Dreptatea, iulie 1938 (Anul 12, nr. 3178-3203)

1938-07-22 / nr. 3195

2 Impresionanta solemnitate de azi dimineaţă La Sinaia.­Parcursul trenului mortuar.­Sosirea la Bucureşti Tristeţea silei de astăzi, a ultimei şi de popas a Aceleia ce a fost Ma­rea Regina, s’a aşternut ca un linţo­liu greu peste Sinaia. Odată cu primele raze ale unui soare mai puţin strălucitor, aleele Castelului în mare doliu ,sunt înţe­sate de zeci de mii de oameni cu o­­chii înlăcrămaţi. La ora 7, la căpă­tâiul Augustei Suverane, un sobor de preoţi în frunte cu Patriarhul ţării, a oficiat un serviciu religios, în prezenţa M. S. Regelui — pro­fund afectat — şi a celorlalţi mem­bri ai Familiei Regale. La ora 7. 30, sicriul Regal este ri­dicat pe umeri de 8 ofiţeri ai regi­mentului 1 Roşiori «Regina Maria» şi în sunetul trist al goarnelor a­­companiat de glasurile clopotelor tânguitoare, este aşezat pe un afet de tun tras de şase cai,­­ acoperiţi cu marele doliu, violet cardinal. Cortegiul porneşte. Zecile de mii de oameni care sunt aşezaţi pe tot parcursul de la Castel până la gară, îngenunche pios la trecerea carului mortuar. In urma afetului de tun, cu paşi grei de durere, M. S. Regele şi în­treaga Familie Regală însoţesc ul­timul drum al Aceleia care iubise atât de mult Sinaia, cuibul regali­tăţii noastre. Sicriul, coborit de pe afet, este a­­şezat în vagonul mortuar de către ofiţerii reg­­i Roşiori. La ora 9, într-o atmosferă de emo­ţie profundă, trenul marei tristeţi a ţării, porneşte spre Capitală. Pretutindeni, gările sunt drapate cu doliul preferat de Augusta Suve­rană. Pe tot parcursul trenului, mii şi mii de ţărani şi ţărance îmbrăcaţi în costume de mare zi, se înclină cu­ durere în faţa Aceleia care le-a fost Ocrotitoarea copiilor. Mamă a dure­rilor şi necazurilor celor mulţi şi săraci. La Cămpina, trenul mortuar se o­­preşte pentru zece minute. Lumea i­­m­ensă de pe peron îngenunche, iar corurile intonează imnurile triste ale Morţii. La Ploeşti, atmosfera este impre­sionantă. La intrarea, ca şi la eşirea trenului regal, hohote de plâns co­pleşesc de emoţie asistenţa oficială. Cu greu, soborul de preoţi reuşeşte să oficieze serviciul divin. Lacrimi pretutindeni, lacrimi de durere ne­mărginite. Culminarea emoţiei este mare. Ai impresia că asişti la de­clanşarea unui cataclism. Cu greu, tristul cortegiu porneşte spre Capitală. Jerbe imense de flori roşii sunt aruncate pe parcursul tre­nului până la eşirea din oraş. Iar clopotele, plâng... La ora 11, Capitala este zguduită de bubuiturile tunurilor care anun­ţă sosirea Marei Suverane. Clopo­­tele tuturor bisericilor cântă o sim­fonie de unică maiestate. In sem­n de pioasă reculegere, Bucureştii au păstrat o clipă de li­nişte. Nicio mişcare. Numai şoapte şi priviri care se ridică spre albas­trul cerului ce pare să-şi trimită ultima binecuvântare către Aceia care a cântat în poezia Ei, frumu­­seţile pământului, norilor şi stele­lor. Peronul gării Cotroceni este dra­pat cu violetul cardinal, culoarea preferată a Reginii. In mare ţinută de doliu oficiali­tăţile în frunte cu ambasadorii ex­traordinari, consilieri regali şi tot clerul din Capitală, aşteaptă sosi­rea trenului mortuar. Regimentul 1 Roşiori «Regina Maria», este înşiruit de la gară până la intrarea în palatul Cotro­ceni, învăluit în violet şi flori roşii. La ora IPA precis, trenul mor­­iuar îşi face apariţia. Muzicile mi­litare intonează «Pentru rugăciu­ne». Corurile bisericilor, ridică spre ceruri imnurile tristeţii care depă­şeşte pe toţi cei prezenţi