şi Fraţii Marx agenţi secreţi. RAHOVA: Căsnicia doctorului Allan cu Frenchot Tone şi Rosalie cu Eleanor Powell. FEMINA: Cântecul priveghetorii cu Gitta Alpar, MARNA: Tango nocturn cu Pola Negri şi Aventurierul din Paris, cu Peter Yoss-LUCIFER: «Suflete pe mare» cu Gary Cooper şi «Ultimul sărut al d-nei Cheyney» cu Joan Crawford. MILANO: Monumentul Indian (operă complectă) cu Fritz van Dyngen şi «La Jana». FRANKLIN: Moscova—Shanghai cu Pola Negri şi Băetana cu Danielle Darrieux. OMNIA: Lucretia Borţii cu Eitwige Feuiliere şi Vinovatul cu Pierre Blanchar. LIA: Petru cel mare, film rusesc şi Sclavii onoarei şi Barbara Stanwik. AIDA (Calea Rahovei 151) : Floare de trotuar cu Loreta Young şi Viaţă uşoară cu Jean Arthur. GONTRAL: Regina junglei cu Dorothy Lamour şi Catherina cu Franziska Gali. EDISON: Abuz de încredere cu Danielle Darrieux şi Stan şi Bran gement Compl. trupă de artişti. NISSA: Trăim numai odată cu Sylvia Sydney şi Un sărut la licitafie cu Kane Haid. FLORIDA: Domnişoara mama mea cu Danielle Darrieux şi Cel mai bun prieten cu Harry Piei. IZBANDA: Copiii părăsiţi şi Strigătul sălbatecilor- Compl. trupă de artişti. VOLTA BUZEŞTI: Cuceritorul cu Robert Taylor şi Parnell cu Clark Gabie. AMERICAN: Stella Dallas cu Barbara Stanwyeh şi Rapsodia II-a cu Ig. Paderewsky. TOMIS: Aristocrat de ocazie cu Douglas Fairbanks jr. şi Drumul spre glorie cu Willy Birgel-MODEL: Aur chinezesc cu Gary Cooper şi Secretul celor 3 cu George Raft. UNIC: Spovedania cu Carole Loombard şi Marau Colibri cu Huguette ex-Dulfos. VOLGIA-DOROBANȚI: Stigmatizata cu Victor Francean și Valetul și contesa cu Fred Astaire. Cfiff: „Dreptatea“ Regiunea Bourbonnais şi Vichy (Continuare din pag. 1 a) cu lumina muribundă a amurgului dându-i o putere de a grăi sufletului sub forma cea mai elocventă. Valurile gălbuie şi stinse ale râului încep să scânteie şi să oglindească coloritul feeric al soarelui care apune, iar băţile de apă înfrumuseţează umbrele serii, cari le împrumută un aer de tristeţă, întregul peisaj se desfăşoară ca imaginea unui suflet mai nobil decât condiţiunile sale de viaţă şi care se târăşte în lume sub tirania fatală a împrejurărilor cu o resemnare, liniştită şi plină de melancolie. Vichyul dispare în urma noastră, când o altă privelişte care ne duce spre castelul Bourbon-Busset ne fură privirea. Străbatem un drum de o frumuseţe sălbatecă, care şerpuieşte între două puternice ziduri de munţi îndreptându-ne spre castel. Fără a fi prea înaltă, totuşi vegetaţia care se aşterne pe întregul pisc ne dă senzaţia de grandoare. Dealungul călătoriei ne întovărăşeşte micul torent Liebon, care prin salturi sgomotoase ne înviorează calea cu frăgezimea unei nesfârşite tinereţi, până la castel, reşedinţa ereditară a conţilor de Bourbon-Jousset. Louis de Bourbon, episcop de Lieges, eternizat într’un tablou prin imaginaţia lui Eugene Delacroix, este primul care anunţă evoluţia familiei de Bourbon. Contemplăm castelul rezultat din civilizaţia diferitelor epoci, opera unei architecturi feodală, ajunsă la apogeu. Aici gloria vechie stăruind mereu se întâlneşte cu o eleganţă nouă care îşi caută formele trecutului în adevăr forţa şi maiestatea turnurilor mari, alături de turnuleţele mici şi graţioase se întrece în a povesti istoria evului mediu până în momentele sale de agonie. Câteva ornamente exterioare ce se