Dreptatea, august 1938 (Anul 12, nr. 3204-3226)

1938-08-02 / nr. 3204

2 Luni I August 19.00: Ora. Mersul­­vremii 19.02: Actualităţi româneşti. Culturale. 19.17; Muzică distractivă (discuri): Tik-tak-po­ca şi Tritsch­-tratsch-pokca de Joh. St­auuss (Telet); In timpul cire­şilor de Renard şi Fără un cuvânt de Legar (voce: Louis Lynel); Ecoul unui cântec de Mendoza şi Fox de Mayer; Cântec cuban de Prats şi Rumba de Hernadez; Fox de Wiebe şi Fox de Cla­­rey (Telet); Potpuriu de melodii de Lin­eké (Telet); Tahitivais de l’oussigu­e şi Dacă revii- tango de Eich­epin; Două valsuri de Pég-uin (Telet); Meloide de Engel şi Melodie de Green (Telet); Dra­­gostea-i cam boelucaşe de Petrovici şi Foao verde Un pelin; Hora lui Teişanu şi Sârba şi Hora din Telş. UNIVERSITATEA RADIO 20.35: Tutunul In Economia Naţio­nală de D. Păsăreanu. 20.50 Concert de balalaici. Quartetul «Binkal», cond. de Boris Vulpe, Dans slav Nr. 2 de Dvorak; Reverie de Prlso­­visky; Cerul albastru de Rixner (ghi­tară: Alexandru); Intermezzo și Segui­­dilla din­­Carmens, de Bizet; Mazurca Nr. 1 de Andreev (balalaica: Rantzgal); Trepak de Dobrohotov (balalaica: Rantz­gal). 21.20: Muzică de cameră (discuri): So­natina în sol minor de Schubert (cioară: Isolda Menger, pian: Arthur de Greef); Trio in minor de Mendelssohn (Cortot, Thibaud, Canals). 22.10: D-ra Constanţa Bădescu (canto); Steluţa şi luna de Sattler; Când se îndră­gosteşte o femeie frumoasă de Sattler; Cântec de Boetal; Cântec de Delibes. 22.30: Radio jurnal. Sport. 22.45: Concert de noapte, transmis de la «Terasa Cercului Militar». 23.45: Jurnal pentru străinătate In limba farnceză. Marţi 2 August 1938 160 kHz. 1875 m RADIO-ROMANIA 150 kw- 564,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 825 kHz. ORA DIMINEŢII (6.50—7.45) 6.50: Deschiderea emisiunii: — Gimnastică ritmică­— Radio jurnal : — Concert de dimineaţă (discuri): Bagatelă, uvertură de Rim­er; Dans ţi­gan de Font şi Seguidilla de Romero; Selecţiuni din opereta «Mikadoul» de Sullivan; Vals din «Contele de Luxem­burg» de Lehar şi Valsul păpuşilor de Bayer. — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.45: închiderea emisiunii. 15.15; Ora­ Culturale. Sport. Cota Du­nării. 15.15; Concert de prânz. Orchestra Jean Sibiceanu. Arii populare: a) Hora boerească; b) Mureş, Mureş, apă lină; c) Ciobănaşul; d) Foie verde viorea. De m’ai iubi şi Dacă m’ai fi înţeles-ro­­manţe de Denza; Nu mă uita-vals lent de Elena Erdescu; CUvna şi Amintiri din Bucureşti-tangouri de Elena Erde­scu; Sbor de rândunele-potpuu­u na­ţional aranjat de Gheorghe Dinicu. 1415; Ora. Mersul vremii. Radio jur­nal : 14.50. Continuarea concertului: Ro­manţe şi Arii populare; întâlnire de Lehar; Te rog să mă ierţi-tango de Den­­drino; şi Tu şi eu slowfox de Mişu Constantines­cu; Rose Mouse-Vals lent de August Bose; Arii naţionale; Hora lui Sibiceanu. 15.20: Publicaţii; Actualităţi străine; Radiofonice. 19.00: Ora. Mersul vremii-­ 19.02: Posta technică. 