la­ această solemnitate. Din vagonul mortuar, este ridi­cat sicriul Augustei Suverane şi pe umeri de ofiţerii regi­i Ro­Trista ceremonia a înmormântă­rii M. S. Regina Maria va avea loc în ziua de 24 iulie, Duminecă. Un serviciu religios se va oficia la ora 7.30 la Palatul Cotroceni de către înaltul Cler. In prezenta:­­ 1) Familiei Regale, înconjurată de Casele Civile şi Militare; 2) Ambasadorii Extraordinari; 8) Preşedintele Consiliului de mi­niştri, Miniştri şi Subsecretarii de Stat cu doamnele; 4) Preşedinţii Corpurilor Legiui­toare; 5) Şefii de misiune şi ataşaţii mi­litari cu doamnele; 6) Foştii miniştri; 7) Prim-preşedintele înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general, prim-preşedintele Consiliu­lui Legislativ şi prim-preşedintele înaltei Curţi de Conturi şi coman­danţii Străjii Ţării; 8) Preşedintele Academiei; 9) Primarul Municipiului Bucu­reşti şi Primarii de sectoare; 10) Ofiţerii generali; 11) Prefectul poliţiei Capitalei şi directorul general al poliţiilor; 12) Decanul Baroului Capitalei; 13) Prim-preşedintele şi procuro­rul general al Curţii de Apel; 14) Prim-preşedintele şi primul procuror al Tribunalului; 15) Prefectul judeţului Ilfov; 16) Directorii Fundaţiilor Regale; 17) Comandantul Pieţei Bucureşti; 18) O delegaţie a «Cavalerilor Ordinului Mihai Viteazul». După terminarea serviciului di­vin Sicriul Regal, purtat de ofiţeri din Regimentul 4 Roşiori «Regina Maria» va fi aşezat pe un afet de tun tras de 6 cai. In acel moment se vor trage 75 lovituri de tun, clopotele bisericilor din Capitală vor suna pe tot timpul parcursului. Corte­giul Cortegiul va porni de la Palatul Cotroceni la ora 8 şi se va forma în ordinea următoare: Prefectul poliţiei Capitalei; Un escadron din Regimentul 4 Ro­şiori «Regina Maria»; Corurile; Mitropoliţii, Episcopii şi Clerul; Invalizii de război, delegaţiile A­­sociaţiei Ofiţerilor de rezervă şi a Uniunii Luptătorilor, Coroana Reginei Maria purtată de un general inspector-general al Ar­şiori până în marea sală de recep­ţie a palatului, unde se ridică un monumental catafalc. Imediat, după săvârşirea servi­­ciului religios de către toţi preoţii din Capitală, uşile palatului Cotro­ceni s’au deschis larg pentru a pri­­mi sutele de mii de oameni, care ţin să în­genunchie la căpătâiul Ace­leia care a fost cea mai mare Re­gină, Cea mai bună Mamă, cea mai Româncă dintre toate româncele noastre. * Di Mănăstirea Argeş, unde M. S. Regina Maria va fi înmormântată, au începuit pregătirile pentru săpa­­rea criptei regale. matei asistat de doi generali; Maestrul Curţii Reginei Maria; Carul Mortuar urmat de carul Re­ginei Maria. Cordoanele vor fi ţinute de către Consilierii Regali şi înalţii Demni­tari ai Statului. In dreapta şi în stânga Carului Mortuar vor merge Casa Militară Regală; Carul Mortuar va fi urmat de: Majestatea Sa Regele; Familia Regală; Ambasadorii extraordinari; Preşedintele Consiliului de mi­niştri şi Consilierii Regali; Miniştrii şi Subsecretarii de Stat; Şefii de misiuni şi ataşaţii mili­tari; Secretarul general şi directorul protocolului din Ministerul Aface­rilor Străine; . Foştii miniştri; Membrii înaltei Currţi de Casaţie şi Justiţie; Membrii Consiliului Legislativ; înalta Curte de Conturi; Academia Română; Primarul Capitalei; Eforii Spitalelor Civile şi repre­­zentanţii Cultelor şi ai comunită­ţilor minoritare; înalţii funcţionari ai Statului, Consiliul Băncii Naţionale, directo­rii Fundaţiilor Regale, Curţile şi Tribunalele, Baroul din Capitală cu Consiliul de