Dreptatea, august 1938 (Anul 12, nr. 3204-3226)
1938-08-02 / nr. 3204
2 Luni I August 19.00: Ora. Mersulvremii 19.02: Actualităţi româneşti. Culturale. 19.17; Muzică distractivă (discuri): Tik-tak-poca şi Tritsch-tratsch-pokca de Joh. Stauuss (Telet); In timpul cireşilor de Renard şi Fără un cuvânt de Legar (voce: Louis Lynel); Ecoul unui cântec de Mendoza şi Fox de Mayer; Cântec cuban de Prats şi Rumba de Hernadez; Fox de Wiebe şi Fox de Clarey (Telet); Potpuriu de melodii de Lineké (Telet); Tahitivais de l’oussigue şi Dacă revii- tango de Eichepin; Două valsuri de Pég-uin (Telet); Meloide de Engel şi Melodie de Green (Telet); Dragostea-i cam boelucaşe de Petrovici şi Foao verde Un pelin; Hora lui Teişanu şi Sârba şi Hora din Telş. UNIVERSITATEA RADIO 20.35: Tutunul In Economia Naţională de D. Păsăreanu. 20.50 Concert de balalaici. Quartetul «Binkal», cond. de Boris Vulpe, Dans slav Nr. 2 de Dvorak; Reverie de Prlsovisky; Cerul albastru de Rixner (ghitară: Alexandru); Intermezzo și Seguidilla dinCarmens, de Bizet; Mazurca Nr. 1 de Andreev (balalaica: Rantzgal); Trepak de Dobrohotov (balalaica: Rantzgal). 21.20: Muzică de cameră (discuri): Sonatina în sol minor de Schubert (cioară: Isolda Menger, pian: Arthur de Greef); Trio in minor de Mendelssohn (Cortot, Thibaud, Canals). 22.10: D-ra Constanţa Bădescu (canto); Steluţa şi luna de Sattler; Când se îndrăgosteşte o femeie frumoasă de Sattler; Cântec de Boetal; Cântec de Delibes. 22.30: Radio jurnal. Sport. 22.45: Concert de noapte, transmis de la «Terasa Cercului Militar». 23.45: Jurnal pentru străinătate In limba farnceză. Marţi 2 August 1938 160 kHz. 1875 m RADIO-ROMANIA 150 kw- 564,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 825 kHz. ORA DIMINEŢII (6.50—7.45) 6.50: Deschiderea emisiunii: — Gimnastică ritmică— Radio jurnal : — Concert de dimineaţă (discuri): Bagatelă, uvertură de Rimer; Dans ţigan de Font şi Seguidilla de Romero; Selecţiuni din opereta «Mikadoul» de Sullivan; Vals din «Contele de Luxemburg» de Lehar şi Valsul păpuşilor de Bayer. — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.45: închiderea emisiunii. 15.15; Ora Culturale. Sport. Cota Dunării. 15.15; Concert de prânz. Orchestra Jean Sibiceanu. Arii populare: a) Hora boerească; b) Mureş, Mureş, apă lină; c) Ciobănaşul; d) Foie verde viorea. De m’ai iubi şi Dacă m’ai fi înţeles-romanţe de Denza; Nu mă uita-vals lent de Elena Erdescu; CUvna şi Amintiri din Bucureşti-tangouri de Elena Erdescu; Sbor de rândunele-potpuuu naţional aranjat de Gheorghe Dinicu. 1415; Ora. Mersul vremii. Radio jurnal : 14.50. Continuarea concertului: Romanţe şi Arii populare; întâlnire de Lehar; Te rog să mă ierţi-tango de Dendrino; şi Tu şi eu slowfox de Mişu Constantinescu; Rose Mouse-Vals lent de August Bose; Arii naţionale; Hora lui Sibiceanu. 15.20: Publicaţii; Actualităţi străine; Radiofonice. 19.00: Ora. Mersul vremii- 19.02: Posta technică. 