19.17: Portrete de compozitori (disc.): PUCCINI; Intermezzo din «Sora An­gelica» preh- simf. din Milano, dirij. de Molajoli); Duet de «Manon Lescaut» (voce: Sheridan și Pertile); Două arii din «Tosca» (voce: Marcel Wittrisch); Finalul act. 1 din «Boema» (voce: Tor­­ri, Giorgini, Badini, Baracchi, Manfrini); Intermezzo din «Manon Lescaut» (arch. simf. din Milano dirij. de Molajoli); Arii din «Tosca» și «Turandot» (voce: Viorica Ursuleac); Cor din act. II din «Turandot» (corul Operei Scala, dirij. de Parizza); Arie din «D-na Butterfly» (voce: Helge Roswaenge); Arie şi cor şi Finalul act. II din «D-na Butterfly» (voce: Hilde Konetzni şi Corul Operii (Im Berlin, dirij. de Schmidt-Isserstedt)-20.20: Constantin Stroescu (canto): Cântece de Richard Strauss: 1) Mâine; 2) Linişteşte-te, sufletul meu; 3) Visa­re în amurg; 4) Ziua morţilor; 5) Cântec de leagăn. 20.45. Concert simfonic (discuri): MU­ZICA FRANCEZA: Introducere la o­­pera «Fervaul» de d’Indy (orch. Conser­vatorului din Bruxelles, dirij. de Desi­re Defau­w; Divertisment pentru orches­tra de cameră de Ibert (orch- dirij. de Ibert; Simfonie pe o temă de la munte de d’Indy (pian: Marguerite Long și orch. Colonne, dirij. de Paul Paray). UNIVERSITATEA RADIO 21.30: Romanul msectelor de I. Foc­­şeneanu. 21- 45: Continuarea concertului simfo­nic de muzică franceză (discuri) : Vâ­nătorul blestemat de Cesar Franck (orch. Covent Garden, dirij. de Eugen Cossens); Mică suită de Debussy (orch. Gramofon, dirij. de Piero Coppola) Os­pățul păianjenului de Roussel (orch. Straram, dirij. de Walter Straram). 22- 50: Radio jurnal. Sport. 22.45: Concert de noapte al Orches­trei Vasile Julea, transmis de la restau­rantul «Coșna». 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba engleză. #"£‚£, 9B"' ‘ttrazZKi^sessset * SICCTACOL TEATRE COMOEDIA: De ce nu mă săruţi? CĂRĂBUŞ: De lemn Tănase. VESEL (Grădina Marconi): Valsul di­mineţii­ MOGADOR (Grădina Volta Buzeşti): Opt la zero în finală. TEATRUL NOU: Umbra galbenă. ARPA­COLOS (Calea Victoriei): De la munte la mare. CINEMATOGRAFE CAPITOL: O tragedie în zăpadă cu Jane Baxter şi Anthony Bushell. TRIANON: Femeile vesele. ELYSEE: Femeile vesele. ÎIOYX: O tragedie în zăpadă-FEMINA: Monumentul indian. REGAL: Diamantul sultanului. SELECT: O femee fără importanţă. SAVOY: Maria Stuart şi Scandal în lu­mea bună. CORSO: Viaţa la intâmplare şi Curie­rul de sud. PALAS BULEVARD: Contesa Alexan­dra şi Faramita-CITY: Mazurka albastră şi Tinereţea lui Puşkin. MARCONI: Dansatoarea roşie şi Ca­lea spre ispăşire. MARNA: Bal la Metropol şi Legiunea africană. MILANO: Aventuriera din Triest şi Păpuşa blondă. FORUM: Tragedia unei generaţii şi Absenţe nemotivate. UNIC: Heidi, fetiţa munţilor şi Strada amintirilor. OMNIA: Regele din Pecos şi Clubul sinucigaşilor­ TOMIS (grădină şi sală): Orientul în flăcări şi Dragoste în zăpadă. VOLGA-DOROBANŢI: Drapelul gal­ben. EDISON (grădină şi sală), închisoa­rea fără gratii şi trupa Georgescu Iaşi. LI­A: Taina ocnaşului şi Cum se cu­ceresc bărbaţii. MODEL: Graniţa însângerată şi miste­rul cartierelor chinezeşti­ FLORIDA: Prizonierul din Zenda şi Surâsul seducător. IZBANDA: Robinson Crusoe operă complectă cu Mala. VOLTA BUZEŞTI: Când vrea femeia şi Destin. AMERICAN: Strigoii şi Floare de tro­tuar. * DACIA: Cuceritorul şi Pentru viaţa unui om. NERO: Domniţa din Câmpina şi S’a născut o stea. AIDA: Departe de ţară şi Mormântul lui Genghis Khan-LUCIFER: Cobra Tango şi Beţivul. ------——%c=?