Dreptatea, iulie 1938 (Anul 12, nr. 3178-3203)
1938-07-22 / nr. 3195
2 Impresionanta solemnitate de azi dimineaţă La Sinaia.Parcursul trenului mortuar.Sosirea la Bucureşti Tristeţea silei de astăzi, a ultimei şi de popas a Aceleia ce a fost Marea Regina, s’a aşternut ca un linţoliu greu peste Sinaia. Odată cu primele raze ale unui soare mai puţin strălucitor, aleele Castelului în mare doliu ,sunt înţesate de zeci de mii de oameni cu ochii înlăcrămaţi. La ora 7, la căpătâiul Augustei Suverane, un sobor de preoţi în frunte cu Patriarhul ţării, a oficiat un serviciu religios, în prezenţa M. S. Regelui — profund afectat — şi a celorlalţi membri ai Familiei Regale. La ora 7. 30, sicriul Regal este ridicat pe umeri de 8 ofiţeri ai regimentului 1 Roşiori «Regina Maria» şi în sunetul trist al goarnelor acompaniat de glasurile clopotelor tânguitoare, este aşezat pe un afet de tun tras de şase cai, acoperiţi cu marele doliu, violet cardinal. Cortegiul porneşte. Zecile de mii de oameni care sunt aşezaţi pe tot parcursul de la Castel până la gară, îngenunche pios la trecerea carului mortuar. In urma afetului de tun, cu paşi grei de durere, M. S. Regele şi întreaga Familie Regală însoţesc ultimul drum al Aceleia care iubise atât de mult Sinaia, cuibul regalităţii noastre. Sicriul, coborit de pe afet, este aşezat în vagonul mortuar de către ofiţerii regi Roşiori. La ora 9, într-o atmosferă de emoţie profundă, trenul marei tristeţi a ţării, porneşte spre Capitală. Pretutindeni, gările sunt drapate cu doliul preferat de Augusta Suverană. Pe tot parcursul trenului, mii şi mii de ţărani şi ţărance îmbrăcaţi în costume de mare zi, se înclină cu durere în faţa Aceleia care le-a fost Ocrotitoarea copiilor. Mamă a durerilor şi necazurilor celor mulţi şi săraci. La Cămpina, trenul mortuar se opreşte pentru zece minute. Lumea imensă de pe peron îngenunche, iar corurile intonează imnurile triste ale Morţii. La Ploeşti, atmosfera este impresionantă. La intrarea, ca şi la eşirea trenului regal, hohote de plâns copleşesc de emoţie asistenţa oficială. Cu greu, soborul de preoţi reuşeşte să oficieze serviciul divin. Lacrimi pretutindeni, lacrimi de durere nemărginite. Culminarea emoţiei este mare. Ai impresia că asişti la declanşarea unui cataclism. Cu greu, tristul cortegiu porneşte spre Capitală. Jerbe imense de flori roşii sunt aruncate pe parcursul trenului până la eşirea din oraş. Iar clopotele, plâng... La ora 11, Capitala este zguduită de bubuiturile tunurilor care anunţă sosirea Marei Suverane. Clopotele tuturor bisericilor cântă o simfonie de unică maiestate. In semn de pioasă reculegere, Bucureştii au păstrat o clipă de linişte. Nicio mişcare. Numai şoapte şi priviri care se ridică spre albastrul cerului ce pare să-şi trimită ultima binecuvântare către Aceia care a cântat în poezia Ei, frumuseţile pământului, norilor şi stelelor. Peronul gării Cotroceni este drapat cu violetul cardinal, culoarea preferată a Reginii. In mare ţinută de doliu oficialităţile în frunte cu ambasadorii extraordinari, consilieri regali şi tot clerul din Capitală, aşteaptă sosirea trenului mortuar. Regimentul 1 Roşiori «Regina Maria», este înşiruit de la gară până la intrarea în palatul Cotroceni, învăluit în violet şi flori roşii. La ora IPA precis, trenul moriuar îşi face apariţia. Muzicile militare intonează «Pentru rugăciune». Corurile bisericilor, ridică spre ceruri imnurile tristeţii care depăşeşte pe toţi cei prezenţi la această