Dreptatea, decembrie 1944 (Anul 1, nr. 83-106)
1944-12-01 / nr. 83
2 kpe cîn coleie zilei Teatre OPERA: Fatgţ. STUDIU NAŢIONAL: Mmtk COLORADO: Corabia lui Noa. MUNICIPAL: Amantul d® carton. MIC: Fraţii Karaans»pv. MUNCITORESC (Muncă « Lumină): Punctul Negru. BARAŞEUM: PotopUL A. B. C. (fost Flexie B-dul Pache 108) (A na 17: Un băiat de viaţă, ALHAMBRA: 101 Melody. GIOCONDA: Aliaţii Giocpindei. ATLANTIC: Stroen Atlantic. STUDIO BARAŞEUM: Dei La Faraon la Poligon. Cinematografe ARO: A 8-a nevastă a lui Barbă-Albastră. CAPITOL: Zile fără lumini (film american din prodiuisţia nouă). SCALA: Ultimele erveniiventa. TRIANON: Păcatul FANTASIO: Iubirea lor. REGAL: Cavalerul mteteaica. FEMINA: Emirul din Bulaara. SELECT: Ultima întâlnire. CSORSO: Ventmul. VICTORIA: Nopţi angentiniene al Baletul Pasărea de sur“. CASANDRA: La rteeruwe die vânturi. BULEVARD PALAS: Capilită domniOMNIA: Sudanţi trupa de reviste Titi Mihăilescu. FRANKLIN (Ateneul Român): *0*1 un înger $1 jurnal. AIDA: Elisabeta Regina Angliai ţi compania de reviste Amghel Florescu. ALCAZAR: Stăpânitorii Mărilor ţl trupa de reviste. ASTORIA: Aventurile celor muşchetari şi compania Valeriu Moraru. AMERICAN: Casa din Malta Si complectare. CARMEN-SYLVA: Vin ploile ţi trupa de reviste Burma*. CARMEN: Sudan. CLASIC: Agentul mascat ţi complectare. COLORADO: Orice fată ae mărită odată ţi jurnal. CRANGAŞI: Căpitanul Francasse. DIANA: Diligenta însângerată ţi trupa de reviste. DACIA: Un cântec pentru tine. ELISEE: Elisabet ţi Esex ţi trupă de reviste. ELDORADO: Căpitanul Fracasse ţi trupa de reviste. FLORIDA: Femei în lanţuri ţi compania Fănică Georgescu. GLORIA: Dansez pentru tine. IZBANDA: Oureubend. ILEANA: Eşti un înger ţi trupă de reviste. MILANO: Groaza din Shanghai ţi trupă de reviste. MARCONI: Hadul verde ţi compania de reviste. MARNA: Genomime ţi revista Marna în balcon cu Titi Mihăilescu. MODERN: Femei ţi trupă de reviste. MODEL Femei şi trupă de reviste. MIORIŢA (Calea Moşilor 137): Insula ocnaşilor. NERO: Singură pe lume ţi revistă NONI (Joi, Sâmbătă şi Duminică : Hamlet ţi Ofeţia. ODEON: Seducătorul. PACHE: Johny Apolo şi revistă. PARIS: Misiunea secretă şi trupă de revistă SPLENDID: Femei în lanţuri ţi compania de revistă Făndaisă Georgescu. „ ROMA: Doamna şi mortul şi trupă de revistă REX: Cavalcada Eroică. TOMIS: Suvorov. UNIC: Andy, Hardy Milionar şi complectară VOLGA: Epopea de la Stalingrad. VENUS: Aripi frânte, complectare şi revistă. VERGU: Johnny Apollo şi trupă de revistă UNIREA: Agentul mascat ţi revista Mişu Bejem. De la Teatrul Naţional Joi, 30 Noembrie, la ora 5 d. a., Studioul Teatrului Naţional reprezintă ,,Sylvette” piesa d-lui Victor Eftimiu în regia d-lui Ion Sava. Matineu cu preţ«: F-----m’are Sâmbătă, 2 Decembrie, la ora 2 d. a., Studioul Teatrului Naţional dă un matineu cu preţuri reduse. Se va reprezenta, într’o aleasă distribuţie ,,O crimă celebră” de d’Ennery şi Cormon în versiunea modernă a d-lui Tudor Muşatescu. Sub conducerea d-lui V. Enescu se repetă piesa ,,Platon Krecet” de A. Corneiciuc, şoareci. Ajutorarea muncitorilor din industria aeronautică Din ordinul d-fail general Gh. Vassiliu, ministrul aerului, s’au început lucrările pentru ajutorarea efectivă a lucrătorilor și muncitorilor din industria aeronautică. Pe lângă sporurile de salarii s’au luat măsuri ca acești muncitori să fie ajutaţi cu locuinţe, alimente, încălţăminte