=-------­ Farmaciile de serviciu In noaptea de 1 August Farmacia Petrescu Janeta str. Regală 1; farmacia L. I. Bata (La Arab) (Sti­­velm­an), str. Carol 122; C. Herzenberg, (L. Boissman), calea Văcăreşti 25; Ec. Mic­ăilescu, calea Griviţei 431; Farma­­cia D. M. Ionescu, (Kregner), str. Ber­zei 46; Farmacia L. Tărnăuceanu (Re­náé Diamant), calea Griviţei 35; Farma­­c­ Ernest Ssaszar, Calea Victoriei 124; Victor Gheorghiu, str. Duiliu Zamfire­­scu 9;N. Wasserman, calea Moşilor 294; Alexandrina Barbieru, calea Dudești 258; G. Tempeanu-Bibicescu, calea Că­lărașilor 240; Farmacia Dr. Voloianu, str. 11 Iunie 28; Al. Iorga Pandelescu, str. Dr. Lister 1; G. Drăghici, calea Rahovei. 151. izolat casele ameninţate după care au început oepraţiile de stingere ale vilei incendiate. Cu toate eforturile depuse, focul a mistuit întreaga clădire. Pagubele n’au fost evaluate încă. De mare incendiu în Capitală Un violent incendiu — din cauza­­ acoperiş, ameninţând în acelaş timp exploziei unui primus — s’a ded­a- şi locuinţele vecine, iar azi dimineaţă la ora 10, în stra-1 In primul moment pompierii au da Eufroamna Popescu 59, la vila ------a—y proprietatea d-lui inginer Băianu. Vila era ocupată de familia Con­stantin Weber. Azi dimineaţă d-na Weber a a­­prins primusul în sufragerie, tre­când apoi în altă cameră. La un moment dat primusul a fă­cut explozie incendiind întreaga în­căpere. Când d-na Weber s-a reîntors a găsit sufrageria cuprinsă de o mare de flăcări. Ea a dat alarma și până la sosi­rea pompierilor, toate eforturile de­­puse de vecini pentru a localiza in­cendiul au fost zadarnice . Când postul de pompieri Radu Vodă, de sub conducerea d-lor cpt. Nisipeanu şi lt. Chirică, sosise la faţa locului, flăcările cuprinsese o întreagă locuinţă, propagându-se la Nenorocire într'o mină 11 LUCRATORI AU MURIT ASFIXIAŢI BERLIN­­I (Rador). — O groaznică nenorocire s’a produs ori la m3n­a de po­tasiu «Kaiser Roda», din Merkers, Turingia. Au murit asfixiaţi de ga­ze toxice 11 lucrători. «DREPTATEA» firave incidente în Extremul-Orient nai Frânturi s­oun­tîcă violată de trau Mnaen.—S’au dat lupte iraniene ieri s’au soldat in numeroase victime MOSCOVA, I (Bailor). — Agenţia Tass transmite: In ziua de 31 Iulie Japo­nezii au violat frontiera sovietică în dreptul regiu­ne, dela vest de lacul Khaissan. Ei au deschis fo­cul de artilerie pe neaş­teptate, atacând în timpul nopţii trupele sovietice cari asociurau paza fron­tierei. Japonezii au ocupat din teritoriul sovietic o supra­faţă de teren adâncă de 4 km. Lupta s a dat la înce­put î­ri regiunea înălţimi­lor de la vest de lacul Kitasan, prelungîndu-se a­­poi timp de câteva ore. Trupele japoneze întâm­pină o puternică rezisten­ţă. Japonezii au suferit pierderi mari, în oameni şi material. Pierderile sovietice nu sunt încă cunoscute. PRINŢUL KANIN ŞI-A ÎNTRE­RUPT VACANŢA TOKIO­­ (Rador).­­— Prinţul Ka­nin, şeful stat majorului imperial şi-a întrerupt vacanţa, înapoindu-se la Ōbikio. Această măsură este în legătură cu incidentul de la frontiera sove­­to-manciuriană din regiunea Ciang Ku Feng. O NOUA CIOCNIRE IN REGIU­NEA CIANG KU FENG TOKIO­­ (Rador) — Ministerul de interne a interzis, începând de noaptea trecută, să mai publice vreo știre cu privire la incidentul dela Ciang Ku Feng. Presa japoneză nu poate deci­să să comenteze acest incident. Circulă svonul că o nouă ciocnire s’ar fi