solemnitate. Din vagonul mortuar, este ridicat sicriul Augustei Suverane şi pe umeri de ofiţerii regii RoTrista ceremonia a înmormântării M. S. Regina Maria va avea loc în ziua de 24 iulie, Duminecă. Un serviciu religios se va oficia la ora 7.30 la Palatul Cotroceni de către înaltul Cler. In prezenta: 1) Familiei Regale, înconjurată de Casele Civile şi Militare; 2) Ambasadorii Extraordinari; 8) Preşedintele Consiliului de miniştri, Miniştri şi Subsecretarii de Stat cu doamnele; 4) Preşedinţii Corpurilor Legiuitoare; 5) Şefii de misiune şi ataşaţii militari cu doamnele; 6) Foştii miniştri; 7) Prim-preşedintele înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general, prim-preşedintele Consiliului Legislativ şi prim-preşedintele înaltei Curţi de Conturi şi comandanţii Străjii Ţării; 8) Preşedintele Academiei; 9) Primarul Municipiului Bucureşti şi Primarii de sectoare; 10) Ofiţerii generali; 11) Prefectul poliţiei Capitalei şi directorul general al poliţiilor; 12) Decanul Baroului Capitalei; 13) Prim-preşedintele şi procurorul general al Curţii de Apel; 14) Prim-preşedintele şi primul procuror al Tribunalului; 15) Prefectul judeţului Ilfov; 16) Directorii Fundaţiilor Regale; 17) Comandantul Pieţei Bucureşti; 18) O delegaţie a «Cavalerilor Ordinului Mihai Viteazul». După terminarea serviciului divin Sicriul Regal, purtat de ofiţeri din Regimentul 4 Roşiori «Regina Maria» va fi aşezat pe un afet de tun tras de 6 cai. In acel moment se vor trage 75 lovituri de tun, clopotele bisericilor din Capitală vor suna pe tot timpul parcursului. Cortegiul Cortegiul va porni de la Palatul Cotroceni la ora 8 şi se va forma în ordinea următoare: Prefectul poliţiei Capitalei; Un escadron din Regimentul 4 Roşiori «Regina Maria»; Corurile; Mitropoliţii, Episcopii şi Clerul; Invalizii de război, delegaţiile Asociaţiei Ofiţerilor de rezervă şi a Uniunii Luptătorilor, Coroana Reginei Maria purtată de un general inspector-general al Arşiori până în marea sală de recepţie a palatului, unde se ridică un monumental catafalc. Imediat, după săvârşirea serviciului religios de către toţi preoţii din Capitală, uşile palatului Cotroceni s’au deschis larg pentru a primi sutele de mii de oameni, care ţin să îngenunchie la căpătâiul Aceleia care a fost cea mai mare Regină, Cea mai bună Mamă, cea mai Româncă dintre toate româncele noastre. * Di Mănăstirea Argeş, unde M. S. Regina Maria va fi înmormântată, au începuit pregătirile pentru săparea criptei regale. matei asistat de doi generali; Maestrul Curţii Reginei Maria; Carul Mortuar urmat de carul Reginei Maria. Cordoanele vor fi ţinute de către Consilierii Regali şi înalţii Demnitari ai Statului. In dreapta şi în stânga Carului Mortuar vor merge Casa Militară Regală; Carul Mortuar va fi urmat de: Majestatea Sa Regele; Familia Regală; Ambasadorii extraordinari; Preşedintele Consiliului de miniştri şi Consilierii Regali; Miniştrii şi Subsecretarii de Stat; Şefii de misiuni şi ataşaţii militari; Secretarul general şi directorul protocolului din Ministerul Afacerilor Străine; . Foştii miniştri; Membrii înaltei Currţi de Casaţie şi Justiţie; Membrii Consiliului Legislativ; înalta Curte de Conturi; Academia Română; Primarul Capitalei; Eforii Spitalelor Civile şi reprezentanţii Cultelor şi ai comunităţilor minoritare; înalţii funcţionari ai Statului, Consiliul Băncii Naţionale, directorii Fundaţiilor Regale, Curţile şi Tribunalele, Baroul din Capitală cu Consiliul de