19.17: Portrete de compozitori (disc.): PUCCINI; Intermezzo din «Sora Angelica» preh- simf. din Milano, dirij. de Molajoli); Duet de «Manon Lescaut» (voce: Sheridan și Pertile); Două arii din «Tosca» (voce: Marcel Wittrisch); Finalul act. 1 din «Boema» (voce: Torri, Giorgini, Badini, Baracchi, Manfrini); Intermezzo din «Manon Lescaut» (arch. simf. din Milano dirij. de Molajoli); Arii din «Tosca» și «Turandot» (voce: Viorica Ursuleac); Cor din act. II din «Turandot» (corul Operei Scala, dirij. de Parizza); Arie din «D-na Butterfly» (voce: Helge Roswaenge); Arie şi cor şi Finalul act. II din «D-na Butterfly» (voce: Hilde Konetzni şi Corul Operii (Im Berlin, dirij. de Schmidt-Isserstedt)-20.20: Constantin Stroescu (canto): Cântece de Richard Strauss: 1) Mâine; 2) Linişteşte-te, sufletul meu; 3) Visare în amurg; 4) Ziua morţilor; 5) Cântec de leagăn. 20.45. Concert simfonic (discuri): MUZICA FRANCEZA: Introducere la opera «Fervaul» de d’Indy (orch. Conservatorului din Bruxelles, dirij. de Desire Defauw; Divertisment pentru orchestra de cameră de Ibert (orch- dirij. de Ibert; Simfonie pe o temă de la munte de d’Indy (pian: Marguerite Long și orch. Colonne, dirij. de Paul Paray). UNIVERSITATEA RADIO 21.30: Romanul msectelor de I. Focşeneanu. 21- 45: Continuarea concertului simfonic de muzică franceză (discuri) : Vânătorul blestemat de Cesar Franck (orch. Covent Garden, dirij. de Eugen Cossens); Mică suită de Debussy (orch. Gramofon, dirij. de Piero Coppola) Ospățul păianjenului de Roussel (orch. Straram, dirij. de Walter Straram). 22- 50: Radio jurnal. Sport. 22.45: Concert de noapte al Orchestrei Vasile Julea, transmis de la restaurantul «Coșna». 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba engleză. #"£‚£, 9B"' ‘ttrazZKi^sessset * SICCTACOL TEATRE COMOEDIA: De ce nu mă săruţi? CĂRĂBUŞ: De lemn Tănase. VESEL (Grădina Marconi): Valsul dimineţii MOGADOR (Grădina Volta Buzeşti): Opt la zero în finală. TEATRUL NOU: Umbra galbenă. ARPACOLOS (Calea Victoriei): De la munte la mare. CINEMATOGRAFE CAPITOL: O tragedie în zăpadă cu Jane Baxter şi Anthony Bushell. TRIANON: Femeile vesele. ELYSEE: Femeile vesele. ÎIOYX: O tragedie în zăpadă-FEMINA: Monumentul indian. REGAL: Diamantul sultanului. SELECT: O femee fără importanţă. SAVOY: Maria Stuart şi Scandal în lumea bună. CORSO: Viaţa la intâmplare şi Curierul de sud. PALAS BULEVARD: Contesa Alexandra şi Faramita-CITY: Mazurka albastră şi Tinereţea lui Puşkin. MARCONI: Dansatoarea roşie şi Calea spre ispăşire. MARNA: Bal la Metropol şi Legiunea africană. MILANO: Aventuriera din Triest şi Păpuşa blondă. FORUM: Tragedia unei generaţii şi Absenţe nemotivate. UNIC: Heidi, fetiţa munţilor şi Strada amintirilor. OMNIA: Regele din Pecos şi Clubul sinucigaşilor TOMIS (grădină şi sală): Orientul în flăcări şi Dragoste în zăpadă. VOLGA-DOROBANŢI: Drapelul galben. EDISON (grădină şi sală), închisoarea fără gratii şi trupa Georgescu Iaşi. LIA: Taina ocnaşului şi Cum se cuceresc bărbaţii. MODEL: Graniţa însângerată şi misterul cartierelor chinezeşti FLORIDA: Prizonierul din Zenda şi Surâsul seducător. IZBANDA: Robinson Crusoe operă complectă cu Mala. VOLTA BUZEŞTI: Când vrea femeia şi Destin. AMERICAN: Strigoii şi Floare de trotuar. * DACIA: Cuceritorul şi Pentru viaţa unui om. NERO: Domniţa din Câmpina şi S’a născut o stea. AIDA: Departe de ţară şi Mormântul lui Genghis Khan-LUCIFER: Cobra Tango şi Beţivul. ------——%c=?