desprind dintr’o faţadă sobră, imprimă caracterul stilului din regiunea Bourbonnais, indiferent dacă architectura este Romană, Gotică sau Renaştere. Aici nu întâlnim, nici trandafirii sau palmierii stilului Roman, nici trifoiul Goticului măreţ sau arabescurile capricioase ale Renaşterii, frumuseţea castelului Bourbon-Busset nu stă în ornamentaţia lui, ci ingraţia architecturală. In interior castelul are un decor simplu, presărat cu detaliile trecutului. Pe ziduri câteva tablouri şi câteva desemnuri, deasupra unei uși un mic basorelief, reprezentând pe St. Louis sub un palmier de Egipt, într’o atitudine de extaz religios, în fundul galeriei bustul ultimului conte de Bourbon-Busset, iar blasonul ornamentat cu armele și numirile familiilor cu care s’a aliat casa de Bourbon-Busset, împrăştie parfumul tainic al veacurilor, îmbătând generaţie după generaţie. Da, Vichyul cu aspectul său straniu, cu trecutul său istoric, cu gingăşia oamenilor lasă în sufletul nostru un regret, acela pe care-l exprimă, cu atâta duioşie D-na de Sevigné: «Sunt singură şi foarte fericită să mă plimb pe malul Allierului, străbătând micile craguri şi livezi unde ţă Seraphine Brukner «Viata Românească» La 1 Iulie apare revista «Viata Românească» Nr. 7 Anul XXX colaborează : Ion Vinea, Tudor Arghezi, GMCancicov, Lazăr Uiescu, Mihail Sebastian, Vera Pamfil, Hie Constantinovschi, Gh. Călinescu, AL Philip Piaide, Al. Graur, Ion Zamfirescu, Const. Vișoianu, Lt. Popescu, T. Nicolae, dr. Al. Vencer, Gh. Popescu, Miscellanea. Recenzii. Revista revistelor, La cântece culese din mahalaua bucureşteană. Oamenii subţiri, deprinşi numai Cu ceea ce produsele străine le oferă, poate că şi astăzi au o repulsie pentru arta autohtonă S’a întâmplat apoi ca mahalaua noastră să fie eunoscută doar prin unele aspecte urâte într’adevăr. Dar nu s’a cercetat niciodată sufletul periferiei, unde se ascund atâtea frumuseţi populare. Folklorul muzical, înfăţişat la radio de către d-na Maria Tănase, ne-a dat câteva modele de simţire aleasă, în cânteci care nu trebuesc dispreţuite înainte de a fi cunoscute, D. G. M. Zamfirescu a prezentat în sfârşit cu multă pricepere folklorul muzical al mahalalei româneşti. Enciclopedia României şi Causa Cornului Ddactic In dorinţa unanimă împărtăşită ca «Enciclopedia României» — operă de «DREPTATEA» .............................................................................11 Din anii lui Eminescu petrecuţi la Botoşani S-a stins de curând, la Botoşani, un bătrân boier moldovean. Ziarul «Iaşul» din 29 iunie publică câteva amintiri ale răposatului Mihalache Popovici, în legătură cu viaţa lui Eminescu în acest oraş. Sunt precizări interesante pentru istoria literară, care merită să fie verificate: — «Pe locul unde se află »a cum localul «Corso» din centrul Botoşanilor era pe vrenturi o cârciumă, unde ne plăcea — mie şi lui Mihai (Eminescu) să poposim la o bere. Discuţiile, contrazicerile noastre, durau ceasuri întregi. Sunt consternat, observând că de către timp se vorbeşte — şi cea ce este mai dureros, se scrie — vrute şi nevrute pe socoteala lui Eminescu. Astfel se arată că domiciliul lui ar fi fost în case cu totul imaginare şi proclamate drept monumente istorice. In realitate, prietenul meu a locuit în Botoşani in anul isăi, într’o casă modestă din str. Sf. Neculai, alături de imobilul fraţilor