şi îmbrăcăminte. MINISTERUL JUSTIŢIEI DIRECŢIUNEA JUDICIARA PUBLICAŢIE D. Abram Abramovici, domiciliat în , Bucureşti, str. Roma 20, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Abramovici în acela de Antoniu, spre a se numi Abram Antonii. Ministerul publică aceasta, conforn art. 11 din legea asupra numelui spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. MINISTERUL JUSTIŢIEI DIRECŢIUNEA JUDICIARA PUBLICATIE D. Ion I. Blegu, domiciliat în Bucureşti, Str. Carol Knapp Nr. 47, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Blegu în acela de Belgu, spre a se numi Ion Belgu. Ministerul publică aceasta, conform art. 11 din legea asupra numelui spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. GREFA TRIBUNALULUI ILFOV Secţia I-a C. C. EXTRAS Conform art. 93 din legea persoanelor juridice, se publică : Prin sentinţa Nr. 28/944 persoană juridică rămasă definitivă și investită cu formula executorie, s’a acordat personalitatea juridică Fundaţiei ..CASA DE PENSIUNI A PERSONALULUI CREDITULUI NAŢIONAL AGRICOL“ cu sediul în Bucureşti str. Batişte nr. 25, având următorul consiliu : G. D. Alexandrescu, Dan Bucurescu, Pompiliu Popeea, Chiriac Ionescu, M. Leontescu, Sp. Buiculescu, C. Alexandrescu; membrii supleanţi: Ion Trupeşa, Ligor, Alex. Scablat, N. Mărgăritescu ; cenzori: Niculae Munteanu, Alex. Steriade, Gh. Ciobănaşu; supleanți : V. Stoiculescu, I. D. Teodora. Prezentul extras se va publica în Dreptatea. Prim Grefier, Alex. Şerbănescu Dosar Nr. 2649/944. De la Filarmonica Repetiţia generală publică a concertului simfonic de Duminica viitoare, va avea loc nu ca de obicei Vineri dimineaţă, ci Sâmbătă la orele 10 dim. Maestrul Enescu va conduce al treilea program din ciclul Beethoven, compus din uvertura „Coriolan“ simfonia a cincea (a Destinului) și simfonia a șasea (Pastorala). Bibliograf!— A apărut: — „Gazeta juridică a Transilvaniei”, publicaţiune lunară a cercului juridic transilvan, număr închinat memorandiştilor şi triumfului dreptăţei lei 1000. — Dictatură şi Anarhie, priviri critice asupra evoluţiei şi directivelor învăţământului şi educaţiei sub regimul Antoniescu (1940—1944) de Nisifor Ghibu, profesor la Universitatea din Cluj preţul lei 500. — Planul Beveridge de d.r T. D. R. Ioaniţescu, tip. Cugetarea — Georgescu Delafras, preţul 400 lei. Depoztarii care au primit lemne de foc Subsecretariatul de Stat al Aprovizionării, aduce la cunoştinţa populaţiei, depozitarii de lemne de foc care au primit lemne în ziua de 25 Noembrie a. c., urmând a fi distribuite celor înscrişi pe baza bonului Nr. 6 Combustibil. Demetriade, Dr. Felix 35, 15.000 kg.; N. Vorvoreanu, B-dul Basarab 6, 15 mii kg.; Dep. Vâlcea B-dul Basarab 13, 17.000 kg.; Dep. Unirea, Șos. Basarab 24, 30.000 kg.; Dep. CAPS, Doinei nr. 13, 47.000 kg.; Dep. Răducu, Șos. Obor 60, 21.000 kg.; Dep. Florica Costea, 13 Septembrie 69, 4.000 kg.; Dep. Const. Economu, Giurgiului 42, 7.000 kg.; Dep. Coop. Cuțitul de Argint, Mitr. Gr. 15.000 kg.; Dep. Aurel Bondoc, 13 Sept. 217, 13.000 kg.; 30 întreprinderi 881.000 kg.; 43 Gospodării 216.000 kg.; Armata 313 000 kg Sabadino Gabai, Călărași 128 10.000 kg.; Dep. Doftana, Anton Pan 21, 29 mii kg.; Facla, Traian 136, 20000. Imprejurările cunoscute şi de care nu este răspunzătoare, au făcut ca mişcarea cooperativă românească să stea izolată de Alianţa Cooperativă Internaţională (Londra), căreia