disciplină; Primarii de Sectoare; Funcţionarii publici superiori. Armata. Cortegiul plecând de la Palatul Cotroceni, va trece pe Bulevardul Independenţei, Bulevardul Elisabe­­ta, Calea Victoriei până la Ateneu, strada Franklin, B-dul Ionel I. C. Brătianu, B-dul Tache Ionescu, B-dul Lascăr Catargiu şi şoseaua Kiseleff până la Gara Regală, unde Sicriul Regal va fi coborit de către ofiţerii regimentului 9 Roşiori şi aşezat în trenul mortuar. Armata va fi aşezată pe tot par­cursul de la Palatul Cotroceni până la Gara Regală. înapoia armatei pe parcurs vor fi primit de persoanele oficiale corpo­raţiile, cu drapelele lor. Pe peronul gării onorurile vor fi date de un escadron cu drapel şi muzică din Regimentul 4 Roşiori «Regina Maria». Trenul mortuar Regal va pleca din gara Regală la ora 12. Trenul mortuar Regal se va opri în gările: Ti­tu, Goleşti şi Piteşti. Pe peronul gărilor în tot parcur­sul se vor afla: Clerul, toate auto­rităţile locale, societăţile şi şcoalele. La Curtea de Argeş Trenul mortuar Regal va sosi în Curtea de Argeş, la ora 16, unde o companie cu drapel şi muzică va da onorurile­ Sicriul Regal coborit de ofiţerii Regimentului 4 Roşiori «Regina Maria» va fi aşezat pe un afet de tun tras de şase cai. In acel mo­ment se vor trage 75 lovituri de tun şi clopotele tuturor bisericilor vor începe să sune. Cortegiul se va forma în ordinea următoare: Un escadron din regimentul 4 Roşiori «Regina Maria»; Corurile; Clerul; Delegaţia Invalizilor de răsboiu din regiune; Coroana Reginei Maria purtată de un general inspector general al Armatei, asistat de doi generali; Maestrul Curţii Reginei Maria; Carul Mortuar, tras de şase cai; Cordoanele vor fi ţinute de Con­silierii Regali; în dreapta şi în stânga carului mortuar vor merge Casa Militară Regală. Carul mortuar va fi urmat de: Majestatea Sa Regele; Familia Regală; Ambasadorii extraordinari pre­cum şi de toate persoanele oficiale sosite cu trenurile speciale şi cari vor ocupa aceleaşi locuri ca şi în cortegiul de la Bucureşti. Vor urma apoi prefectul judeţului Argeş, pri­marul oraşului Curtea de Argeş. Armata va încheia cortegiul. Cortegiul va trece pe strada Ne­gru Vodă, Bulevardul, Carol I. Dealungul drumului Pe partea stângă vor fi aşezate trupele, iar­­­pe partea dreaptă şcolile şi socie­tăţile. Cortegiul ajuns în faţa Mănăsti­rii, Sicriul Regal va fi coborit de către ofiţerii Regimentului 4 Ro­­şori «Regina Maria» şi condus la locul unde se va oficia serviciul di­­vin de către înaltul Cler. O companie de infanterie cu mu­zică va da onorurile. După terminarea serviciului di­vin, rămăşiţele pământeşti ale Re­ginei Maria vor fi înmormântate în interiorul Bisericii Curtea de Ar­­geş, în prezenţa Familiei Regale şi a persoanelor oficiale care au călă­torit cu trenurile speciale. In acel moment se vor trage 75 lovituri de tun, iar clopotele bise­ricilor vor suna. La ora 17.30 când se va oficia serviciul divin la Mănăstirea Curtea de Argeş, se va oficia ser­viciul divin la toate bisericile din ţară în faţa tuturor autorităţilor civile şi militare. Toate instituţiuinile publice şi pri­vate, magazinele şi pieţele vor fi închise. Ţinuta Ţinuta de gală de doliu este de rigoare. Frac, vestă neagră, cravată albă, mănuş­i negre şi decoraţii. Pentru magistraţi: roba. Ţinuta pentru militari: Ofiţerii de front K. 4 C.; pentru ofiţerii în afară de front D. 4 C. cu Trasaid negru. Doamnele care ia fi parte la cere­monie vor purta mare doliu cu voile de crepe. Servicii divine din ziua în­mormântării în toată