disciplină; Primarii de Sectoare; Funcţionarii publici superiori. Armata. Cortegiul plecând de la Palatul Cotroceni, va trece pe Bulevardul Independenţei, Bulevardul Elisabeta, Calea Victoriei până la Ateneu, strada Franklin, B-dul Ionel I. C. Brătianu, B-dul Tache Ionescu, B-dul Lascăr Catargiu şi şoseaua Kiseleff până la Gara Regală, unde Sicriul Regal va fi coborit de către ofiţerii regimentului 9 Roşiori şi aşezat în trenul mortuar. Armata va fi aşezată pe tot parcursul de la Palatul Cotroceni până la Gara Regală. înapoia armatei pe parcurs vor fi primit de persoanele oficiale corporaţiile, cu drapelele lor. Pe peronul gării onorurile vor fi date de un escadron cu drapel şi muzică din Regimentul 4 Roşiori «Regina Maria». Trenul mortuar Regal va pleca din gara Regală la ora 12. Trenul mortuar Regal se va opri în gările: Titu, Goleşti şi Piteşti. Pe peronul gărilor în tot parcursul se vor afla: Clerul, toate autorităţile locale, societăţile şi şcoalele. La Curtea de Argeş Trenul mortuar Regal va sosi în Curtea de Argeş, la ora 16, unde o companie cu drapel şi muzică va da onorurile Sicriul Regal coborit de ofiţerii Regimentului 4 Roşiori «Regina Maria» va fi aşezat pe un afet de tun tras de şase cai. In acel moment se vor trage 75 lovituri de tun şi clopotele tuturor bisericilor vor începe să sune. Cortegiul se va forma în ordinea următoare: Un escadron din regimentul 4 Roşiori «Regina Maria»; Corurile; Clerul; Delegaţia Invalizilor de răsboiu din regiune; Coroana Reginei Maria purtată de un general inspector general al Armatei, asistat de doi generali; Maestrul Curţii Reginei Maria; Carul Mortuar, tras de şase cai; Cordoanele vor fi ţinute de Consilierii Regali; în dreapta şi în stânga carului mortuar vor merge Casa Militară Regală. Carul mortuar va fi urmat de: Majestatea Sa Regele; Familia Regală; Ambasadorii extraordinari precum şi de toate persoanele oficiale sosite cu trenurile speciale şi cari vor ocupa aceleaşi locuri ca şi în cortegiul de la Bucureşti. Vor urma apoi prefectul judeţului Argeş, primarul oraşului Curtea de Argeş. Armata va încheia cortegiul. Cortegiul va trece pe strada Negru Vodă, Bulevardul, Carol I. Dealungul drumului Pe partea stângă vor fi aşezate trupele, iarpe partea dreaptă şcolile şi societăţile. Cortegiul ajuns în faţa Mănăstirii, Sicriul Regal va fi coborit de către ofiţerii Regimentului 4 Roşori «Regina Maria» şi condus la locul unde se va oficia serviciul divin de către înaltul Cler. O companie de infanterie cu muzică va da onorurile. După terminarea serviciului divin, rămăşiţele pământeşti ale Reginei Maria vor fi înmormântate în interiorul Bisericii Curtea de Argeş, în prezenţa Familiei Regale şi a persoanelor oficiale care au călătorit cu trenurile speciale. In acel moment se vor trage 75 lovituri de tun, iar clopotele bisericilor vor suna. La ora 17.30 când se va oficia serviciul divin la Mănăstirea Curtea de Argeş, se va oficia serviciul divin la toate bisericile din ţară în faţa tuturor autorităţilor civile şi militare. Toate instituţiuinile publice şi private, magazinele şi pieţele vor fi închise. Ţinuta Ţinuta de gală de doliu este de rigoare. Frac, vestă neagră, cravată albă, mănuşi negre şi decoraţii. Pentru magistraţi: roba. Ţinuta pentru militari: Ofiţerii de front K. 4 C.; pentru ofiţerii în afară de front D. 4 C. cu Trasaid negru. Doamnele care ia fi parte la ceremonie vor purta mare doliu cu voile de crepe. Servicii divine din ziua înmormântării