îi aparţinea de ani de zile şi la străduinţele căreia am luat parte activă în ultimii ani dinaintea conflictului mondial actual. In acest timp Alianţa a continuat să funcţioneze cu organizaţiile din ţările aliate din Apus şi cele neutre. Avem veşti că vicepreşedintele Alanţei, englezul Palmer, a fost de curând la Moscova, pentru a lua contact cu şefii cooperaţiei sovietice. (Cooperaţia germană a fost mai de mult exclusă din Alianţă, ca urmare a atitudinei vrăşmaşe a regimului hitlerist faţă de cooperaţia de consum şi cea de producţie muncitorească, precum şi ca urmare a nerespectării de către acest regim a autonomiei celorlalte ramuri ale mişcării). In Noembrie trecut, conducerea Alanţei a întrunit la Londra într-o conferinţă pe reprezentanţii organizaţiilor naţionale din Europa, precum şi pe reprezentanţii celor două mari organizaţii de producători agricoli din Statele Unite ale Americii şi Noua Zeelandă. Conferinţa a avut că temă politica cooperatistă de după răsboi, ocupându-se în special de problema locului cooperaţiei în economia postbelică, precum şi de problema relaţiilor dintre cooperativele de consumatori şi acelea ale producătorilor agricoli. Lucrările s-au încheiat cu o serie de recomandări, care urmează a fi supuse organelor Alianţei. După ce arată necesitatea imperioasă ca sistemul economiei cooperative să fie mai bine cunoscut atât de către guvernanţi, cât şi de massele largi ale populaţiei cărora cooperaţia li se adresează, proiectul de rezoluţie stabileşte de la început că această cunoaştere trebue să asigure libera desvoltare a mişcării cooperative pe căile sale proprii. Mai precis, este necesar ca în toate ţările să se asigure „indivizilor libertatea de a se asocia în cooperative”, iar organizaţiilor cooperative să li se asigure „libera acţiune şi libera desvoltare”. Se insistă adică asupra caracterului eromâneşti în Transilvania, — pusenţial al acţiunii cooperative clare de mare valoare istorică, preţul, libera iniţiativă şi ajutorarea proprie, — care o deosebeşte de celelalte acţiuni în favoarea categoriilor mai slabe ale naţiunii: politică socială a Statului şi asistenţa publică ori particulară. Ca urmare puterea publică trebue să respecte autonomia organizaţiei cooperative. Totuşi aceasta nu înseamnă că proiectul de program neagă rolul şi valoarea inntervenţiunii puterii publice tot domeniul economiei sociale; dimpotrivă, el face apel la puterea politică în Stat solicitându-i „interzicerea cartelurilor particulare, a monopolurilor şi a înţelegerilor capitaliste, care lucrează în profitul întreprinderilor particulare şi în dauna consumatorilor". Organizaţia cooperativă trebue să se întindă în domeniul consumului, dar şi în acel al producţiei, mai ales agricole. Este nevoe de o „organizare raţională" a agriculturii pe cale a metodelor cooperative”. Organizarea cooperativă a cooperaţiei în economia viitoare — Un program internaţional a producţiei agricole va avea ca urmare sporirea ei şi deci o urcare a standardului de viaţă atât al ţăranilor cultivatori, cât şi al consumatorilor de produse agricole, deci al marei masse a populaţiei muncitoare de la oraşe. Mai departe, conferinţa de la Londra socoteşte că dacă până acum cooperaţia nu a reuşit să aibă un loc preponderent în cadrul economiei naţionale şi internaţionale, aceasta se datoreşte lipsei de coordonare intre cooperativele de