ţara Ministerul cultelor şi artelor a dat telegrama cu următorul cuprins căpe­teniilor (Episloifiilor) tuturor cultelor din ţară. Duminică 24 iulie ora 5 şi jumătate după masă se va face la Curtea de Argeş înmormântarea neuitatei noastre Regine Maria. Binevoiţi a lua măsuri ca la Plata şi ora amintită să se săvârşească slujba religioasă în toate bisericile din cu­prinsul eparhiei P. S. Voastre în faţa autorităţilor civile şi militare. Ducele şi Ducesa de Kent reprezintă pe Regele George VI la funeraliile Reginei Maria LONDRA, 20­­Radorf.­­ Se anunţă oficial că Ducele şi Du­cesa de Kent vor pleca Vineri dimineaţa la Bucureşti, spre a reprezenta pe Regele George VI la funeraliile Reginei Maria a României. Ducele şi Ducesa de Kent vor călători cu avionul până la Vie­­na, de unde vor lua trenul pen­tru Bucureşti. Doliul Curţii regale engleze LONDRA, 21 (Rador),­­ întreaga presă londoneză, cât şi cea din pro­vincie, a publicat articole amănun­ţite despre decesul M. S. Reginei Ma­ria, conţinând date biografice detai­late şi subliniind rolul istoric, marile însuşiri şi talente ale defunctei Su­verane, nepoată a Reginei Victoria. Oficial se anunţă că începând de Sâmbătă 23 Iulie, — data înapoierii Suveranilor britanici de la Paris, — Curtea Regală engleză va lua doliu pe timp de două săptămâni. Marele şamberlan al Curţii Regale şi şeful protocolului de la Foreign Of­fice au făcut vizite de condoleanţe la legaţia României­Luni 25 iulie, la catedrala elenă din Londra se va oficia un requiem so­lemn, organizat de legaţia României. Ceremonia înmormântării .* Condoleanţale guvernelor străine •J. Mussolini, Kemal Ataturk şi gene­ralul Franco. In cursul dimineţii de eri s’au pre-­ PRAGA 21 (Bador). — Legaţia zentat li Ministerul Afacerilor Străine română din Praga a anunţat că Du­­d-nii Sava Kiroff, ministrul Bulgariei, minică 24 Iulie, la amiază, se va ofi- Vladimir Korec însărcinat cu afaceri al cia un serviciu religios în biserica Cehoslovaciei, Francesco Vasquez Tre-1 ortodoxă din Praga, în amintirea seria, însărcinat cu afaceri al Mexi-­­ Reginei Maria a României, oului, d. Paul Kukoliev, însărcinatul du afaceri al Uniunii Republicilor Sovie­tice, Constantin Colias, ministrul Gre­ciei, prof. Manuel Lopez Rey însăr­cinat cu afaceri al Spaniei, pentru a prezenta condoleanţe din partea guva­nelor ce reprezintă. Deasemeni s’au pri SINAIA, 20. — Intre miile de te­legrame de condoleanţe primite de M. S . Regele dela şefii statelor s’a unit telegrame dela d-n­i De Weck, mi­t primit şi din partea d-lor­ Hitler, nistrul Elveţiei în România, General - Eduardo Hay, ministrul afacerilor stră­ine al Mexicului, Metacsas, primul mi­nistru al Greciei, Gabriel Pu­ux, fost­ mi­nistru al Franţei în România, Beck, ministrul afacerilor străine al Poloniei, etc. LISABONA, 21 (Rador). — D. Samparo, secretarul general al mi­nisterului afacerilor străine al Por­tugaliei, s-a prezentat personal la legaţia României, exprimând în nu­mele d-lui Salazar, preşedintele con­siliului de miniştri şi a guvernului portughez, condoleanţe cu ocazia în­cetării din viaţă a Reginei Maria. Deasemeni nunţiul apostolic, am­basadorul Angliei şi lady Selby, pre­cum şi ministrul Italiei, au prezen­tat condolenţe. Nunciatura a arborat steagul în bernă, în semn de participare a cor­pului diplomatic la doliul României. * PRAGA, 21 (Rador). — Cu ocazia încetării din viață a Reginei Maria a României, a. Somai, cancelarul republicei, a făcut o vizită oficială a lui Radu Crutzescu, ministrul Ro­mâniei la Praga, exprimăndu-i pro­­gind­-Mamă a României, Curtea Ro­­fundele condoleanţe ale d-lui Ed. gală a Albaniei va ţine do­in timp J$6Yl6$» TiVGSCfllYLtfflff VP.'n'ilhl.TPPT fp/in. 1 d r* A cantamona Beneş, preşedintele republicei ceho- Ide o săptămână. slovace.