produs în regiunea Ciang Ku Feng, între trupele sovietice și cele japoneze. UN CONTRA ATAC AL SOLDA­ŢILOR SOVIETICI TOKIO 1 (Rador) — Ministerul de război al Japoniei anunţă oficial că 300 soldaţi sovietici au dat ori la ora 17 un contra atac împotriva localităţii Shatsapping, sprijiniţi de două tancuri . Artileria japoneză i-a respins printr-un tir de baraj. Detaşamentul sovietic a reluat a­­tacul la ora 18, la adăpostul tirului artileriei sovietice. Ei au fost însă din nou respinşi după o luptă care a ţinut o oră şi jumătate. Trupele sovietice au pierdut 30 oameni. Presa franceză sfătueşte la moderaţiune PARIS, 1. (Rador). — Agenţia Ha­vas transmite: Incidentul japonezo-sovie­ L­, din re­giunea Ciang Ku Feng formează o­­biectul comentariilor ziarelor apărute azi dimineaţă. „L’Epoque” scrie: ,Datoria tuturor acelora care ţin la pace este de a da sfaturi de moderaţie atât Japoniei cât şi Rusiei sovietice, întrucât guvernul din Tokio a propus anterior delimi­tarea frontierei dintre Soviete şi st­a­­tul Manciukuo, după ce ruşii ar fi evacuat poziţiile contestate, de ce oare nu s’ar face azi japonezilor aceeaşi propunere? Când japonezii vor îi eva­cuat localitatea Ciang Ku Feng şi o­­raşul Shatsaoping, s’ar putea prea bi­ne ca o comisie să meargă să deli­miteze frontiera”. „Petit Journal” declară: „De abia se ajunsese, graţie tenacităţii şi abili­tăţii d-lui Chamberlain, la o oarecare destindere in Europa occidentali şi iată că la celălalt capăt al lumii iz­bucneşte un Incendiu ale cărui conse­cinţe şi ravagii pot să fie groaznice pentru civilizaţia noastră”. „L’Ouvre” afirmă: „Trebuie să spe­răm că guvernul din Moscova nu va pierde nici de data aceasta sângele rece de care a dat dovada loriîei,una In circumstanţe identice şi ci nu va răspunde prin lovituri de lan, lovitu­rilor de tun ale adversarului. De alt­fel, Japonia are deasemeni tot in­teresul să evite un conflict făţiş cu Sovietele, în momentul în care ea este angajată in China in operaţii militare importante, de lungă durată şi costi­sitoare, care nu corespund prevederii­­lor sale d­e anul trecut”. „Le Jour” constată: „Acest incident ar putea şi să aibă consecinţe in­calculabile. In parcurile din Moscova se tinde la bagatelizarea incident­ilor. Din contră, cercurile oficiale chineze care au primit ştirea cu mare inte­res, contează, o s­ingură consecinţă aceia că din cauza incidentului japo­nezii nu vor mai putea trimite noi trupe in China”. Polemica dintre fascism si biserica catolică Un articol al d-lui Giovanni PaPini ROMA, 1 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei Havas transmite: Ziarul «Stampa» publică un arti­col semnat de scriitorul italian Giovanni Papini, ale cărui conclu­­ziuni sunt puse în legătură cu pole­mica ce se schiţează între fascism şi biserica catolică, ca o urmare a politicei rasiste a regimului şi a re­probării ei de către Papa. «Experienţa, scrie d. Papini, do­vedeşte că toţi credincioşii catolici, în aceasta a lor calitate, pot să aibă o mare influenţă asupra politicei patriei lor, dar cu condiţia ca ei să nu se amestece în politica concretă a guvernelor». D. Giovani Papini termină astfel: «Lăsaţi în pace, pentru Dumnezeu, pe acei care conduc popoarele în această omenire atât de agitată, în­­tr’o