producători şi cele de consumatori,ar colaborarea aceasta „trebue să se sprijine pe ideea de a socoti mişcarea cooperativă în varietatea sa ca un tot economic şi spiritual şi pe recunoaşterea adevărului că comprehensiunea reciprocă şi unitatea de ţel sunt indispensabile succesului acţiunii cooperative". Pe plan internaţional va trebui să se stărue pentru desvoltarea comerţului cooperativ între diversele organizaţii naţionale. Ar trebui deci să se reia străduinţele pentru crearea unei Centrale economice Internaţionale, ca şi a instituţiilor complimentare acestei Centrale: Banca internaţională cooperativă şi o Societate de asigurări. După înfăptuirea acestor instituţiuni se va putea trece la o acţiune cooperativă internaţională, chiar în anumite domenii ale producţiei. Pentru reuşita unor astfel de alcătuiri e nevoe să se înlăture barierele actuale ce s-au înălţat intre diferitele economii naţionale, ca o urmare a tendinţelor către autarhie. Conferinţa de la Londra şi-a dat însă seama că liberul schimb internaţional poate crea dificultăţi unora dintre economiile naţionale avizate la export. De aceea atenuează această recomandare, adăogând imediat că intra de prof. GR. imiADENATZ ducerea liberului schimb trebue să se facă „de îndată ce va fi posibil* şi ţinându-se seama de „dificultăţile anumitor categorii de producători, în special agricoli, de a se adapta condiţiunilor liberului schimb". Dacă principiile generale ale recomandărilor conferinţei cooperative de la Londra pot fi acceptate de toate organizaţiile cooperative naţionale, există, în ce priveşte problema relaţiilor economice internaţionale, nevoi diferite pentru diferitele economii naţionale. O soluţie dreaptă şi viabilă trebue să ţină seama de nevoile şi de poziţiunea acestor diferite regiuni economice. Conferinţa de la Londra a reunit mai ales reprezentanţi cooperatori ai unor economii puternic industrializate, ori ai unor organizaţii agricole dispunând de debuşeuri lesnicioase şi de mult asigurate. Soluţiuni definitive socotim că nu se vor putea stabili decât după o lărgire a cadrelor actuale ale Alianţei Cooperative Internaţionale, pentru ca să poată realmente reprezenta nevoile şi concepţiunile cooperaţiei mondiale. Deocamdată Alianţa de la Londra este unicul for internaţional cooperatist. Ea a fost invitată să colaboreze la acţiunea organizaţiei U.N.R.R.A., creată în vederea refacerii economiei mondiale, mai ales prin sprijinirea a acelor economii naţionale care au fost mai greu atinse de războiul mondial. Cooperaţia românească primeşte de aceea un îndoit imbold să urmărească acţiunea Alianţei de la Londra. Nădăjduim că ea îşi va putea relua cât mai curând locul în cadrele acestui vechi şi important organism cooperativ internaţional. . Eri a avut loc la secretariatul de stat al aerului instalarea noului Stela vlădescu, Hord~22 'sToporcTfer secretar general administrativ d. ge-Avram, Arionoaei 62, 42.000 kg. neral Pârvulescu C. Gheorghe. D. comandor ing. Marcu Vasile va îndeplini funcţia de secretar general tehnic. • D. Ghiţă Pop, ministrul cultelor şi artelor a primit ori în audienţă pe d. Vrăbiescu, directorul Operei Române. • D. Eugen Filotti, ministru plenipotenţiar d. I, secretar general al ministerului Afacerilor externe, a fost numit prin delegaţie, administrator al Fondului pentru acoperirea cheltuelilor privind interese superioare de