­­ CURTEA ALBANEZA A LUAT DOLIU TIRANA 20 (Rador). — Cu oca­zia încetării din viaţă a M. S. R.­ TELEGRAMELE DE CON­DOLEANŢE PRIMITE BRUXELLES, 20 (Rador). — Re­­gele Leopold a adresat o telegramă de condoleanţe M. S. Regelui Carol al României şi a însărcinat pe ma­reşalul Curţii să facă un demers pe lângă ministrul României la Bru­xelles. PARIS 20 (Rador). — Președin­tele consiliului municipal d. Pro­vost de Launay a adresat M. S. Re­gelui Carol II al României urmă­toarea telegramă: «Parisul, care a avut onoarea să primească în palatul municipiului pe M. S. Regina Maria,­ ia parte cu profundă durere la doliul ce lo­vește pe Majestatea Voastră și ex­primă sentimentele sale de respec­tuoasă și îndurerată simpatie». •î* «DREPTATEA» Ordinul de zi al ninistroim Apărării Naţionale taire ormaid Ordin de zi No. 19, din 19 Iulie 1938 Marea noastră Regină, Aceia care ne~ In aceste clipe de mare durere ale însufleţea cu­ curajul şi preznţa Ei în Iubitului nostru Rege, nu putem să l-o primele tranşee, Aceia care galopa în capul cavaleriei, Aceia Care fără teamă venea în mijlocul holericilor şi exan­­tematicilor, Aceia care îngrijea şi mân­gâia răniţii cu cel mai mare devota­ment, atrăgăndu-şi numele de ,,Mama răniţilor''’, s’a dus în lumea veşniciei, acolo unde Marele Rege Ferdinand şi eroii lui o aşteptau, alinăm, decât luând parte cu toată i­nima la durerea Lui, arătându-I astfel dragostea ce avem pentru El şi păstrând o veşnică şi frumoasă amintire Bunei noastre Regine! Să-I fie ţărâna uşoară! Ministrul Apărării Naţionale, General de divizie Argeşeanu. Entuziasta primire făcută Suveranilor Angliei în Capitala Franţei LONDRA 21 (Rador). — Primirea entuziastă făcută în Franţa Suve­ranilor Marei Britanii a produs o profundă­ impresie asupra poporului englez. Această primire face obiec­tul tuturor conversaţiilor în toate cercurile societăţii engleze, fără deo­sebire de scara socială, întreaga opinie publică engleză este mişcată de sinceritatea şi facterul cordial al primirii». «Mai mult decât strălucita primi­re, scrie «Times» ne impresionează spontaneitatea cu care poporul francez salută pretutindeni pe Su­veranii noştri. Efectul politic al a­­cestei reacţiuni de ordin sentimen­tal nu poate să nu fie ţinut în sea­mă într’o ţară cum este Anglia. Respectul faţă de Suveranii An­gliei stăpâneşte întreg poporul fran­cez şi fiece englez nu poate să nu înţeleagă şi să nu aprecieze Franţa. Pe sălile Parlamentului am auzit spunându-se că «Regele George VI a împlinit la Paris o misiune iden­tică cu aceia a Regelui Eduard VII». COMENTARIILE PRESEI CANA­DIENE OTTAWA, 21 (Rador). — Presa ca­­nadiană consacră lungi articole de fond vizitei la Paris a suveranilor Angliei. Ziarele subliniază strânsa înţele­gere dintre cele două mari demo­craţii europene şi enturziasmul spon­tan al poporului francez faţă de re­prezentanţii regali ai imperiului britanic. «La Gazette de Montreal» scrie­­ PAceastă vizită este o dovadă evi­dentă a forţei şi calităţii înţelegerii anglo-franceze. Ea este rezultatul u­­nui acord pentru propăşirea colabo­rării şi apărării nu numai a intere­selor comune, ci şi a idealurilor na­ţionale şi internaţionale identice». ÎNSEMNĂTATEA POLITICA A VIZITEI PARIS, 21 (Rador). — agenţia