=------- Farmaciile de serviciu In noaptea de 1 August Farmacia Petrescu Janeta str. Regală 1; farmacia L. I. Bata (La Arab) (Stivelman), str. Carol 122; C. Herzenberg, (L. Boissman), calea Văcăreşti 25; Ec. Micăilescu, calea Griviţei 431; Farmacia D. M. Ionescu, (Kregner), str. Berzei 46; Farmacia L. Tărnăuceanu (Renáé Diamant), calea Griviţei 35; Farmac Ernest Ssaszar, Calea Victoriei 124; Victor Gheorghiu, str. Duiliu Zamfirescu 9;N. Wasserman, calea Moşilor 294; Alexandrina Barbieru, calea Dudești 258; G. Tempeanu-Bibicescu, calea Călărașilor 240; Farmacia Dr. Voloianu, str. 11 Iunie 28; Al. Iorga Pandelescu, str. Dr. Lister 1; G. Drăghici, calea Rahovei. 151. izolat casele ameninţate după care au început oepraţiile de stingere ale vilei incendiate. Cu toate eforturile depuse, focul a mistuit întreaga clădire. Pagubele n’au fost evaluate încă. De mare incendiu în Capitală Un violent incendiu — din cauza acoperiş, ameninţând în acelaş timp exploziei unui primus — s’a deda- şi locuinţele vecine, iar azi dimineaţă la ora 10, în stra-1 In primul moment pompierii au da Eufroamna Popescu 59, la vila ------a—y proprietatea d-lui inginer Băianu. Vila era ocupată de familia Constantin Weber. Azi dimineaţă d-na Weber a aprins primusul în sufragerie, trecând apoi în altă cameră. La un moment dat primusul a făcut explozie incendiind întreaga încăpere. Când d-na Weber s-a reîntors a găsit sufrageria cuprinsă de o mare de flăcări. Ea a dat alarma și până la sosirea pompierilor, toate eforturile depuse de vecini pentru a localiza incendiul au fost zadarnice . Când postul de pompieri Radu Vodă, de sub conducerea d-lor cpt. Nisipeanu şi lt. Chirică, sosise la faţa locului, flăcările cuprinsese o întreagă locuinţă, propagându-se la Nenorocire într'o mină 11 LUCRATORI AU MURIT ASFIXIAŢI BERLINI (Rador). — O groaznică nenorocire s’a produs ori la m3na de potasiu «Kaiser Roda», din Merkers, Turingia. Au murit asfixiaţi de gaze toxice 11 lucrători. «DREPTATEA» firave incidente în Extremul-Orient nai Frânturi sountîcă violată de trau Mnaen.—S’au dat lupte iraniene ieri s’au soldat in numeroase victime MOSCOVA, I (Bailor). — Agenţia Tass transmite: In ziua de 31 Iulie Japonezii au violat frontiera sovietică în dreptul regiune, dela vest de lacul Khaissan. Ei au deschis focul de artilerie pe neaşteptate, atacând în timpul nopţii trupele sovietice cari asociurau paza frontierei. Japonezii au ocupat din teritoriul sovietic o suprafaţă de teren adâncă de 4 km. Lupta s a dat la început îri regiunea înălţimilor de la vest de lacul Kitasan, prelungîndu-se apoi timp de câteva ore. Trupele japoneze întâmpină o puternică rezistenţă. Japonezii au suferit pierderi mari, în oameni şi material. Pierderile sovietice nu sunt încă cunoscute. PRINŢUL KANIN ŞI-A ÎNTRERUPT VACANŢA TOKIO (Rador).— Prinţul Kanin, şeful stat majorului imperial şi-a întrerupt vacanţa, înapoindu-se la Ōbikio. Această măsură este în legătură cu incidentul de la frontiera soveto-manciuriană din regiunea Ciang Ku Feng. O NOUA CIOCNIRE IN REGIUNEA CIANG KU FENG TOKIO (Rador) — Ministerul de interne a interzis, începând de noaptea trecută, să mai publice vreo știre cu privire la incidentul dela Ciang Ku Feng. Presa japoneză nu poate decisă să comenteze acest incident. Circulă svonul că o nouă ciocnire