Stat, din bugetul ministerului de Externe pe exerciţiul 1944—1945. #• D. Iosif Jumanca a fost numit comisar al Comisariatului pentru administrarea şi lichidarea bunurilor grupului etnic german, pendinte de ministerul Economiei Naţionale. Decretul a apărut în „Monitorul Oficial“ de er. • D. colonel Aurel Balaban a demisionat din funcţiunea de secretar general al preşedinţiei Consiliului de miniştri. Demisia a fost primită. • D. inginer dr. Adrian Stambuleanu a fost numit secretar general al ministerului economiei Naţionale. • D. Iacob Popescu a fost numit administrator al Teatrului Naţional din Craiova, gradul de subdirector. • Comitetul Sindicatului Muncitorilor Tipografi din Capitală luând act de declaraţiile infame şi provocatoare ale partidelor Naţional-Ţărănesc şi Naţional-Liberal la adresa Frontului Naţional-Democrat, făcute în şedinţa Consiliului de Miniştri din 29 Noembrie crt., hotărăşte ca ele să nu fie publicate în nici unul din ziare. Din partea Comitetului Sindicatului „Arte grafice“, (ss) Gheorghe Bogdănescu. • D-nii membri ai asociaţiei, Colegiului militar Nicolae Filipescu • foşti profesori, ofiţeri şi elevi, pre- cum şi actualii profesori şi ofiţeri ai colegiului militar „Nicolae Filipescu“ sunt rugaţi a lua parte la reuniunea care va avea loc în ziua de Joi 7 Decembrie 1944, în sala „Vânătorilor“ din berăria „Carul cu Bere“, din Bucureşti, la orele 14. Comemorarea mitropolitului „Andrei Şaguna”, eroilor neamului şi aictul Unirii Ardealului cu patria mumă, de către asociaţia culturală „Andrei Şaguna”, va avea loc Duminecă 3 Decembrie 1944 ora 15 în sala de festivităţi a liceului „Mihai Viteazul” de Bd. Pache 72. Sunt invitaţi toţi bunii români a onora au prezenţa această măreaţă şezătoare culturală şi patriotică. MINISTERUL JUSTITIEI DIRECTIUNEA JUDICIARA PUBLICATIE D. Samuel ' -mov'"’ domicilia! în București, str. Atena 46, a făcut cerere acestui M’n’st?’ de a fi auto C,S, ccTv'yv»V^ ’»"'"«r.’o r.“.., mic de Abramovici în acela de Antoniu, spre a se numi Samuel Antoniu. Ministerul publică aceasta conform art 11 din legea asupra numelui spre știinta acelora cari ar voi să facă opoziție în termenul prevăzut Nr. 31909 din 28 Nov. 1944 de aliniatul II al zisului articol. DREPTATEA Pilii pili Éli iubi 1 lni[ E durafia civici* Adversarii feminismului se servesc de argumente ce dau dovadă de un apriorism evident. Pe lângă relele ce găsesc că ar decurge pentru societate şi pentru femeie însăşi, ca: slăbiciune fizică, pierderea farmecului femenin, discuţiuni conjugale, etc., dar pericolul cel mare este că nu au o educaţie civică. Femeile — după ei — nu ştiu ce este o Constituţie, nu cunosc o procedură parlamentară, nu au nici o noţiune de economie politică, nu poartă nici un interes diferenţei ce există între doctrinele politice şi economice, nu sunt cu nimic iniţiate în marile probleme sociale. Dacă ar fi să cântărim în ce măsură marea masă a bărbaţilor posedă o instrucţie civică în raport cu răspunderea ce au prin aalegerea conducătorilor destinelor ţărei, am găsi fără îndoială că n’au o educaţie civică superioară Puţinele cunoştinţe ce le-au câştigat în întrunirile politice, în care candidaţii nu vântură de obicei decât chestiuni de ordin local sau al unei clase ce cultivă, fără discuţie că nu poate fi luat drept educaţie civică serioasă. Femeile au conştiinţa nepregătirii lor. Eram în Franţa, cu