perioadă atât de tulbure, într’o perioadă de revoluţie şi transfor­mare, într’o Europă ameninţată, care ar putea să piară sau să reîn­vie, după cum vor şti să cârmuias­că treburile publice conducătorii principalelor state». Acordul dintre Bulgaria şi Înţelegerea balcanică „Un gaj serios pentru menţinerea păcii în Orient" * _­_______ "l cg1 . ** 9 - -. PARIS, I. (Rador). — Agenţia Ha­vas transmite: Presa franceză examinează semnarea acordului dintre înţelegerea Bal­­aulei şi Bulgaria. „Le Journal” scrie: „înţelegerea «din­tre toate statele balcanice este extrem n­e satisfăcătoare pentru marile pu­teri, fiiind că ea constitue un gaj *«­­rios pentru menţinerea păcii in O­­rient. Franţa nu este ultima ţară «In­tre cele care se felicită de aceasta, încă odată, Orientul dă exemplu «le comintenie”. „Le populaire" declară: „Acordul va iivea mai ales un rezultat moral, a­­cela de a consacra o stare de fapt existentă. Nu este insă inutil că a­­ceastă stare de fapt a fost legalizată şi acceptată de celelalte state bal­­canice şi că egalitatea de drepturi a fost recunoscută Bulgariei prin prim acord general al ţărilor cele mai di­rect Interesate”. CE SCRIE PRESA JUGOSLAVA BELGRAD­­ (Rador) — Ziarul «Samuprava» publică în numărul de azi un articol de fond, în care comen­tează pe larg semnarea acordului dintre Bulgaria şi înţelegerea Bal­canică, făcută ori la Salonic. «Astăzi, când cauza păcii în Bal­cani face un important Pas înainte evocăm primii paşi ce s’au făcut pe această cale graţie iniţiativei celor doi Suverani balcanici, — Regele Boris şi Prea Fericitul Rege Ale­xandru — încă în anul 1933. De acest pas este strâns legată da­ta istorică de 24 ianuarie 1937, când d-nii Kioseivanoff şi Stoiadinovici au semnat pactul de amiciţie perpe­tuă între Bulgaria şi Iugoslavia. Acest pact este rezultatul unei ac­ţiuni politice bine cumpănită şi prevăzătoare. Ea este opera unei mari concepţii politice. Ţara noas­tră a voit astfel să arate calea pe care trebuie să o ia popoarele bal­canice pentru a-şi asigura propă­şirea lor viitoare. După concepţia dl-lui Stoiadinovici, pe calea acordu­lui pot să se elibereze ţările balca­nice de influenţele dăunătoare, ex­tra­balcanice, care în decursul seco­lelor au dus la certe şi lupte pen­tru folosul altora. Numai pe aceas­tă cale ele pot să obţină deplina lor independenţă şi să asigure condiţiei nile progresului lor, cum şi desvol­­tarea tuturor posibilităţilor lor e­­economice şi culturale, adică intri un cuvânt să se folosească de toate bi­nefacerile pe care le poate procura doctrina «Balcanii să aparţină po­poarelor blcanice». Se ştie, şi niciodată nu se va uita că Iugoslavia, după cum e natural şi după cum aceasta corespunde de altfel sentimentelor poporului iugo­­slav, precum şi scopurilor conducă­torilor politici iugoslavi, că Iugosla­via a dat primul semnal conştient că epoca de discordii sângeroase şi aceia a influenţelor străine a dis­părut pentru totdeauna şi că pen­tru popoarele balcanice începe o era de înţelegere mutuală şi colaborare paşnică. Această politică este azi consac­rată în totul şi semnarea la Salo­nic, de d. Me­tax­as în numele Intel© gerii Balcanice şi de d. Kiosei­vanoff, în numele Bulgariei a aces­tui acord care proclamă politica men­ţinerii bunelor