s’ar fi produs în regiunea Ciang Ku Feng, între trupele sovietice și cele japoneze. UN CONTRA ATAC AL SOLDAŢILOR SOVIETICI TOKIO 1 (Rador) — Ministerul de război al Japoniei anunţă oficial că 300 soldaţi sovietici au dat ori la ora 17 un contra atac împotriva localităţii Shatsapping, sprijiniţi de două tancuri . Artileria japoneză i-a respins printr-un tir de baraj. Detaşamentul sovietic a reluat atacul la ora 18, la adăpostul tirului artileriei sovietice. Ei au fost însă din nou respinşi după o luptă care a ţinut o oră şi jumătate. Trupele sovietice au pierdut 30 oameni. Presa franceză sfătueşte la moderaţiune PARIS, 1. (Rador). — Agenţia Havas transmite: Incidentul japonezo-sovie L, din regiunea Ciang Ku Feng formează obiectul comentariilor ziarelor apărute azi dimineaţă. „L’Epoque” scrie: ,Datoria tuturor acelora care ţin la pace este de a da sfaturi de moderaţie atât Japoniei cât şi Rusiei sovietice, întrucât guvernul din Tokio a propus anterior delimitarea frontierei dintre Soviete şi statul Manciukuo, după ce ruşii ar fi evacuat poziţiile contestate, de ce oare nu s’ar face azi japonezilor aceeaşi propunere? Când japonezii vor îi evacuat localitatea Ciang Ku Feng şi oraşul Shatsaoping, s’ar putea prea bine ca o comisie să meargă să delimiteze frontiera”. „Petit Journal” declară: „De abia se ajunsese, graţie tenacităţii şi abilităţii d-lui Chamberlain, la o oarecare destindere in Europa occidentali şi iată că la celălalt capăt al lumii izbucneşte un Incendiu ale cărui consecinţe şi ravagii pot să fie groaznice pentru civilizaţia noastră”. „L’Ouvre” afirmă: „Trebuie să sperăm că guvernul din Moscova nu va pierde nici de data aceasta sângele rece de care a dat dovada loriîei,una In circumstanţe identice şi ci nu va răspunde prin lovituri de lan, loviturilor de tun ale adversarului. De altfel, Japonia are deasemeni tot interesul să evite un conflict făţiş cu Sovietele, în momentul în care ea este angajată in China in operaţii militare importante, de lungă durată şi costisitoare, care nu corespund prevederiilor sale de anul trecut”. „Le Jour” constată: „Acest incident ar putea şi să aibă consecinţe incalculabile. In parcurile din Moscova se tinde la bagatelizarea incidentilor. Din contră, cercurile oficiale chineze care au primit ştirea cu mare interes, contează, o singură consecinţă aceia că din cauza incidentului japonezii nu vor mai putea trimite noi trupe in China”. Polemica dintre fascism si biserica catolică Un articol al d-lui Giovanni PaPini ROMA, 1 (Rador). — Corespondentul agenţiei Havas transmite: Ziarul «Stampa» publică un articol semnat de scriitorul italian Giovanni Papini, ale cărui concluziuni sunt puse în legătură cu polemica ce se schiţează între fascism şi biserica catolică, ca o urmare a politicei rasiste a regimului şi a reprobării ei de către Papa. «Experienţa, scrie d. Papini, dovedeşte că toţi credincioşii catolici, în aceasta a lor calitate, pot să aibă o mare influenţă asupra politicei patriei lor, dar cu condiţia ca ei să nu se amestece în politica concretă a guvernelor». D. Giovani Papini termină astfel: «Lăsaţi în pace, pentru Dumnezeu, pe acei care conduc popoarele în această omenire atât de agitată, într’o perioadă