Dreptatea, decembrie 1944 (Anul 1, nr. 83-106)

1944-12-01 / nr. 83

2 kpe cîn­ coleie zilei Teatre OPERA: Fatgţ. STUDIU­ NAŢIONAL: Mmtk COLORADO: Corabia lui Noa. MUNICIPAL: Amantul d® carton. MIC: Fraţii Karaans»pv. MUNCITORESC (Muncă «­ Lumină): Punctul Negru. BARAŞEUM: PotopUL A. B. C. (fost Flexie B-dul Pache 108) (A na 17: Un băiat de viaţă, ALHAMBRA: 101 Melody. GIOCONDA: Aliaţii Giocpindei. ATLANTIC: Stroe­­n Atlantic. STUDIO BARAŞEUM: Dei La Faraon la Poligon. Cinemato­grafe ARO: A 8-a nevastă a lui Barbă-Al­bastră. CAPITOL: Zile fără lumini (film a­­merican din prodiuisţia nouă). SCALA: Ultimele erveniiventa. TRIANON: Păcatul FANTASIO: Iubirea lor. REGAL: Cavalerul mteteaica. FEMINA: Emirul din Bulaara. SELECT: Ultima întâlnire. CSORSO: Ventmul. VICTORIA: Nopţi angentiniene al Ba­letul Pasărea de sur“. CASANDRA: La rteeruwe die vânturi. BULEVARD PALAS­: Capilită domni­OMNIA: Sudan­ţi trupa de reviste Titi Mihăilescu. FRANKLIN (Ateneul Român): *0*1 un înger $1 jurnal. AIDA: Elisabeta Regina Angliai ţi com­pania de reviste Amghel Florescu. ALCAZAR: Stăpânitorii Mărilor ţl trupa de reviste. ASTORIA: Aventurile celo­r muşche­tari şi compania Valeriu Moraru. AMERICAN: Casa din Malta Si com­plectare. CARMEN-SYLVA: Vin ploile ţi trupa de reviste Burma*. CARMEN: Sudan. CLASIC: Agentul mascat ţi complec­tare. COLORADO: Orice fată ae mărită oda­tă ţi jurnal. CRANGAŞI: Căpitanul Francasse. DIANA: Diligenta însângerată ţi trupa de reviste. DACIA: Un cântec pentru tine. ELISEE: Elisabet ţi Esex ţi trupă de reviste. ELDORADO: Căpitanul Fracasse ţi trupa de reviste. FLORIDA: Femei în lanţuri ţi com­pania Fănică Georgescu. GLORIA: Dansez pentru tine. IZBANDA: Oureubend. ILEANA: Eşti un înger ţi trupă de reviste. MILANO: Groaza din Shanghai ţi tru­pă de reviste. MARCONI: Hadul verde ţi compania de reviste. MARNA: Genomime ţi revista Marna în balcon cu Titi Mihăilescu. MODERN: Femei ţi trupă de reviste. MODEL Femei şi trupă de reviste. MIORIŢA (Calea Moşilor 137): Insula ocnaşil­or. NERO: Singură pe lume ţi revistă NONI (Joi, Sâmbătă şi Duminică : Hamlet ţi Ofeţia. ODEON: Seducătorul. PACHE: Johny A­polo şi revistă. PARIS: Misiunea secretă şi trupă de revistă SPLENDID: Femei în lanţuri ţi compa­nia de revistă Făndaisă Georgescu. „ ROMA: Doamna şi mortul şi trupă de revistă REX: Cavalcada Eroică. TOMIS: Suvorov. UNIC: Andy, Hardy Milionar şi com­plectară VOLGA: Epopea de la Stalingrad. VENUS: Aripi frânte, complectare şi revistă. VERGU: Johnny Apollo şi trupă de re­vistă UNIREA: Agentul mascat ţi revista Mişu Bejem. De la Teatrul Naţional Joi, 30 Noembrie, la ora 5 d. a., Studioul Teatrului Naţional repre­zintă ,,Sylvette” piesa d-lui Victor Eftimiu în regia d-lui Ion Sava. Matineu cu preţ«: F-----m’are Sâmbătă, 2 Decembrie, la ora 2 d. a., Studioul Teatrului Naţional dă un matineu cu preţuri reduse. Se va reprezenta, într’o aleasă dis­tribuţie ,,O crimă celebră” de d’En­­nery şi Cormon în versiunea mo­dernă a d-lui Tudor Muşatescu. Sub conducerea d-lui V. Enescu se repetă piesa ,,Platon Krecet” de A. Corneiciuc, şoareci. Ajutorarea muncitorilor din industria aeronautică Din ordinul d-fail general Gh. Va­ssiliu, ministrul aerului, s’au început lucrările pentru ajutorarea efectivă a lucrătorilor și muncitorilor din indus­tria aeronautică. Pe lângă sporurile de salarii s’au luat măsuri ca acești muncitori să fie ajutaţi cu locuinţe, alimente, în­călţăminte şi îmbrăcăminte. MINISTERUL JUSTIŢIEI DIRECŢIUNEA JUDICIARA PUBLICAŢIE D. Abram Abramovici, domiciliat în , Bucureşti, str. Roma 20, a făcut cerere acestui Minister de a fi auto­rizat să schimbe numele său patro­nimic de Abramovici în acela de An­­toniu, spre a se numi Abram Antonii. Ministerul publică aceasta, conforn art. 11 din legea asupra numelui spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă o­­poziţiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. MINISTERUL JUSTIŢIEI DIRECŢIUNEA JUDICIARA PUBLICATIE D. Ion I. Blegu, domiciliat în Bucu­reşti, Str. Carol Knapp Nr. 47, a fă­cut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său pa­tronimic de Blegu în acela de Belgu, spre a se numi Ion Belgu. Ministerul