mulţi ani în urmă, când Uniunea pentru sufragiul femeilor organizase un ciclu sistematic de conferinţe spre a da o cultură politică generală. Instrucţia civică ar trebui să fie dată femeilor şi bărbaţilor deopotrivă. Să fie bazată pe spiritul de libertate, de justiţie, de pace. La femeie să desvolte conştiinţa datoriei , sale în evoluţia individuală şi socială. Prin pregătirea ce li s’ar da spre a putea lua parte cu folos la treburile publice, nu sunt îndemnate nici decum de a se degaja de datoriile lor primordiale de femei. Cauza sufragiului femeilor e câştigată în principiu aproape pretutindeni, teoriile feministe sunt găsite juste, dar experienţa arată că trebue să treacă vreme între recunoaşterea unui principiu şi aplicarea lui. Stagiul e deja făcut. FLORA PÂRVULESCU I / îs ■ la congresul cinematografiştilor din cel mai nou număr al revistei de teatru şi cinema „Bis” se dau amănunte despre congresul cinematografiştilor din ţară, ce s’a ţinut în sala cinematografului „Fantasio” sub preşedinţia d-lui Al. Brătulescu, preşedintele sindicatului cinematografiştilor. D-sa a anunţat că îşi dă în bloc demisia comitetului Sindicatului, rugând pe cei prezenţi să procedeze în, o nouă alegere. Noul comitet va avea misiunea să refacă prestigiul cinematografftiştilor, călcat de acele autorităţi, care n’au ştiut să dea importanţă acestui ram de activitate culturală, care e cinematografia. „Aceste autorităţi nu s’au priceput să ne respecte şi de aceea nu s’au respectat pe ele însele; de aceea au trebuit să plece dela secţia cinematografică a Ministerului Propagandei”. Acuma cinematografiştii trebuie să ştie să se facă ascultaţi. Să nu mai fim un simplu obiect fiscal. Cinematografia constituie avantgarda propagandei româneşti şi de aceea trebuie să ştim să păstrăm o linie de conduită demnă şi independentă”. S’a procedat la alegerea noului comitet; rezultatul a fost realegerea cu unanimitate de voturi a vechiului preşedinte al Sindicatului cinematografiştilor, d. Alex. Brătulescu, iar cu un număr impresionant de voturi, a fost ales în noul comitet d-nil Baneiu, ing. Z.oiţa, N. Meiberih, Gavriovici, A. B. Athel Stoicescu, I. Păsat, etc. ievista presei *4 „Tribuna poporului” D. G. Călinescu, într’un articol din „Tribuna”, cu privire la epuraţie şi întitulat „In sfârşit”, scrie printre altele şi următoarele : „Da. Niciodată nu cred că s’a mai întâmplat undeva ceva asemănător. Toate partidele, toată presa au strigat vehement: epuraţie, vrem epuraţie! Şi unele partide, zise „istorice”, împreună cu presa lor atingeau tonul cel mai strident şi mai ameninţător. Dar tocmai aceste partide din urmă împiedicau punerea în faptă a invocatei purificări în vreme ce presa respectivă ridica obiecţii subtile dela caz la caz. Lucrul devenise cu desăvârşire crispant. Simţeai nevoia să strigi: Terminaţi odată comedia ! Vreţi ori nu epuraţia ? Dacă o vreţi, îndepliniţi-o, dacă n’o vreţi spuneţi verde că n’o vreţi.” U|M, 1,1c *',»!■ hl, \. v) ifitI j’iuL ti L CV.biiijnfji <jM.bi.tifi Ti.’