atât de tulbure, într’o perioadă de revoluţie şi transformare, într’o Europă ameninţată, care ar putea să piară sau să reînvie, după cum vor şti să cârmuiască treburile publice conducătorii principalelor state». Acordul dintre Bulgaria şi Înţelegerea balcanică „Un gaj serios pentru menţinerea păcii în Orient" * ________ "l cg1 . ** 9 - -. PARIS, I. (Rador). — Agenţia Havas transmite: Presa franceză examinează semnarea acordului dintre înţelegerea Balaulei şi Bulgaria. „Le Journal” scrie: „înţelegerea «dintre toate statele balcanice este extrem ne satisfăcătoare pentru marile puteri, fiiind că ea constitue un gaj *«rios pentru menţinerea păcii in Orient. Franţa nu este ultima ţară «Intre cele care se felicită de aceasta, încă odată, Orientul dă exemplu «le comintenie”. „Le populaire" declară: „Acordul va iivea mai ales un rezultat moral, acela de a consacra o stare de fapt existentă. Nu este insă inutil că această stare de fapt a fost legalizată şi acceptată de celelalte state balcanice şi că egalitatea de drepturi a fost recunoscută Bulgariei prin prim acord general al ţărilor cele mai direct Interesate”. CE SCRIE PRESA JUGOSLAVA BELGRAD (Rador) — Ziarul «Samuprava» publică în numărul de azi un articol de fond, în care comentează pe larg semnarea acordului dintre Bulgaria şi înţelegerea Balcanică, făcută ori la Salonic. «Astăzi, când cauza păcii în Balcani face un important Pas înainte evocăm primii paşi ce s’au făcut pe această cale graţie iniţiativei celor doi Suverani balcanici, — Regele Boris şi Prea Fericitul Rege Alexandru — încă în anul 1933. De acest pas este strâns legată data istorică de 24 ianuarie 1937, când d-nii Kioseivanoff şi Stoiadinovici au semnat pactul de amiciţie perpetuă între Bulgaria şi Iugoslavia. Acest pact este rezultatul unei acţiuni politice bine cumpănită şi prevăzătoare. Ea este opera unei mari concepţii politice. Ţara noastră a voit astfel să arate calea pe care trebuie să o ia popoarele balcanice pentru a-şi asigura propăşirea lor viitoare. După concepţia dl-lui Stoiadinovici, pe calea acordului pot să se elibereze ţările balcanice de influenţele dăunătoare, extrabalcanice, care în decursul secolelor au dus la certe şi lupte pentru folosul altora. Numai pe această cale ele pot să obţină deplina lor independenţă şi să asigure condiţiei nile progresului lor, cum şi desvoltarea tuturor posibilităţilor lor eeconomice şi culturale, adică intri un cuvânt să se folosească de toate binefacerile pe care le poate procura doctrina «Balcanii să aparţină popoarelor blcanice». Se ştie, şi niciodată nu se va uita că Iugoslavia, după cum e natural şi după cum aceasta corespunde de altfel sentimentelor poporului iugoslav, precum şi scopurilor conducătorilor politici iugoslavi, că Iugoslavia a dat primul semnal conştient că epoca de discordii sângeroase şi aceia a influenţelor străine a dispărut pentru totdeauna şi că pentru popoarele balcanice începe o era de înţelegere mutuală şi colaborare paşnică. Această politică este azi consacrată în totul şi semnarea la Salonic, de d. Metaxas în numele Intel© gerii Balcanice şi de d. Kioseivanoff, în numele Bulgariei a acestui acord care proclamă politica menţinerii bunelor raporturi de