Goldhamer. In curte era o căsuţă veche, cu trei camere. Poetul locuia aici, --------cu o soră a lui. Eminescu, a cărui sănătate era şubredă pe acea vreme, primea de la regretata regină poetă Carmen Syha, o sumă de trei sute lei, ajutor lunar. Banii îmi erau încredinţaţi mie de primarul Hasnaş (conu Mihalache era de atunci ajutor de primar), care ştiindu-mă bun prieten cu Mihail, ţinea ca suma să i o predau eu. Tot eu aveam grijă de a lua chitanţă dela Eminescu, pe care o trimiteam regulat reginei Elisabeta. Cât timp a locuit aici, Mihail Eminescu, n’a suportat şi nu mi s’a plâns de cel mai mic inconvenient, de cea mai neînsemnată suferinţă morală. In grădina casei din str. Sf. Neculai, stăteam, mult timp la taifas. Doar în ultimii ani aveam aparenţa unui om mistuit de o suferinţă fizică. Despre societatea botoşăneană de pe atunci, Eminescu n’avea păreri tocmai bune, iar în ce priveşte afirmaţiile unor istorici, că poetul l’avea locuinţă stabilă şi că ar fi dormit pe unde apuca, ele sunt pur şi simplu de domeniul fanteziei, căpătâia pentru toate manifestaţiunile vieţii româneşti — să fie cât mai mult răspândită, mai ales în cercul educatorilor profesionişti, profesorii de toate gradele, Direcţiunea Casei Corpului Didactic anunţă pe membrii instituţiei că-şi pot procura această operă înocmită sub înaltul Patronaj al Majestăţii Sale Regelm Carol I, cumpărându-o în rate lunare de câte 12- 16 luni. Doritorii se pot adresa Casei Corpului Didactic (B-dul Elisabeta 32) care va pune imediat la dispoziţie cele două volume apărute şi pe cele viitoare, încă patru, în măsura apariţiei lor. Cântăreţii români în pro pagandă culturală. Ziarele sosite din Tallin relatează despre succesele compatrioatei noastre Piagy in Estronia. După succesele repurtate în acest an în Cehoslovacia şi Polonia, primadona româncă a reuşit să se impue atenţiei cercurilor muzicale din Capitala Estoniei Un ziar de seară scrie: «Un temperament zguduitor care a redat atât de veridic accentele dramatice, că te face să uiţi că eşti în teatru şi că asişti la o dramă ce se petrece sub ochii umezi ai spectatorilor». In afară de sucesul obţinut în rolul Violetei din Traviata de Verdi, d-na Piagy a cântat într’un concert difuzat şi la Radio, primit cu laude unanime de întreaga presă- Compatrioata noastră şi-a atins astfel cu prisosinţă scopul de a face auzită şi iubită muzica românească, datorită unei intrepretări superioare. Gr. L. Tranciu-Iaşi: Coiful unui eşan (edit. «Geoines»). O culegere de anecdote spirituale, care purtând girul d-lui Trancu- Iaşi, arată cât de plină de seriozitate este această carte. Calitatea spiritului d-lui prof. Gr. L. Trancu-Iaşi fiind bine cunoscută e uşor de înţeles care e şi calitatea anecdotelor strânse sub titlul «Colţul unui eşan». Oceanografia în Iugos lavia Societatea «Jadranska Straja», împreună cu Târgul de mostre din Zagreb organizează în capitala Croaţiei, o mare expoziţie adriatică, care va dura de la 25 iunie ,până la 5 iulie a. c. Expoziţia aceasta va fi capodopera a câtorva sute de specalişti din regiunile litoralului, ca şi din interiorul ţării. Materialul necesar a fost adunat pe ţărmul dintre Suşak până la Kotor timp de un an întreg şi e mai mult de o lună de când materialul acesta este clasat şi organizat învederea expoziţiei. Partea principală a expoziţiei acesteia va fi