în toată ţara Ministerul cultelor şi artelor a dat telegrama cu următorul cuprins căpeteniilor (Episloifiilor) tuturor cultelor din ţară. Duminică 24 iulie ora 5 şi jumătate după masă se va face la Curtea de Argeş înmormântarea neuitatei noastre Regine Maria. Binevoiţi a lua măsuri ca la Plata şi ora amintită să se săvârşească slujba religioasă în toate bisericile din cuprinsul eparhiei P. S. Voastre în faţa autorităţilor civile şi militare. Ducele şi Ducesa de Kent reprezintă pe Regele George VI la funeraliile Reginei Maria LONDRA, 20Radorf. Se anunţă oficial că Ducele şi Ducesa de Kent vor pleca Vineri dimineaţa la Bucureşti, spre a reprezenta pe Regele George VI la funeraliile Reginei Maria a României. Ducele şi Ducesa de Kent vor călători cu avionul până la Viena, de unde vor lua trenul pentru Bucureşti. Doliul Curţii regale engleze LONDRA, 21 (Rador), întreaga presă londoneză, cât şi cea din provincie, a publicat articole amănunţite despre decesul M. S. Reginei Maria, conţinând date biografice detailate şi subliniind rolul istoric, marile însuşiri şi talente ale defunctei Suverane, nepoată a Reginei Victoria. Oficial se anunţă că începând de Sâmbătă 23 Iulie, — data înapoierii Suveranilor britanici de la Paris, — Curtea Regală engleză va lua doliu pe timp de două săptămâni. Marele şamberlan al Curţii Regale şi şeful protocolului de la Foreign Office au făcut vizite de condoleanţe la legaţia RomânieiLuni 25 iulie, la catedrala elenă din Londra se va oficia un requiem solemn, organizat de legaţia României. Ceremonia înmormântării .* Condoleanţale guvernelor străine •J. Mussolini, Kemal Ataturk şi generalul Franco. In cursul dimineţii de eri s’au pre- PRAGA 21 (Bador). — Legaţia zentat li Ministerul Afacerilor Străine română din Praga a anunţat că Dud-nii Sava Kiroff, ministrul Bulgariei, minică 24 Iulie, la amiază, se va ofi- Vladimir Korec însărcinat cu afaceri al cia un serviciu religios în biserica Cehoslovaciei, Francesco Vasquez Tre-1 ortodoxă din Praga, în amintirea seria, însărcinat cu afaceri al Mexi- Reginei Maria a României, oului, d. Paul Kukoliev, însărcinatul du afaceri al Uniunii Republicilor Sovietice, Constantin Colias, ministrul Greciei, prof. Manuel Lopez Rey însărcinat cu afaceri al Spaniei, pentru a prezenta condoleanţe din partea guvanelor ce reprezintă. Deasemeni s’au pri SINAIA, 20. — Intre miile de telegrame de condoleanţe primite de M. S . Regele dela şefii statelor s’a unit telegrame dela d-ni De Weck, mit primit şi din partea d-lor Hitler, nistrul Elveţiei în România, General - Eduardo Hay, ministrul afacerilor străine al Mexicului, Metacsas, primul ministru al Greciei, Gabriel Puux, fost ministru al Franţei în România, Beck, ministrul afacerilor străine al Poloniei, etc. LISABONA, 21 (Rador). — D. Samparo, secretarul general al ministerului afacerilor străine al Portugaliei, s-a prezentat personal la legaţia României, exprimând în numele d-lui Salazar, preşedintele consiliului de miniştri şi a guvernului portughez, condoleanţe cu ocazia încetării din viaţă a Reginei Maria. Deasemeni nunţiul apostolic, ambasadorul Angliei şi lady Selby, precum şi ministrul Italiei, au prezentat condolenţe. Nunciatura a arborat steagul în bernă, în semn de participare a corpului diplomatic la doliul României. * PRAGA, 21 (Rador). — Cu ocazia încetării din viață a Reginei Maria a României, a. Somai, cancelarul republicei, a făcut o vizită oficială a lui Radu Crutzescu, ministrul