Ha­vas transmite: Vizita Suveranilor Angliei sporeşte zi de zi entuziasmul Franţei întregi. Zia­rele sublimează aclamaţiile nesfârşite cu care mulţimea formată din toate straturile sociale întâmpină pretutindeni pe Regele George VI şi pe Regina Eli­zabeth, însemnătatea politică a acestei vi­zite şi mai ales cuvântările rostite de Regele George al Angliei şi de d. Le­­brun, preşedintele Republicei, cum şi în prevederile oamenilor de stat ai celor două ţări, formează totuşi obiectul prin­cipal al comentariilor presei. „Le Jour” scrie: „Puţine tratate sau acorduri au o importanţă atât de mare ca primirea pe care populaţia parisului o face Suveranilor Angliei. Se pare că poporul francez simte, la fel cu di­plomaţii, nevoia unei alianţe cu Anglia. Dacă este adevărat că îmbinarea sen­timentelor cu interesele formează cele mai faune uniri, unirea fra­nco-englezǎ va dura tot atât cât Franţa şi Marea Britanie". ^Petit Parisien” declară: ,,,Douǎ pu­teri democratice, sigure de unirea lor indestructibilă, rămân totdeauna des­­puse să colaboreze în deplin acord la destinderea internaţională care ar avea ca rezultat să readucă Europa în zona păcii. Regele George VI şi d. Lebrun au spus-o cu autoritatea supremă ce se leagă de funcţiunile lor de şefi de state Miniştrii întruniţi la Quai d’Or­say, se înţelege dela sire, au termi­nat întrevederea lor, în acelaş spirit”. TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE «EftijNESCU» S. A., STR. ING. ANGHEL SALIGNY, 2, TELEFON 3.26.68. m FAPTE ŞI ŞTIRI In urma dispoziţiilor da­­te de guvern* autorităţile publice nu lucrează azi şi Sâmbătă* din cauza doliu­lui naţional. La Mareşalatul Palatului Regal s au mai primit telegrame de oma­giu şi devotament pentru M. S. Re­gele Carol II, dela următoarele per­soane şi Instituţiuni: Sfatul negustoresc din Sulina; profesorii şi personalul şcolii de piscicultură şi marină din Giurgiu; Elena I. Tisescu pensionară şi di­rectoarea şcoalei profesionale de fe­te Teresa General Mircescu din Iaşi; obştea comunei Puţintel Teleor­man; răzeşii din bătrânii codri ai Tigheciului din comuna Căpăcila Răzeşti judeţul Cahul; arcaşii din comuna Dărmăneşti Suceava; socie­tatea mazililor şi răzeşilor moldo­veni din Cernăuţi; membrii asocia­ţiei bursei în frunte cu comitetul şi funcţionarii bursei de mărfuri Constanţa; C. Bărbulescu, indus­triaş Ploeşti, căpitan Modest Jaro, sau, învăţător. D. Albert Lebnin, preşedintele Re­publicei franceze, a trimis M. S. Re­gelui Carol următoarea telegramă: M. SALE CAROL II REGE AL ROMÂNIEI BUCUREŞTI Aflu cu vie emoţie moartea M. Sale Regina Maria şi ţin să exprim condo­­leanţele mele cele mai sincere Majes­­tăţii Voastre, asigurând-o de partea ce iau din toată inima la doliul Său şi la acela al Familiei Regale. ALBERT LEBRUN Guvernul a luat dispoziţia ca funcţionarii publici să poarte do­­liu la mânecă până la înmormânta­rea Reginei Maria. In acest sens s’au trimis circu­lări în întreaga ţară. Bursa din Bucureşti n’a lucrat as-Principele Nicolae a sosit Marţi 19 Iulie la orele 1830 la Bucureşti, ____________ _ venind cu avionul spre a participa lăzi, din cauza doliului naţional în la înmormântarea Majestăţii Sale urma morţii M. S. Regina Maria,­­ Regina, Maria, M. S. Regele a răspuns prin urmă­toarele cuvinte la condoleanţele ex­­primate în numele guvernului: I. P. S. S- Patriarhul Miron, Preşe­dintele Consiliului Castelul Peleş Adânc mişcat de sentimentele de simpatie ce Mi le exprimaţi în nu­mele guvernului vă asigur că simt o mângâiere sufletului