* Sili Si’, i , He i'lki Í' te, (« ■ '• i«,«!, și «stelat tuwftri ite T î ,‘,1.7 TmWMi!)» »VJiii x ftlvaty * V a«lte)' Mânţi „Libertatea” In articolul de fond, d. Const. Titel Petrescu, şeful partidului social-democrat şi directorul gazetei, se ocupă de „mici reforme la învăţământ”. Iată concluziile la care ajunge d-sa: „Ca urmare a reducereoramului de şcoală şi a modificării modului de predare, programele trebuesc simplificate. Multe materii, inutile, trebuesc dacă nu suprimate, cel puţin reduse la minimum necesar cunoştinţelor de ordin general. Şi în fine, trebuesc reduse dacă nu desfiinţate, aşa zisele rechizite şcolare, caete, maculatoare, blocuri, ierbare, tot felul de creioane colorate, atlase, etc. Dacă în vremurile normale asemenea rechizite erau împovărătoare pentru părinţi, astăzi ele trebuesc desfiinţate, dată fiind scumperea excesivă a obiectelor care se mai găsesc”. Articolul este foarte interesant şi soluţiile propuse trebuie cât mai urgent luate la considerare. Ne permitem ă întrebăm Insă pe d. Const. Titel Petrescu despre opiniunile d-sale cu privire la subiectele într’adevăr gingaşe, ale actualităţii politice. Nu ne Îndoim oft d-sa îşi dă perfect seama de răspunderea d-sale şi a partidului social-democrat la actuala conjunctură. un sfert de veac de la rentințarea Rsoc. I. M. C. A. din România Asociaţia culturalo-sportivă I. M. C. A. a împlinit un sfert de veac. Rodnica activitate, munca neprecupeţită şi energia brăzdată de un elan care încă din prima fază a înfiinţării, au călăuzit neîncetat pe membrii şi susţinătorii acestei instituţii — focar de cultură şi tradiţie românească — au aşezat temelie de rezistenţă şi afirmare a românismului, prin organizări, care au prilejuit frumoase amintiri în faţa reprezentanţilor Naţiunilor Aliate şi prietene. I. M. C. A. — asociaţie internaţională pentru difuzarea şi menţinerea legăturilor dintre popoare, a luat fiinţă la noi în ţară din iniţiativa Reginei Maria, împreună cu o seamă de intelectuali J.M.C.A.işti, în anul 1919, 22 Noembrie. Astăzi când se împlinesc 25 ani de când J. M. C. A. activează în România , închinăm un gând de reculegere, pentru aceia care prin muncă şi dragoste neţărmurită faţă de ţara noastră, s’au sbuciumat pentru ridicarea asociaţiei. Un singur membru fondator se mai află in viaţă şi anume d. Frank Stevens un distins ziarist american şi corespondent de presă în România. Mergând pe drumul impus de făuritori, I. M. C. A. şi-a creiat faima nu prin vorbe ci prin fapte, bucurăndu-se de forţa neîntrecută a amatorismului, care domină din primele începuturi la această asociaţie. Prin festivalul dat în onoarea Aliaţilor noştri în ziua de 22 Noembrie, inimosul preşedinte al Asoc. J. M. C. A. d. Ion Bujoi, cu entuziasmul şi sufletul de bun român, a ţinut să arate, cu toată asprimea vremurilor, puterea de lucru a asociaţiei, care luptă neîncetat pentru afirmarea şi cunoaşterea podoabelor noastre naţionale sub orice formă, ca: jocuri, cântece tradiţionale, etc. 25 de ani de muncă triumfătoare. Recunoştinţă nesfârşită marilor făuritori ai Asoc. J. M. C. A. in Romania. M. Poenaru-Bordea Dela Baroul Ilfov Primim următoarele : Consiliul baroului intrunindu-se ori 29 Noembrie 1944, în şedinţă plenară a hotărît în baza legii avocaţilor, pe baza legii armistiţiului cum şi aceia a epuraţiei, constituirea de comisiiuni din sânul Consiliului Ordinului, care să înceapă strângerea materialului documentar In vederea epuraţiei şi a soluţionării cazurilor de incompatibilitate morală a avocaţilor. In acest scop al strângerii materialului informativ comisiunile vor cerceta cazurile următorilor colegi: Istrate Micescu, I. V. Gruia, Victor Dimitriu, V. Poltzer, Al. Constant, Horia Cosmovici, Petre Pogomiat, Cory