României la Praga, exprimăndu-i progind-Mamă a României, Curtea Rofundele condoleanţe ale d-lui Ed. gală a Albaniei va ţine doin timp J$6Yl6$» TiVGSCfllYLtfflff VP.'n'ilhl.TPPT fp/in. 1 d r* A cantamona Beneş, preşedintele republicei ceho- Ide o săptămână. slovace. CURTEA ALBANEZA A LUAT DOLIU TIRANA 20 (Rador). — Cu ocazia încetării din viaţă a M. S. R. TELEGRAMELE DE CONDOLEANŢE PRIMITE BRUXELLES, 20 (Rador). — Regele Leopold a adresat o telegramă de condoleanţe M. S. Regelui Carol al României şi a însărcinat pe mareşalul Curţii să facă un demers pe lângă ministrul României la Bruxelles. PARIS 20 (Rador). — Președintele consiliului municipal d. Provost de Launay a adresat M. S. Regelui Carol II al României următoarea telegramă: «Parisul, care a avut onoarea să primească în palatul municipiului pe M. S. Regina Maria, ia parte cu profundă durere la doliul ce lovește pe Majestatea Voastră și exprimă sentimentele sale de respectuoasă și îndurerată simpatie». •î* «DREPTATEA» Ordinul de zi al ninistroim Apărării Naţionale taire ormaid Ordin de zi No. 19, din 19 Iulie 1938 Marea noastră Regină, Aceia care ne~ In aceste clipe de mare durere ale însufleţea cu curajul şi preznţa Ei în Iubitului nostru Rege, nu putem să l-o primele tranşee, Aceia care galopa în capul cavaleriei, Aceia Care fără teamă venea în mijlocul holericilor şi exantematicilor, Aceia care îngrijea şi mângâia răniţii cu cel mai mare devotament, atrăgăndu-şi numele de ,,Mama răniţilor''’, s’a dus în lumea veşniciei, acolo unde Marele Rege Ferdinand şi eroii lui o aşteptau, alinăm, decât luând parte cu toată inima la durerea Lui, arătându-I astfel dragostea ce avem pentru El şi păstrând o veşnică şi frumoasă amintire Bunei noastre Regine! Să-I fie ţărâna uşoară! Ministrul Apărării Naţionale, General de divizie Argeşeanu. Entuziasta primire făcută Suveranilor Angliei în Capitala Franţei LONDRA 21 (Rador). — Primirea entuziastă făcută în Franţa Suveranilor Marei Britanii a produs o profundă impresie asupra poporului englez. Această primire face obiectul tuturor conversaţiilor în toate cercurile societăţii engleze, fără deosebire de scara socială, întreaga opinie publică engleză este mişcată de sinceritatea şi facterul cordial al primirii». «Mai mult decât strălucita primire, scrie «Times» ne impresionează spontaneitatea cu care poporul francez salută pretutindeni pe Suveranii noştri. Efectul politic al acestei reacţiuni de ordin sentimental nu poate să nu fie ţinut în seamă într’o ţară cum este Anglia. Respectul faţă de Suveranii Angliei stăpâneşte întreg poporul francez şi fiece englez nu poate să nu înţeleagă şi să nu aprecieze Franţa. Pe sălile Parlamentului am auzit spunându-se că «Regele George VI a împlinit la Paris o misiune identică cu aceia a Regelui Eduard VII». COMENTARIILE PRESEI CANADIENE OTTAWA, 21 (Rador). — Presa canadiană consacră lungi articole de fond vizitei la Paris a suveranilor Angliei. Ziarele subliniază strânsa înţelegere dintre cele două mari democraţii europene şi enturziasmul spontan al poporului francez faţă de reprezentanţii regali ai imperiului britanic. «La Gazette de Montreal» scrie PAceastă vizită este o dovadă evidentă a forţei şi calităţii înţelegerii anglo-franceze. Ea este rezultatul unui acord pentru propăşirea colaborării şi apărării nu numai a intereselor comune, ci şi a idealurilor naţionale şi internaţionale identice». ÎNSEMNĂTATEA POLITICA A VIZITEI PARIS, 21 (Rador). — agenţia