meu îndurerat. Legaţia Regală a României la Stokholm a informat telegrafic mi­nisterul afacerilor străine că, în urma încetării din viaţă a Majes­­tăţii Sale Regina Maria, Curtea suedeză a luat un doliu de trei săp­tămâni, cu începere de la 19 iulie a. c. Sindicatul ziariştilor din Bucure­şti a trimis Maiestăţii Sale Regelui următoarea telegramă: Sindicatul ziariştilor din Bucure­şti roagă respectuos pe Majestatea Voastră să binevoiască a primi cele mai respectuoase condoleanţe pen­tru marea pierdere încercată prin trecerea întru cele vecinice a M. S. Reginei Maria, Scumpă nouă tu­turor. Ziariştii români aduc un ultim o­­magiu vieţei de altruism şi binefa­cere a Aceleia care a fost prezidenta de onoare a Sindicatului ziariştilor şi asigură pe Majestatea Voastră de tot devotamentul presei române. Preşedintele Sindicatului Ziariştilor ALEXANDRU SANDULESCU Solemnitatea depunerii jurămân­tului către M. S. Regele a noului episcop romano-catolic de Alba-Iu- Ha, dr. Vorbuchner, solemnitate ce urma să se facă ori dimineaţa, la Palatul Regal s'a amânat, din cau­­za doliului Curţii pentru o dată ce se va anunţa ulterior. D. colonel Delmas, ataşatul mili­tar al Franţei, decanul ataşaţilor militari, s’a prezentat, gri .10 Iude Exc. Sale d-lui general de divizie Argeşeanu, ministrul apărării na­ţionale, pentru a exprima condo­­leanţele corpului ataşaţilor militari acreditaţi in România, cu ocazia de­­cesului M. S. Regina Maria a Româ­niei. Secretarul general al Preşedinţiei Consiliuli de miniştri roagă pe foş­tii Miniştri şi foştii Subsecretar­i de Stat şi pe toate persoanele oficiale prevăzute în programul funeraliilor Reginei Maria, să binevoiască a co­munica Secretariatului General al Preşedinţiei Consiliului de Miniş­tri, până cel mai târziu la 22 iulie 1938, adresa domniilor lor şi dacă iau parte la această pioasă ceremo­nie,­­ spre a li se putea reţine din vreme locuri în trenul special, ca­­re-i va transporta din Gara Regală Mogoşoaia la Curtea de Argeş şi înapoi. Ţinuta va fi conform programului publicat în ziare. Marţi au sosit în ţară, cu automo­bilul, Arhiducele­­Anton şi arhiduce­­sa Ileana de Habsburg. Banca Naţională nu a lucrat azi din cauza doliului naţional. Deasemeni nu va lucra nici Sâmbătă,din aceiaşi cauză ROMA 21 (Rador). — Ministrul Portugaliei la Roma a făcut ori o vizită contelui Ciano, ministrul afa­cerilor străine al Italiei, comunicân­­du-i că guvernul portughez îl con­sideră ca fiind acreditat pe lângă «Regele Italiei şi împăratul Etio­piei». Accidentul căpitanului Papană LONDRA 21 (Rador). — Agenţia Reuter anunţă: O telegramă primită din Nor­­walk (Connecticut) arată că aviato­rul român căpitan Alex. Papană a declarat că pagubele suferite de a­­vionul său sunt mai mici decât s’a crezut, dar sborul său peste Atlantic va suferi o întârziere de o lună. Farmaciile de serviciu Joi 21 Iulie 1938 Farmacia Petrescu Janeta str. Regală 1; farmacia L. I. Ratz (La Arab) (Sti­vei­man), str. , Carol 122; O. Herzenberg, (L. Roissman), calea Văcărești 25; Ep. Mic­ăilescu, calea Griviţei 431; Farmac­­cia D. M. Ionescu, (Klegner), str. Ber­zei 46; Farmacia L. Tărnăuceanu (Re­­née Diamant), calea Griviţei 35; Farma,­c. Ernest Ssaszar, Calea Victoriei 124; Victor Gheorghe, str. Duiliu Zamfire­­scu 9;N. Wasserman, calea Moşilor 294; Alexandrina Barbieri, calea Dudești 258; G. Tempeanu-Bibicescu, calea Că­lărașilor 240; Farmacia Dr. Voloianu, str. 11 Iunie 23; Al. Iorga Pandelescu, str. Dr. Lister 1; G. Drăghici, calea Rahovei. 