Stoicescu, I. Marinescu, I. Pelinescu, Traian Dimitriu Şoimu, Vintilă Georoceanu, Mircea Ştefănescu, I. Mateescu Capeţineanu, Radu Budişteanu, Al. Vergati, Constantin Popov, Titus Dragoş, Ovidiu Vlădescu, Arthur Gorski, Luca Brânză, Ion Vântu, Ion Nedelescu, Vasiie Şoarec, Horaţiu Comartiboiu. Acest prim lot va fi urmat de celelalte loturi până la totala documentare asupra situaţiunilor tuturor colegilor care fac parte din Barou Ilfov cum şi a celor trecuţi pe lista avocaţilor refugiaţi. Totodată Consiliul a luat act de demisiunea d-lui secretar general av. Mircea Ionescu şi a dat delgaţiune d-lui Gh. Rădulescu să gireze până la numirea unui nou titular. Fanta diverse din Capitală Spargerea de la fabrica de săpun „Stela“ Hoţii au furat mai mult® milioane lei O îndrăsneaţă spargere s’a comis trântit la pământ după care l-au buzunărit. Crimă sau nenorocire? Un gardian public în timp ce mergea ori seară pe strada Clăbucetului, în dreptul casei cu Nr. 8, a găsit pe caldarâm în nesimţire pe femeia Elena Feraru. Gardianul a ridicat-o şi a dus-o la spitalul Gardienilor publici, însă femeia a sucombat în camera de gardă înainte de a i se putea da ajutor. Deocamdată nu s-a putut stabili dacă e vorba de o crimă sau o nenorocire. Fetiţă dispărută Brigada II-a judiciară din prefectura poliţiei Capitalei a pus în urmărire pe fetiţa Anica V. Bagnea zisă Anişoara care a dispărut de acasă. Persoanele care îi cunosc adresa sunt rugate să anunţe poliţia. L-au pus jos şi l-au buzunărit D. Cazimir Scozinschi, din str. Gr. Alexamdrescu Nr. 96, refugiat polonez, în timp ce se ducea eri seară f fatea noastră naţională, spre casă, pe şoseaua Ştefan cel Mare TINERETUL UNIVERSITAR a fost acostat de doi indivizi cari l-au NATIONAL-TARANESC ori noapte la fabrica de săpun „Stella“ din şoseua Colentina Nr. 54. Hoţii folosind unelte speciale. Gura de lup, etc., au tăiat un perete lateral al cassei de fier în care se aflau 17.000.000 lei, însă ei au golit numai saffe-ul de sus al casei unde se aflau mai puţini bani, însă multe milioane, iar restul, suma cea mai importantă se afla în saffe-ul de jos , care a scăpat neobservat, banii pe cari dacă ar fi reuşit să-i fure, apoi ar fi conţinut o simţitoare pierdere pentru fabrică. Modul cum au lucrat hoţii este bine cunoscut poliţiei asltfel că hoţii au fost identificaţi după sistem. . Studenţimea ia comemorarea de mâine Studenţimea română este chemata să participe la serbarea de la „Arc” din ziua de 1 Dec. 1944, ora 10 a. m. pentru comemorarea tradiţională a revenirii Ardealului la Patria Mamă. Studenţimea română demnă şi conştientă este chemată să preamă'•'■ască jertfa martirilor noștri de eri ' a celor ce azi luptă pentru uni k * Şi Primăria Municipiului Bucureşti face cunoscut, că în săptămâna dela 26 Nov. 13 Dec. 1944 inclusiv, vor fi valabile pentru pâine şi mălai 4 bonuri şi anume: Nr. 53, 54, 55 şi 56 pâine, fiecare bon fiind valabil pentru două raţii a 0,350 kgr. pâine neagră sau a 0,250 kgr. pâine albă, sau a 5 chifle, sau a 0,400 kgr. mălai, în total 0,700 kgr. pâine neagră sau 0,500 kgr pâine albă sau 10 chifle, sau 0,800 kgr. mălai, în zilele după cum urmează : Bonul Nr- 53 pâine, Duminică 26 și Luni 27 Nov. 1944. Bonul Nr. 54 pâine, Marti 28 si Miercuri 29 Nov. 1944. Bonul No. 55 pâine, Joi 30 Novşi Vineri 1 Dec. 1944. Bonul Nr. 56 pâine, Sâmbătă 2 Dec. şi Duminică 3 Dec. 1944.