vecinătate, colaborarea amicală şi politica de pace. Bulgaria, prin acest acord la care guvernul nostru a contribuit atât de activ, obţine egalitatea de drepturi în domeniul militar pe care i-o ridease tratatele de pace. Bulgaria împreună cu toate ţările înţelegerii Balcanice declară că renunţă la întrebuinţarea forţei. Importanţa acestei mari opere istorice, la care se lucrează cu răbdare şi dragoste de mulţi ani, trece dincolo de frontierele peninsulei noastre. In această clipă când în Europa domneşte o situaţie gravă, nu numai că statele balcanice nu aduc dezordine şi tulburare în această atmosferă grea, ci din contră ele contribuie la Pace şi la ordine. Balcanii se manifestă astăzi ca protagonişti ai unei politici internaţionale constructive. Politica pe care guvernul nostru o duce de patru ani — politică de garanţie de pace şi de stabilitate la frontierele noastre — nu numai că obţine prin acordul de la Salonic o confirmare, dar ea serveşte drept exemplu celorlalţi aliaţi balcanici ai noştri, pentru noi aceasta înseamnă un omagiu important şi recunoaşterea că noi suntem pe adevărata cale. Aceasta înseamnă în acelaşi timp şi o posibilitate de a se ajunge la consolidarea ulterioară a raporturilor cu poporul bulgar frate şi de acelaş sânge». O TELEGRAMA a D-LUI stoia.DINOVICI BELGRAD 1 (Rador) _ D. Milan Stoiadinovici preşedintele consiliului de miniştri şi ministru al afacerilor străine a trimes călduroase telegrame de felicitări d-lor Metaxas şi Kiosseiyanoff cu ocazia semnării acordului de la Salonic, subliniind faptul că această nouă politică de apropriere şi amiciţie între popoarele balcanice corespunde înclinaţiilor sale. Ştiri scurt© Ministerul Apărarei Naţional© a decis ca recrutarea subofiţerilor jandarmi să se facă numai dintre absolvenţii şcolii de subofiţeri jandarmi Drăgăşani. Printr’un jurnal al Consiliului de Miniştri s’a acordat gratuitate complectă Eforiei Spitalelor Civile pentru transporturile de alimente şi materiale, produse proprii, ce le va efectua cu autocamioanele proprietatea acestei instituţii de binefacere. D. profesor G. Zota, a fost numit în consiliul de amelioraţiuni a regiunei inundabile a Dunărei de pe lângă administraţia P. A. R. I. D. Pe seama ministerului de interne s’a deschis un credit extraordinar special în sumă de 3.540.000 lei pentru plata cheltuelilor de personal şi material necesar în cursul exerciţiului 1938—39 consiliului şi direcţiunei exploatărilor comunale. BURSA 1 August EFECTE SI ACTIUNI Incheeri oficiale Renta stabilizării 34—34Vi Renta desvoltarii 6314 624 63 Renta consolidării 44 4354 43 3 8 43.83. Renta exproprierii 63 Renta consolidării 1922 284 Urbane București 5% noui 6454 64% Renta refacerii 71 Banca Românească 602 604 602 Banca de Credit 415 Mica 1452 1450 1455 1460 1465 1470 1472 Letea optate 875 883 Reșița 565 566 570 573 572 Creditul Industrial 850 Clădirea Românească 325 Astra Română 1000 1007 1000 995 Steaua Română 395 Creditul Minier 281 282 Petrolul Românesc 445 400 TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE «EMINESCU» S. A., STR. ING. ANGHEL SALIGNY, 2, TELEFON 3.26.68. TARIFUL DE PUBLICITATE AL ZIARULUI DREPTATEA“ (Cat. ) Dela 1—1000 linii Dela 1000 linii în sus