Havas transmite: Vizita Suveranilor Angliei sporeşte zi de zi entuziasmul Franţei întregi. Ziarele sublimează aclamaţiile nesfârşite cu care mulţimea formată din toate straturile sociale întâmpină pretutindeni pe Regele George VI şi pe Regina Elizabeth, însemnătatea politică a acestei vizite şi mai ales cuvântările rostite de Regele George al Angliei şi de d. Lebrun, preşedintele Republicei, cum şi în prevederile oamenilor de stat ai celor două ţări, formează totuşi obiectul principal al comentariilor presei. „Le Jour” scrie: „Puţine tratate sau acorduri au o importanţă atât de mare ca primirea pe care populaţia parisului o face Suveranilor Angliei. Se pare că poporul francez simte, la fel cu diplomaţii, nevoia unei alianţe cu Anglia. Dacă este adevărat că îmbinarea sentimentelor cu interesele formează cele mai faune uniri, unirea franco-englezǎ va dura tot atât cât Franţa şi Marea Britanie". ^Petit Parisien” declară: ,,,Douǎ puteri democratice, sigure de unirea lor indestructibilă, rămân totdeauna despuse să colaboreze în deplin acord la destinderea internaţională care ar avea ca rezultat să readucă Europa în zona păcii. Regele George VI şi d. Lebrun au spus-o cu autoritatea supremă ce se leagă de funcţiunile lor de şefi de state Miniştrii întruniţi la Quai d’Orsay, se înţelege dela sire, au terminat întrevederea lor, în acelaş spirit”. TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE «EftijNESCU» S. A., STR. ING. ANGHEL SALIGNY, 2, TELEFON 3.26.68. m FAPTE ŞI ŞTIRI In urma dispoziţiilor date de guvern* autorităţile publice nu lucrează azi şi Sâmbătă* din cauza doliului naţional. La Mareşalatul Palatului Regal s au mai primit telegrame de omagiu şi devotament pentru M. S. Regele Carol II, dela următoarele persoane şi Instituţiuni: Sfatul negustoresc din Sulina; profesorii şi personalul şcolii de piscicultură şi marină din Giurgiu; Elena I. Tisescu pensionară şi directoarea şcoalei profesionale de fete Teresa General Mircescu din Iaşi; obştea comunei Puţintel Teleorman; răzeşii din bătrânii codri ai Tigheciului din comuna Căpăcila Răzeşti judeţul Cahul; arcaşii din comuna Dărmăneşti Suceava; societatea mazililor şi răzeşilor moldoveni din Cernăuţi; membrii asociaţiei bursei în frunte cu comitetul şi funcţionarii bursei de mărfuri Constanţa; C. Bărbulescu, industriaş Ploeşti, căpitan Modest Jaro, sau, învăţător. D. Albert Lebnin, preşedintele Republicei franceze, a trimis M. S. Regelui Carol următoarea telegramă: M. SALE CAROL II REGE AL ROMÂNIEI BUCUREŞTI Aflu cu vie emoţie moartea M. Sale Regina Maria şi ţin să exprim condoleanţele mele cele mai sincere Majestăţii Voastre, asigurând-o de partea ce iau din toată inima la doliul Său şi la acela al Familiei Regale. ALBERT LEBRUN Guvernul a luat dispoziţia ca funcţionarii publici să poarte doliu la mânecă până la înmormântarea Reginei Maria. In acest sens s’au trimis circulări în întreaga ţară. Bursa din Bucureşti n’a lucrat as-Principele Nicolae a sosit Marţi 19 Iulie la orele 1830 la Bucureşti, ____________ _ venind cu avionul spre a participa lăzi, din cauza doliului naţional în la înmormântarea Majestăţii Sale urma morţii M. S. Regina Maria, Regina, Maria, M. S. Regele a răspuns prin următoarele cuvinte la condoleanţele exprimate în numele guvernului: I. P. S. S- Patriarhul Miron, Preşedintele Consiliului Castelul Peleş Adânc mişcat de sentimentele de simpatie ce Mi le exprimaţi în numele guvernului vă asigur că simt o mângâiere