instalată în sala mare a târgului de mostre din Zagreb şi va fi împărţită în 18 secţiuni. Vizitatorii expoziţiei vor vedea acolo reprezentată geografia Actriaticei şi a litoralului, flora şi fauna, apoi fostre de etnografie, mineralogie şi geologie, agricultură şi silvicultură, oceanografie (aquarii), industrie, şantiere navale, flotă comercială şi de războiu, emigraţie, turistică, sporturi pe mare, literatură marinărească, etc. Partea cea mai importantă a expoziţiei acesteia va fi fără îndoială secuimea de oceanografie, unde o serie mare de tablouri, fotografii, modele şi aquarii vor prezenta viaţa biologică de la fundul mării. In cele 16 aquarii cu floră şi faună adusă direct din Marea Adriatică, vizitatorii vor putea vedea cum se prezintă viaţa în fundul mării. In mijlocul spaţiului liber din faţa pavilioanelor târgului de mostre din Zastreb va fi instalat un stâlp de 30 metri înălţime, pe care elevii şcoalei de marină de la Korciula vor face zilnic probe de exerciţii marinăreşti. La câţiva metri de aici se găseşte un basin, în care scafandrii vor arăta cum lucrează sub apă. In partea de răsărit a câmpului de expoziţie se găseşte un colţ distractiv, cu tot felul de atracţii, cu caracter în cea mai mare parte de litoral. In cadrul expoziţiei acesteia va fi organizată şi o expoziţie a pictorilor iugoslavi, cari prezintă în operele lor marea cu frumuseţile ei- Mahalaua românească şi cântecul ei. O audiţie muzicală, la postul de radio românesc, ne-a înfăţişat câte 0coala pentru ofiţerii de marini romeniaia Ea va încasa să funcţioneze la toamnă Un vechi ’dezider»t al, marinei noastre comerciale era înfiinţarea unei Şcoli pentru pregătirea ofiţerilor eL Greutăţi de diferite ordine au făcut ca această şcoală să nu poată lua pâ- nă acum fiinţă. Ritmul viu luat de desvoltarea Marinei noastre comerciale precum şi necesitatea ca viitoarele cadre, ale ambelor noastre marine, atât de război cât şi de comerţ, să aibă oinstrucţie cât mai desăvârşită au dus la înfiinţarea unei secţiuni pe lângă Şcoala Navală «N.M.S. Mircea» destinate formării viitorilor ofiţeri de marină comercială. In consecinţă această şcoală va funcţiona încă din toamna acestui an cu două secţiuni: O secţiune a marinei Regale, menită să scoată ofiţeri de punte şi mecanici pentru marina Regală (de război); condiţiunile de admitere în această şcoală sunt cuprinse în Decizia ministerială Nr. 164 publicată în Monitorul Oficial Nr. 95 din 27 Aprilie 1938, iar modul de funcţionare este acelaş din trecut, adică similar tuturor celorlalte şcoli de ofiţeri activi ale armatei; anul acesta sunt vacante la secţia marinei Regale : 29 locuri pentru ofiţeri de Punte, 10 pentru ofiţeri mecanici-O secţiune a marinei comerciale de mare, menită să pregătească personalul specialist necesar marinei comerciale de Stat şi particulare, precum şi celorlalte instituţiuni şi întreprinderi ce au legătură cu marina. In această secţie se vor forma: Ofiţeri de punte comerciali, radiotelegrafişti, agenţi şi comisari de bord, mecanici comerciali; admiterea în această şcoală se va face prin concurs şi pot candida: a) Pentru ofiţeri de punte şi radiotelegrafişti : Bacalaureaţii liceelor civile şi militare, secţia ştiinţifică, tinerii cu termen redus, aflaţi în şcolile de ofiţeri de rezervă şi unităţi, indiferent de armă, care au la bază bacalureatul