Anunţurile colectorilor de loterii Bilanţuri, convocări, notifcări, etc. Ştiri artistice, judiciare, şcolare înformaţiuni comerciale minimum 5 linii Informaţiuni financiare minimum 5 linii înformaţiuni Loterii de Stat Informaţiuni colectori de loterii întruniri electorale, anunţuri Articole, dări de seamă comerciale, etc., în corpul ziar Anunţuri mortuara maximum lei 1030 (80 linii) şi minimum lei 250 (70 linii) ORICE ANUNŢ IN TEXT Lei 30 Anunţuri comerciale şi financiare Parastase, mulţumiri mortuare maxim dm lei 300 anunţul Parastase cuprinzând în acelaş anunţ 3 iune maximum anunţul lei 500 Anunţuri de logidne, cusătorii şi brizuri cel mult 16 linii Anunţuri de logodne, căsătorii şi botezuri, etc., la informaţiuni nedepăşind 10 linii Numiri, permutar,, deplasări, decorări, etc. la informariami, nedepăşind 10 linii Acte juridice, sentinţe, hotărîri, cereri ,de naturalizare, etc., la anunţuri linia Acta de mulţumire Acta de mulţumire la informaţiuni Cutia cu scrisori, plasat lângă text Extracte de divorţ simple, bucata lei 400 Anunţurile editurilor şî librăriilor se taxează după un tarif special Schimbarea de nume, 3 publcaţiuni Anunţuri dela instituţiuni industriale 1 pagina Anunţuri comerciale 1 pagină Anunţuri financiare asig. ofic., etc. 1 pagină Anunţuri comerciale jumătate pagină Anunţuri financiare asigurări oficiale jumătate pagină Anunţuri comerciale un sfert de pagină Anunţuri financiara asigrari oficiale un sfert de pagină In paginile din dreapta cu 10 la sută în plus La angajarea de linii se va fixa un termen pentru publicarea lor care în niciun caz nu va fi mai mare de 3 luni. Aceste anunţuri se vor publica Duminica şi sărbătorile numai atunci când va fi posibil, făără obligaţiune. Anunţuri de dimensiuni mai mari de 4 coloane se taxează în categoria anunţurilor rpciale, astfel: . . Primele 4 coloane se vor taxa conform tarifului obisnuit indiferent numărul de bitii. Ce trece de 4 coloane tarif dublu. Reclamele pentru ziare, cărți reviste, brosuri, se taxeaza cu tarif dublu. .. . p. 5.— Anu,rurile mai mici ca spațiu de fosm, se vor plati cu tariful a 10 linii. Anunţuri şî informaţuni cu îraciunî Ide lirui adică de: 6, 7, 9. 11, 13, 18 linii etc. nu se taimit decât socotît la 10, 15, 20 etc. linii . Orice anunţ cerut să apară Duminică şi sărbătorile legale, 21 la sută în plus. „ Orice anunţ plasat în pagina de mica publictata, 2o la filată Orice anunţ cerut să apară specia! se taxează ici tarifspecial. TARIIFUL LICITAT MI»« Lînga corp 5 da numai ziarelor locale. Idem dela 50.000 la 200.000 Lei 12 Idem dela 200.000 la 500.000 1) 15 Idem dela 500.000 la 1.000.000n 18 Idem dela 1.000.000 în sus 20 Publicitatea pentru licitaţiîla Caselor autonome, Regii Comediale» 20 Anunţurile tribunalelor pentru consolidarea trolifere, linia corp 5 Publicaţiun de licitaţii mobiliare, încheieri de convenţiuni pentru Fiecare anunţ pentru radari w400 Orice alta publicaţîuniD 20 Linia corp 5 Lei 15 »» 15 »9 20» 50 50 f» TO «1 TO u 75 ti TO 9» 25lai , 5) t’e fe rvurri pa 300 500 top 20 20 40 40 Lei 1.100 „ 60.000 „ 45.000 „ 50.000 „ 33.000 „ 38.000 „ 17.000 „ 28.000 f, 25 Ofensive guvernamentale pe frontul Cataloniei SALAMANCA, 1. (Rador). — Comunicatul oficial