sufletului meu îndurerat. Legaţia Regală a României la Stokholm a informat telegrafic ministerul afacerilor străine că, în urma încetării din viaţă a Majestăţii Sale Regina Maria, Curtea suedeză a luat un doliu de trei săptămâni, cu începere de la 19 iulie a. c. Sindicatul ziariştilor din Bucureşti a trimis Maiestăţii Sale Regelui următoarea telegramă: Sindicatul ziariştilor din Bucureşti roagă respectuos pe Majestatea Voastră să binevoiască a primi cele mai respectuoase condoleanţe pentru marea pierdere încercată prin trecerea întru cele vecinice a M. S. Reginei Maria, Scumpă nouă tuturor. Ziariştii români aduc un ultim omagiu vieţei de altruism şi binefacere a Aceleia care a fost prezidenta de onoare a Sindicatului ziariştilor şi asigură pe Majestatea Voastră de tot devotamentul presei române. Preşedintele Sindicatului Ziariştilor ALEXANDRU SANDULESCU Solemnitatea depunerii jurământului către M. S. Regele a noului episcop romano-catolic de Alba-Iu- Ha, dr. Vorbuchner, solemnitate ce urma să se facă ori dimineaţa, la Palatul Regal s'a amânat, din cauza doliului Curţii pentru o dată ce se va anunţa ulterior. D. colonel Delmas, ataşatul militar al Franţei, decanul ataşaţilor militari, s’a prezentat, gri .10 Iude Exc. Sale d-lui general de divizie Argeşeanu, ministrul apărării naţionale, pentru a exprima condoleanţele corpului ataşaţilor militari acreditaţi in România, cu ocazia decesului M. S. Regina Maria a României. Secretarul general al Preşedinţiei Consiliuli de miniştri roagă pe foştii Miniştri şi foştii Subsecretari de Stat şi pe toate persoanele oficiale prevăzute în programul funeraliilor Reginei Maria, să binevoiască a comunica Secretariatului General al Preşedinţiei Consiliului de Miniştri, până cel mai târziu la 22 iulie 1938, adresa domniilor lor şi dacă iau parte la această pioasă ceremonie, spre a li se putea reţine din vreme locuri în trenul special, care-i va transporta din Gara Regală Mogoşoaia la Curtea de Argeş şi înapoi. Ţinuta va fi conform programului publicat în ziare. Marţi au sosit în ţară, cu automobilul, ArhiduceleAnton şi arhiducesa Ileana de Habsburg. Banca Naţională nu a lucrat azi din cauza doliului naţional. Deasemeni nu va lucra nici Sâmbătă,din aceiaşi cauză ROMA 21 (Rador). — Ministrul Portugaliei la Roma a făcut ori o vizită contelui Ciano, ministrul afacerilor străine al Italiei, comunicându-i că guvernul portughez îl consideră ca fiind acreditat pe lângă «Regele Italiei şi împăratul Etiopiei». Accidentul căpitanului Papană LONDRA 21 (Rador). — Agenţia Reuter anunţă: O telegramă primită din Norwalk (Connecticut) arată că aviatorul român căpitan Alex. Papană a declarat că pagubele suferite de avionul său sunt mai mici decât s’a crezut, dar sborul său peste Atlantic va suferi o întârziere de o lună. Farmaciile de serviciu Joi 21 Iulie 1938 Farmacia Petrescu Janeta str. Regală 1; farmacia L. I. Ratz (La Arab) (Stiveiman), str. , Carol 122; O. Herzenberg, (L. Roissman), calea Văcărești 25; Ep. Micăilescu, calea Griviţei 431; Farmaccia D. M. Ionescu, (Klegner), str. Berzei 46; Farmacia L. Tărnăuceanu (Renée Diamant), calea Griviţei 35; Farma,c. Ernest Ssaszar, Calea Victoriei 124; Victor Gheorghe, str. Duiliu Zamfirescu 9;N. Wasserman, calea Moşilor 294; Alexandrina Barbieri, calea Dudești 258; G. Tempeanu-Bibicescu, calea Călărașilor 240; Farmacia Dr. Voloianu, str. 11 Iunie 23; Al. Iorga Pandelescu, str. Dr. Lister 1; G. Drăghici, calea Rahovei. 