raporturi de veci­nătate, colaborarea amicală şi poli­tica de pace. Bulgaria, prin acest acord la care guvernul nostru a con­tribuit atât de activ, obţine egalita­tea de drepturi în domeniul militar pe care i-o ridease tratatele de pace. Bulgaria împreună cu toate ţările­ înţelegerii Balcanice declară că re­nunţă la întrebuinţarea forţei. Im­portanţa acestei mari opere istori­ce, la care se lucrează cu răbdare şi dragoste de mulţi ani, trece dincolo de frontierele peninsulei noastre. In această clipă când în Europa domneşte o situaţie gravă, nu nu­mai că statele balcanice nu aduc dezordine şi tulburare în această atmosferă grea, ci din contră ele contribuie la Pace şi la ordine. Bal­canii se manifestă astăzi ca prota­gonişti ai unei politici internaţio­nale constructive. Politica pe care guvernul nostru o duce de patru ani — politică de garanţie de pace şi de stabilitate la frontierele noa­stre — nu numai că obţine prin a­­cordul de la Salonic o confirmare, dar ea serveşte drept exemplu ce­lorlalţi aliaţi balc­anici ai noştri, pentru noi aceasta înseamnă un o­­magiu important şi recunoaşterea că noi suntem pe adevărata cale. Aceasta înseamnă în acelaşi timp şi o posibilitate de a se ajunge la consolidarea ulterioară a raporturi­lor cu poporul bulgar frate şi de a­­celaş sânge». O TELEGRAMA a D-LUI stoia.­DINOVICI BELGRAD 1 (Rador) _ D. Milan Stoiadinovici preşedintele consiliu­lui de miniştri şi ministru al aface­rilor străine a trimes călduroase te­legrame de felicitări d-lor Metaxas şi Kiosseiyanoff cu ocazia semnării acordului de la Salonic, subliniind faptul că această nouă politică de apropriere şi amiciţie între popoa­rele balcanice corespunde înclinaţii­lor sale. Ştiri scurt© Ministerul Apărarei Naţional© a decis ca recrutarea subofiţerilor jandarmi să se facă numai dintre absolvenţii şcolii de subofiţeri jan­darmi Drăgăşani. Printr’un jurnal al Consiliului de Miniştri s’a acordat gratuitate com­plectă Eforiei Spitalelor Civile pen­tru transporturile de alimente şi materiale, produse proprii, ce le va efectua cu autocamioanele proprie­tatea acestei instituţii de binefa­cere. D. profesor G. Zota, a fost numit în consiliul de amelioraţiuni a re­­giunei inundabile a Dunărei de pe lângă administraţia P. A. R. I. D. Pe seama ministerului de interne s’a deschis un credit extraordinar special în sumă de 3.54­0.000 lei pen­tru plata cheltuelilor de personal şi material necesar în cursul exer­ciţiului 1938—39 consiliului şi direc­­ţiunei exploatărilor comunale. BURSA 1 August EFECTE SI ACTIUNI Incheeri oficiale Renta stabilizării 34—34Vi Renta desvoltarii 6314 62­4 63 Renta consolidării 44 4354 43 3 8 43.83. Renta exproprierii 63 Renta consolidării 1922 28­4 Urbane București 5% noui 6454 64% Renta refacerii 71 Banca Românească 602 604 602 Banca de Credit 415 Mica 1452 1450 1455 1460 1465 1470 1472 Letea optate 875 883 Reșița 565 566 570 573 572 Creditul Industrial 850 Clădirea Românească 325 Astra Română 1000 1007 1000 995 Steaua Română 395 Creditul Minier 281 282 Petrolul Românesc 445 400 TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE «EMINESCU» S. A., STR. ING. ANGHEL SALIGNY, 2, TELEFON 3.26.68. TARIFUL DE PUBLICITATE AL ZIARULUI DREPTATEA“ (Cat. ) Dela 1—1000 linii Dela 1000 linii