151. CORPUL PORTĂREILOR TRIBUNALULUI ILFOV — Publicaţia Nr. 34255 din 20 iulie 1938. In baza adresei cu Nr. 26207 1938, a jud. Ocol 6 Bucureşti se pu­blică spre cunoştinţa generală că în ziua de 28 Iulie 1938, dela ora 8 di­mineaţa din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică In Bucureşti Calea Şer­­ban Vodă Nr. 40 averea imobilă a debit. Elena Puricescu care se compune din una sufragerie maron și altele a­­nume specificate în procesul - verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Petre Iordănescu. Dos. 7678­­ 936. — Publicația Nr. 34226 din 20 iulie 1938. In baza adresei Nr. 16840-1938, a jud. Ocol I. Buc. se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 26 Iulie 1938, dela ora 8 dim. din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti Calea Victoriei Nr.91-93 etaj 4 scara C, apart. 69, averea imo­bilă a debit, S. Zisman care se comune din un birou nic şi altele anume spe­cificate în procesul - verbal de ur­mărire spre despăgubirea credit Banca de Depuneri şi Credit. Dos. 1690-1933. — Publicaţia Nr. 34297 din 20 Iulie 1938. In baza adresei Nr. 17117­ 938, a judecătoriei I Urbană Buc. se pu­blică spre cunoştinţa generală r­usă In ziua de 27 Iulie 1938, de la ora 8 di­mineaţa din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică la localitate str. Mi­tropolitul Andrei Şaguna 10, averea i­­mobilă urmărită a debit. Anastasia Po­­pescu şi Pandele Popescu, care se com­pune de un dormitor nuc furnir şi altele anume specificate în procesul - verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. H. Harnik. Dos. 8964 - 938. — Publicația Nr 34184 din 19 Iulie 1938. In baza adresei cu Nr. 18832-938 a Tribunalului Ilfov secţia Notariat se publică spre cunoştinţa generală că in ziua de 28 Iulie 1938, de la orele 8 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică, în Bucureşti, pe Piaţa Amzii, averea mobilă urmărită a debitorului Al. Rioşanu, care se compune din un bi­rou lemn mahon şi altele anume spe­cificate numai la punctele 1, 2, 3, 4, 6, 7, 9 şi 11 din procesul - verbal de urmărire, spre despăgubirea creditorului I. Beney. Dos. 19165 - 935. — Publicaţia Nr. 34172 din 20 Iulie 1938. In baza adresei cu Nr. 37144- 938, a judecătoriei Ocolului 4 Mixt Bu­cureşti, se publică spre cunoştinţa ge­nerală că în ziua de 27 Iulie 1938, dela ora 8 dimineaţa înainte se va vinde «Şi licitație publică la localitate strada Domniţa Ileana Nr. 17, comuna sub­urbană Principele Nicolae, Ilfov, ave­rea mobilă urmărită a debitorului Va­sile Sotir, compusă din 4 tejghele de tâmplărie și altele anume specificate în procesul - verbal de urmărire, spre despăgubirea creditorului E. Sigman et Comp Dos. 5197­­­938. — Publicația Nr. 34306 din 20 Iulie 1938. In baza adresei Nr. 49032-1938, Tribunalul Ilfov secţia 4 C. C. se pu­blică spre cunoştinţa generală că la ziua de 27 Iulie 1938, dela ora 8 di­mineaţa din zi inainte, se va vinde la licitaţie publică la localitate str. Doamnei Nr. 5 averea mobilă urmă­rită a credit. Cooperativei Centrală Mixtă cu funcţiuni multiple a Frontului Os­tăşesc Naţionalist, pr. reprez. legali, care se compune din un frijjorifer şi altele anume specificate In procesul­­verbal de urmărire, spre despăgubirea credit, soc. de asigurări „Adriatica” din București, prin repr. legali. Dos. 1509- 1938. OiLAa 'IE DAI DL ALI cin r \Ris este ^ certificatul |f NupeMoritălii I O U MMI.t Cine ^ipraiaz«i Xcalildica .ia numai oua fanat IMITA.TUIMILE N'AU VAIOARE • •• Girant resnotisabili Const. IV Mihăescu

Next