secţia ştiinţifica. b) Pentru ofiţeri agenţi şi comisari de bord: Bacalureaţii liceelor comerciale. c) Pentru ofiţeri mecanicii Absolvenţii liceelor industriale din ţară sau străinătate, recunoscute de stat, absolvenţii şcoalelor de conducători technici de specialitate mecanică şi electricieni; ambele acestei categorii trebue să aibă şi stagiul obligator în uzine. Cursurile vor dura 3 ani. Locuri vacante: Anul acestasunt vacante la secţia marinei comerciale: 20 locuri pentru ofiţeri de punte comerciali, 10 pentru ofiţeri radiotelegrafişti, 10 pentru ofiţeri agenţi şi comisari de bord, 30 pentru ofiţeri mecanici comerciali. Informaţiuni şi lămuriri complimentare se pot lua: în Bucureşti: La Direcţia Şcolilor Aeron. şi Marinei, Str. Sevastopol Nr 6. La comandamentul marinei Regale, Piaţa Amzei 4. In Constanţa, La şcoala Navală «N. M. S. Mircea». AlergămTdinăi la Judii de im In ziua de 3 Iulie 1938 ora 16 pe hipodromul (pe lângă gara Jocul de jos, vor avea loc alergări de cai. Vor lua parte cai de patru ani, născuţi şi crescuţi în Herghelia Bonţida şi în ferma Model dela Cojocna în două curse de galop, într’o cursă de trap şi în fine la un parcurs de vânătoare. O alergare la trap la căruţe ţărăneşti este rezervată cailor proprietatea crescătorilor agricultori din jur. Deasemenea s’a rezervat o cursă de garduri ofiţerilor din garnizoana Cluj, Dej şi Sebeş Alba şi o cursă plată călăraşilor cu schimbul din oraşele amintite mai sus. Programul de lei 20 sau de lei 10 este obligatoriu. Farmaciile de servicii Joi, 30 Iunie 1938 Farmacia Brentă (D-ra Nagler), str. Câmpineanu. 9, I, 41.05.79; Elena Popescu Frunză, Bd. Carol 9, I, 4.52.01; Eugen Marcovici, Calea Văcăreşti 7, I, 3.25.40; Farmacia «L. Galen» Alex. D. Iloşu, Calea Griviţei 78 II, 3.07.45; N. Sterescu, Bd. Elisabeta 34, II, 3.93.36; Filareta Zamfirescu (Aurora Masu), Bd. Banu Manta 61, II, 4.81.13; Gh. Hotăranu strada Vasile Lascăr 76, III, 2.29.40; Vasile Manolescu (Gh. Mavromati) Calea Victoriei, 169, III, 3.17.45; Apostolescu Mariana, Calea Dudești 183 IV, 3.00.94; Ioan Stănescu B-dul j_u.jL-j.xtj uiuagu.J.i ţi livezi ţinut? v«-“ i ’ — răncile se înlănţuie în jocurile lor j *59 IV, 3.69.33; Farmacia E. Papitoreşti, unde caprele defilează cu atâta graţie, scump peisaj de la care îmi iau rămas bun, cu dor de revedere». Iaschivescu (M. Cernetzky) Calea Şerban Vodă 81 V, 3.61.78; C. Mironescu, Calea Rahovei 204 VI, 3.45.06; J. Repanovici str. 13 Septembrie 83, VI, 3.67.108; J. Mihăiţeanu Calea Moşilor, 364, IV, 2.38.21 vară cu zeci de milioane de salcâmi (arborele binefăcător al ruralului, căci e tare, creşte repede, e bun şi de foc şi de construcţie, are floare meliferă). In cinci până la zece ani, am avea refăcuţi măcar în parte, vechii noştri codri. Şi de ce n’am reface iazurile? ştiinţa pisciculturei e foarte înaintată în Apus. Din avion am văzut în mai multe rânduri, Ţara Cehoslovacă, presărată cu mii de oglinzi, — iazuri sub reflexul luminii solare, unde se cultivă crapul. In loc de şanţuri la şosele, atât de vătămătoare sănătăţei şi drumuri-terenul e plan,se ţânţari cu palmdism endemic, iar unde e înclinat se fac rapid în loc de şanţuri, să întrebuinţăm această muncă pentru reconstituirea iazurilor unde să se facă o cultură raţională şi ştiinţifică a peştelui, în mare cantitate. Azi, numai Capitala consumă peşte