în sus Anunţurile colectorilor de loterii Bilanţuri, convocări, notifcări, etc. Ştiri artistice, judiciare, şcolare înformaţiuni comerciale minimum 5 linii Informaţiuni financiare minimu­m 5 linii înformaţiuni Loterii de Stat Informaţiuni colectori de loterii întruniri electorale, anunţuri Articole, dări de seamă comerciale, etc., în corpul ziar Anunţuri mortuara maximum lei 1030 (80 linii) şi mini­­mum lei 250 (70 linii) ORICE ANUNŢ IN TEXT Lei 30 Anunţuri comerciale şi financiare Parastase, mulţumiri mortuare maxim dm­ lei 300 anunţul Parastase cuprinzând în acelaş anunţ 3 iu­ne maximum anunţul lei 500 Anunţuri de logidne, cusătorii şi bri­zuri cel mult 16 linii Anunţuri de logodne, căsătorii şi botezuri, etc., la infor­maţiuni nedepăşind 10 linii Numiri, permutar,, deplasări, decorări, etc. la informa­riami, nedepăşind 10 linii Acte juridice, sentinţe, hotărîri, cereri ,­de naturalizare, etc., la anunţuri linia Acta de mulţumire Acta de mulţumire la informaţiuni Cutia cu scrisori, plasat lângă text Extracte de divorţ simple, bucata lei 400 Anunţurile editurilor şî librăriilor se taxează după un tarif special Schimbarea de nume, 3 publcaţiuni Anunţuri dela instituţiuni industriale 1 pagi­na Anunţuri comerciale 1 pagină Anunţuri financiare asig. ofic., etc. 1 pagină Anunţuri comerci­ale jumătate pagină Anunţuri financiare asigurări oficiale jumătate pagină Anunţuri comerciale un sfert de pagină Anunţuri financiara asig­rari oficiale un sfert de pagină In paginile din dreapta cu 10 la sută în plus La angajarea de linii se va fixa un termen pentru publicarea lor care în niciun caz nu va fi mai mare de 3 luni. Aceste anunţuri se vor publica Duminica şi sărbătorile numai atunci când va fi po­sibil, făără obligaţiune. Anunţuri de dimensiuni mai mari de 4 coloane se taxează în ca­tegoria anunţurilor rp­ciale, astfel: . . Primele 4 coloane se vor taxa conform tarifului obisnuit indiferent numărul de b­itii. Ce trece de 4 coloane tarif dublu. Reclamele pentru ziare, cărți reviste, brosuri, se ta­xeaza cu ta­rif dublu. .. . p. 5.— Anu,r­­urile mai mici ca spațiu de fo­­sm­, se vor plati cu tariful a 10 linii. Anunţuri şî informaţuni cu îraciunî Ide lirui adică de: 6, 7, 9. 11, 13, 18 linii etc. nu se taimit decât socotît la 10, 15, 20 etc. linii­­ . Orice anunţ cerut să apară Duminică şi sărbătorile legale, 21 la sută în plus. „ Orice anunţ plasat în pagina de mica publictata, 2o la filată Orice anunţ cerut să apară specia! se taxează ici tarif­­special. TARII­FUL LICITAT MI»« Lînga corp 5 da numai ziarelor locale. Idem dela 50.000 la 200.000 Lei 12 Idem dela 200.000 la 500.000 1) 15 Idem dela 500.000 la 1.000.000n 18 Idem dela 1.000.000 în sus 20 Publicitatea pentru licitaţiîla Caselor autonome, Regii Co­mediale­­» 20 Anunţurile tribunalelor pentru consolidarea trolifere, linia corp 5 Publicaţiun de licitaţii mobiliare, încheieri de convenţiuni pentru Fiecare anunţ pentru rad­ari w400 Orice alta publicaţîuniD 20 Linia corp 5 Lei 15 »» 15 »9 20­­» 50 50 f» TO «1 TO u 75 ti TO 9» 25­­lai , 5) t’e fe rvurri pa­ 300 500 top 20 20 40 40 Lei 1.100 „ 60.000 „ 45.000 „ 50.000 „ 33.000 „ 38.000 „ 17.000 „ 28.000 f, 25 Ofensive guvernamentale pe frontul Cataloniei SALAMANCA, 1. (Rador). — Comu­nicatul oficial