naţionalist semnalează puternice ofensive inamic© pe frontul Cataloniei. El© au fost Insă respinse «le către naţionalişti. Trupele naţionaliste au cucerit poziţii importante in sectorul Mora «I« Ebru. ţj; SAIA.MANCA1 (Rador). _ Corespondentul agenţiei Ştefani transmite următorul comunicat naţiona- l list: Pe frontul din Catalonia, în sectorul Puebla de Segar, inamicul a atacat puternic, în zorii zilei, pozi- I ţiile noastre, însă a fost imediat respins cu mari pierderi. In sectorul Mora de Ebru inamicul a încercat să înainteze însă sforţările lui au rămas zadarnice. Republicanii au pierdut aci peste 3000 oameni. Naţionaliştii au făcut 300 prizonieri. P© câmpul de luptă au rămas numeroase cadavre inamice. Activitatea aviaţiei naţionaliste, avioanele naţionaliste au bombardat şi au tras cu mitralierele asupra poziţiilor şi concentrărilor de trupe efectuate de republicani dând un puternic sprijin operaţiilor trupelor naţionaliste terestre. Eri au fost bombardate depozitele de material de războiu din gara Cambrii și depozitele din gările Tarragone și Reus. Au fost doborâte mai multe avioane de vânătoare republicane. CORPUL PORTĂREILOR TRIBUNALULUI ILFOV — Publicaţia 35125 din 29 Iulie 1938. In baza adresei 18140/938 a Judecătorolu I Urban Boc, se publică spre cunoştinţa generală, că în ziua de 10 August 1938, de la orele 8 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică, la localitate, în Bucureşti, str. Poenaru Bordea 16, et II, apart. 10, averea mobilă urmărită a debitorului Sebastian Tipchis care se compune din un bufet și altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăg. credit. Carol H. Ramier. Dos. 9224/958. — Publicația 35824 din 30 Iulie 1938. In baza adresei 18510/1938 a Trib- Ilfov, secţia notariat şî conform ordonanţei acelui Tribunal Nr. 25.209/1953 se publică spre cunoştinţa generală ca s’a înfiinţat de acest Corp de Portărei urmărirea veniturilor grale ale imobilului din Bucureşti, str. Oiţelor 18, fost str. Păstorului 16, averea debit. Sabeta Albata, Armand Carniol şi Iancu Eremia, ambii aceştia din urmă în calitate de moştenitori ai def. Eremia Carniol, aceasta până la concurenţa sumei de lei 800.000, capital cu procente de la 25 octombrie 1930, pentru despăg. d-lui Isidore Bally, prin procurator av. I. Morgenstern, de zisa sumă ce are a lua dela Sabeta Albala, Armand Carniol și Iancu Eremia, în baza actului de împrumut cu ipotecă aut. de acest Tribunalul sub Nre. 25756/1923 înscr. sub ord. Nr. 2393/923 învestit cu formula executorie (Dos. 10639/938). — Publicaţia 35355 din 30 Iulie 1938. In baza adresei 35319/938 a Judecătoriei V Buc. se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 9 August 1938, dela ora 8 dimineaţa înainte se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, str. Sf. Nicolae Şelari 23, averea urmărită a deb. I. Beşlegeanu care se compune din una casă de bani și altele anume specificate în procesul-verbal de urmărire spre despăgubirea credit. S. A«Centrala Lânei» Timișoara prin reprez. legali. (Dos. 8784/958). Ft ALL din Prins este ^ certified tul 1 .xupeaioritdlii O iUa GUMMI.» cmc apreciază ^ calitatcd . ia numai . oua «iui „! kJMmynUNILE |NAU VALOARE.. Girant responsabil Const. Mihăescu