proaspăt. In trecut el era hrana zilnică a ţărănimei. Refăcând pădurile şi iazurile, am alunga şi seceta permanentă din această istorică parte a ţarei, am aduce ploaia şi belşugul şi am scăpa neaoşa ţărănime răzăşească a Moldovei !» foame, de inaniţie şi de surorile Ion pelagra şi ftizia. Dr. N. Lupu ier, fac LIPSURI (Continuare din pagina I) cam unde băltoace și Forţele luptătoare şi forţele producătoare ale naţiunii în slujba biruinţii (Continuare din pagina I) ce ceea ce războiul cere şi consumă departe aşezate în lungul şoselelor neîncetate şi prevăzute cu toate mijloacele ne-Dar nici acolo viaţa nu este sigură, căci raza de acţiune a aviaţiei a crescut considerabil, iar centrele mari de producţie, constitue obiectivele ei preferate. Cu un cuvânt tot interiorul până la cel mai îndepărtat colţ de ţară, este transformat într’un vast şantier, în care munca de prestat este dinainte stabilită în planul pe care l-am putea numi plan economic de război pentru a-l deosebi de planul economic de pace despre care se vorbeşte aşa de des de la un timp încoace. Nu este uşor acum, după scurta privire asupra fizionomiei războiului modern în care am căutat să scot în relief numai aspectele cele mai concrete şi îndrumătoare pentru o bună apărare, să rezumăm aspectele sub care trebue să se prezinte o temeinică apărare. Aviaţie puternică, la înălţimea cel puţin a rivalelor sale, bine instruită, bine condusă, bogat înzestrată, în stare, nu numai să apere cerul naţional, dar să răspundă prin represalii, oricăror atacuri ce ar reuşi să execute aviaţia inamică. Granit© puternic fortificate care să asigure naţiunii o liniştită mobilizare a tuturor mijloacelor ei, a tuturor bunurilor ei materiale şi morale, dar în special a da putinţa ca factorii economici de pace să fie îndrumaţi pentru producţia de război. O apărare antiaeriană activă şi pasivă care să fie în măsură să acopere cu focul ei zonele mari de debarcare şi concentrare a trupelor, a aerodroamelor pe care se va putea concentra aviaţia noastră, a marilor uzine, a marilor triaje, cu un cuvânt a marilor centre economice industriale şi militare ale naţiunii şi a feri naţiunea de consecinţele bombardamentului. Un serviciu de pândă şi alarmă la dispoziţia apărării antiaeriene, organizat până în cele mai mici detalii putând funcţiona sigur şi fără posibilităţi de întrerupere, deci îngropate pe toate direcţiunile mari dar mai ales pe direcţiunile marilor obiective aeriene ale inamicului. In spatele frontierelor, pe o zonă adâncă de 39—100 km. o reţea de comunicaţii, drumuri, sosele, căi ferate de mare capacitate atât paralele cu frontul cât şi de pătrundere în front, care să asigure manevra trupelor, aprovizionărilor de tot felul dar mai ales transportul cu autoşi cu c. f. al unităţilor mobilizate şi al rezervelor. Depozite de combustibil de tot felul, dar mai ales depozite, la adăpost de bombardament, de noncesare pentru o repede reaprovizionare. Mari rezerve de material de drumuri pentru continua întreţinere şi buna înzestrare a şoselelor, podurilor, etc. * O bogată reţea de telefon şi telegraf în toată această zonă şi a cărei bună şi neîntreruptă funcţionare să fie asigurată, va trebui să ajute organele de conducee. Aceasta, aşa zisă «echipare» a frontului, în vederea unei bune apărări, este una din condiţiunile esenţiale şi de prim ordin, pentru