151. CORPUL PORTĂREILOR TRIBUNALULUI ILFOV — Publicaţia Nr. 34255 din 20 iulie 1938. In baza adresei cu Nr. 26207 1938, a jud. Ocol 6 Bucureşti se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 28 Iulie 1938, dela ora 8 dimineaţa din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică In Bucureşti Calea Şerban Vodă Nr. 40 averea imobilă a debit. Elena Puricescu care se compune din una sufragerie maron și altele anume specificate în procesul - verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Petre Iordănescu. Dos. 7678 936. — Publicația Nr. 34226 din 20 iulie 1938. In baza adresei Nr. 16840-1938, a jud. Ocol I. Buc. se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 26 Iulie 1938, dela ora 8 dim. din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti Calea Victoriei Nr.91-93 etaj 4 scara C, apart. 69, averea imobilă a debit, S. Zisman care se comune din un birou nic şi altele anume specificate în procesul - verbal de urmărire spre despăgubirea credit Banca de Depuneri şi Credit. Dos. 1690-1933. — Publicaţia Nr. 34297 din 20 Iulie 1938. In baza adresei Nr. 17117 938, a judecătoriei I Urbană Buc. se publică spre cunoştinţa generală rusă In ziua de 27 Iulie 1938, de la ora 8 dimineaţa din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică la localitate str. Mitropolitul Andrei Şaguna 10, averea imobilă urmărită a debit. Anastasia Popescu şi Pandele Popescu, care se compune de un dormitor nuc furnir şi altele anume specificate în procesul - verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. H. Harnik. Dos. 8964 - 938. — Publicația Nr 34184 din 19 Iulie 1938. In baza adresei cu Nr. 18832-938 a Tribunalului Ilfov secţia Notariat se publică spre cunoştinţa generală că in ziua de 28 Iulie 1938, de la orele 8 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică, în Bucureşti, pe Piaţa Amzii, averea mobilă urmărită a debitorului Al. Rioşanu, care se compune din un birou lemn mahon şi altele anume specificate numai la punctele 1, 2, 3, 4, 6, 7, 9 şi 11 din procesul - verbal de urmărire, spre despăgubirea creditorului I. Beney. Dos. 19165 - 935. — Publicaţia Nr. 34172 din 20 Iulie 1938. In baza adresei cu Nr. 37144- 938, a judecătoriei Ocolului 4 Mixt Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 27 Iulie 1938, dela ora 8 dimineaţa înainte se va vinde «Şi licitație publică la localitate strada Domniţa Ileana Nr. 17, comuna suburbană Principele Nicolae, Ilfov, averea mobilă urmărită a debitorului Vasile Sotir, compusă din 4 tejghele de tâmplărie și altele anume specificate în procesul - verbal de urmărire, spre despăgubirea creditorului E. Sigman et Comp Dos. 5197938. — Publicația Nr. 34306 din 20 Iulie 1938. In baza adresei Nr. 49032-1938, Tribunalul Ilfov secţia 4 C. C. se publică spre cunoştinţa generală că la ziua de 27 Iulie 1938, dela ora 8 dimineaţa din zi inainte, se va vinde la licitaţie publică la localitate str. Doamnei Nr. 5 averea mobilă urmărită a credit. Cooperativei Centrală Mixtă cu funcţiuni multiple a Frontului Ostăşesc Naţionalist, pr. reprez. legali, care se compune din un frijjorifer şi altele anume specificate In procesulverbal de urmărire, spre despăgubirea credit, soc. de asigurări „Adriatica” din București, prin repr. legali. Dos. 1509- 1938. OiLAa 'IE DAI DL ALI cin r \Ris este ^ certificatul |f NupeMoritălii I O U MMI.t Cine ^ipraiaz«i Xcalildica .ia numai oua fanat IMITA.TUIMILE N'AU VAIOARE • •• Girant resnotisabili Const. IV Mihăescu