naţionalist semnalează puternice ofensive inamic© pe frontul Cataloniei. El© au fost Insă respinse «le către naţionalişti. Trupele naţionaliste au cucerit po­ziţii importante in sectorul Mora «I« Ebru. ţj; SAIA.MANCA1 (Rador). _ Co­respondentul agenţiei Ştefani trans­­­mite următorul comunicat naţiona- l list:­­ Pe frontul din Catalonia, în sec­­­­torul Puebla de Segar, inamicul a atacat puternic, în zorii zilei, pozi- I ţiile noastre, însă a fost imediat respins cu mari pierderi. In sectorul Mora de Ebru inami­cul a încercat să înainteze însă sforţările lui au rămas zadarnice. Republicanii au pierdut aci peste 3000 oameni. Naţionaliştii au făcut 300 prizonieri. P© câmpul de luptă au rămas numeroase cadavre ina­­mice. Activitatea aviaţiei naţionaliste, avioanele naţionaliste au bombar­­dat şi au tras cu mitralierele asu­pra poziţiilor şi concentrărilor de trupe efectuate de republicani dând un puternic sprijin operaţiilor tru­pelor naţionaliste terestre. Eri au fost bombardate depozitele de material de războiu din gara Cambrii și depozitele din gările Tar­­ragone și Reus. Au fost doborâte mai multe a­­vioane de vânătoare republicane. CORPUL PORTĂREILOR TRIBUNALULUI ILFOV — Publicaţia 35125 din 29 Iulie 1938. In baza adresei 18140/938 a Judecăt­orolu I Urban Boc, se publică spre cunoştinţa generală, că în ziua de 10 August 1938, de la orele 8 din zi îna­inte, se va vinde la licitaţie publică, la localitate, în Bucureşti, str. Poe­­naru Bordea 16, et­ II, apart. 10, ave­rea mobilă urmărită a debitorului Se­bastian Tipchis care se compune din un bufet și altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre des­­păg. credit. Carol H. Ramier. Dos. 9224/958. — Publicația 35824 din 30 Iulie 1938. In baza adresei 18510/1938 a Trib- Il­fov, secţia notariat şî conform ordo­nanţei acelui Tribunal Nr. 25.209/1953 se publică spre cunoştinţa generală ca s’a înfiinţat de acest Corp de Portărei urmărirea veniturilor g­rale ale imobi­lului din Bucureşti, str. Oiţelor 18, fost str. Păstorului 16, averea debit. Sabeta Albata, Armand Carniol şi Iancu Ere­­mia, ambii aceştia din urmă în cali­tate de moştenitori ai def. Eremia Car­niol, aceasta până la concurenţa sumei de lei 800.000, capital cu procente de la 25 octombrie 1930, pentru despăg. d-lui Isidore Bally, prin procurator av. I. Morgenstern, de zisa sumă ce are a lua dela Sabeta Albala, Armand Car­niol și Iancu Eremia, în baza actului de împrumut cu ipotecă aut. de acest Tribunalul sub Nre. 25756/1923 înscr. sub ord. Nr. 2393/923 învestit cu for­mula executorie­ (Dos. 10639/938). — Publicaţia 35­355 din 30 Iulie 1938. In baza adresei 35319/938 a Judecăto­riei V Buc.­ se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 9 August 1938, dela ora 8 dimineaţa înainte se va vin­de la licitaţie publică în Bucureşti, str. Sf. Nicolae Şelari 23, averea urmărită a deb. I. Beşlegeanu care se compune din una casă de bani și altele anume specificate în procesul-verbal de urmă­rire spre despăgubirea credit. S. A­­«Centrala Lânei» Timișoara prin re­­prez. legali. (Dos. 8784/958). Ft ALL din Prins este ^ certified tul 1 .xupeaioritdlii O iUa GUMMI.» cmc apreciază ^ calitatcd . ia numai . oua «iui „! kJMmynUNILE |NAU VALOARE.. Girant responsabil Const. Mihăescu

Next