succesul operaţiunilor militare. La adăpostul acestor măguri, se mobilizează şi concentrează forţele naţiunei, pe care le clasez în două mari grupe: a) Forţele luptătoare constitue armata — combatanţi şi necombatanţi, — cu toate serviciile foarte numeroase, atât ca varietate a funcţiunei lor, cât şi efective. b) Forţele producătoare sau forţele economice. Cum trebue să fie această armată ca ea să răspundă încrederii naţiunii, rezum în scurte cuvinte. Ea trebue să fie cât mai omogenă, animată de un simţ patriotic foarte desvoltat, cu încredere neştirbită atât în armamentul pe care II mânueşte cât şi în conducătorii ei, cantitativ şi calitativ superioară inamicilor, bucurându-se de o solidă încadrare — ofiţeri şi grade inferioare — înzestrată cu un material cel puţin la înălţimea duşmanilor cu care se va bate, dar mai ales înzestrată cu acele noui şi moderne mijloace de luptă — mitraliere, puşti mitraliere, aruncătoare de mine, tancuri şi tunuri antitanc, antiaeriene, sprijinită pe o puternică artilerie uşoară şi grea, care să fie în stare, cu focul ei, să uşureze apărarea în lupta ei apropiată cât şi cea depărtată. b) Forţele producătoare le pot rezuma cu o simplă dar vastă noţiune. Potenţialul de război al naţiunii, cu toate aspectele sub care se prezintă potenţial. Voi cita, ca interesând în special apărarea, potenţialul industrial. Acestea dau încredere în forţele naţiunii, iar din încredere, moralul naţiunii se va menţine ridicat. Cum ne găsim sub acest aspect al războiului de mâine ? România şi-a dublat străduinţele pentru a-şi utila şi perfecta potenţialul industrial de războiu şi nutreşte speranţa că va dispune de timpul necesar aşezării lui în producţie activă şi spornică. Să nădăjduim că lucrurile se vor desfăşura conform prevederilor aoazină și uleiuri pentru numeroasele stre, avioane, autocamioane, automobile 1 General Ion Sididiu Numeroase trupe japoneze la frontiera dintre China şi Mancikuo PEKING 30 (Rador). — Mai multe trenuri cu trupe de infanterie şi artilerie japoneze din regiunea Tientsin a sosit la Cianghaikuan, localitate situata la frontiera dintre China şi Manciukuo. Se crede că aceste mişcări de trupe sunt făcute în vederea sfărâmării rezisteţii franctirorilor chinezi de la nord-vest de Pekin. Activitatea acestor franctirori tinde la întreruperea comunicaţiilor între Peking şi Mukden. Serbările sokolilor la Fraga PRAGA, 30 (Baxler). ■— Ziua de ori a celui de al 10-lea congres al Sokolilor a dat prilej la peste 60000 tineri, gimnastici, de ambele sexe, în frunte cu o importantă delegaţie iugoslavă, să facă exerciţii gimnastice în faţa preşedintelui Beneš a primului ministru Milan Hodza şi a celorlalţi membri ai guvernului. La exerciţii au asistat mai multe zeci de mii de spectatori, cari au aplaudat cu mult entuziasm pe tinerii Sokoli. Preşedintele Beneş a fost obiectul dialocvaţii unor ovaţii nesfârşite din partea mulţimei, atât la sosirea, cât şi la plecarea sa de la stadion. In cursul zilei de eri au sosit la Piatra numeroase delegaţii străine. Se remarcă prezenţa a 700 tineri gimnastici bulgari, a 350 sokoli cehoslovaci din Bulgaria, cum şi a 350 sokoli cehoslovaci din Berlin. Deasemeni au mai sosit 22 membri ai delegaţiei elveţiene, delegaţiile lituaniană şi palestiniană. Oaspeţii străini au fost primiţi de populaţia capitalei cu cele mai cor.