publică aceasta, con­form art. 11 din legea asupra nume­lui spr­e ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul pre­văzut de aliniatul II al zisului ar­ticol. GREFA TRIBUNALULUI ILFOV Secţia I-a C. C. EXTRAS Confo­rm art. 93 din legea persoa­nelor juridice, se publică : Prin sentinţa Nr. 28/944 persoană juridică rămasă definitivă și investi­tă cu formula executorie, s’a acordat personalitatea juridică Fundaţiei ..CASA DE PENSIUNI A PERSO­NALULUI CREDITULUI NAŢIO­NAL AGRICOL“ cu sediul în Bucu­reşti str. Batişte nr. 25, având ur­mătorul consiliu : G. D. Al­exandres­­cu, Dan Bucurescu, Pompiliu Po­­peea, Chiriac Ion­escu, M. Leontescu, Sp. Buiculescu, C. Alexandrescu; membrii supleanţi: Ion Trupeşa, Li­­gor, Alex. Scablat, N. Mărgăritescu ; cenzori: Niculae Munteanu, Alex. Steriade, Gh. Ciobănaşu; supleanți : V. Stoiculescu, I. D. Teodora. Pr­ezentul extras se va publica în Dreptatea. Prim Grefier,­­ Alex. Şerbănescu Dosar Nr. 2649/944. De la Filarmonica Repetiţia generală publică a con­certului simfonic de Duminica vii­toare, va avea loc nu ca de obicei Vi­neri dimineaţă, ci Sâmbătă la orele 10 dim. Maestrul Enescu va conduce al treilea program din ciclul Beethoven, compus din uvertura „Coriolan“ sim­fonia a cincea (a Destinului) și sim­fonia a șasea (Pastorala). Bibliograf!— A apărut: — „Gazeta juridică a Transilva­­niei”, publicaţiune lunară a cercului juridic transilvan, număr închinat me­­morand­iştilor şi triumfului dreptăţei lei 1000. — Dictatură şi Anarhie, priviri cri­tice asupra evoluţiei şi directivelor în­­văţământului şi educaţiei sub regimul Antoniescu (1940—1944) de Nisifor Ghibu, profesor la Universitatea din Cluj preţul lei 500. — Planul Beveridge de d.r T. D. R. Ioaniţescu, tip. Cugetarea — Georges­­cu Delafras, preţul 400 lei. Depoztarii care au primit lemne de foc Subsecretariatul de Stat al Aprovi­zionării, aduce la cunoştinţa popu­laţiei, depozitarii de lemne de foc care au primit lemne în ziua de 25 Noembrie a. c., urmând a fi distribui­te celor înscrişi pe baza bonului Nr. 6 Combustibil. Demetriade, Dr. Felix 35, 15.000 kg.; N. Vorvoreanu, B-dul Basarab 6, 15 mii kg.; Dep. Vâlcea B-dul Basarab 13, 17.000 kg.; Dep. Unirea, Șos. Ba­sarab 24, 30.000 kg.; Dep. CAPS, Doi­nei nr. 13, 47.000 kg.; Dep. Răducu, Șos. Obor 60, 21.000 kg.; Dep. Flori­­ca Costea, 13 Septembrie 69, 4.000 kg.; Dep. Const. Economu, Giurgiului 42, 7.000 kg.; Dep. Coop. Cuțitul de Argint, Mitr. Gr. 15.000 kg.; Dep. Au­­rel Bondoc, 13 Sept. 217, 13.000 kg.; 30 întreprinderi 881.000 kg.; 43 Gos­podării 216.000 kg.; Armata 313 000 kg Sabadino Gabai, Călărași 128 10.000 kg.; Dep. Doftana, Anton Pan 21, 29 mii kg.; Facla, Traian 136, 20000. I­mprejurările cunoscute şi de care nu este răspunzătoare, au făcut ca mişcarea coope­rativă românească să stea izolată de Alianţa Cooperativă Internaţio­nală (Londra), căreia îi aparţinea de ani de zile şi la străduinţele căreia am luat parte activă în ul­timii ani dinaintea conflictului mondial actual. In acest timp A­­lianţa a continuat să funcţioneze cu organizaţiile din ţările aliate din Apus şi cele neutre. Avem veşti că vicepreşedintele Alanţei, englezul Palmer, a fost de curând la Moscova, pentru a lua contact cu şefii cooperaţiei sovietice. (Coo­peraţia germană a fost mai de mult exclusă din Alianţă,­­ ca urmare a atitudinei vrăşmaşe a regimului hitlerist faţă de cooperaţia de con­sum şi cea de producţie muncito­rească, precum şi ca urmare a ne­­respectării de către acest regim a autonomiei celorlalte ramuri ale mişcării). In Noembrie trecut, conducerea Alanţei a întrunit la Londra în­­tr-o conferinţă pe reprezentanţii organizaţiilor naţionale din Euro­pa, precum şi pe reprezentanţii ce­lor două mari organizaţii de pro­ducători agricoli din Statele Unite ale Americii şi Noua­ Zeelandă. Conferinţa a avut că temă politica cooperatistă de după răsboi, ocu­­pându-se în special de problema locului cooperaţiei în economia postbelică, precum şi de problema relaţiilor dintre cooperativele de consumatori şi acelea ale produ­cătorilor agricoli. Lucrările s-au încheiat cu o serie de recomandări, care urmează a fi supuse organe­lor Alianţei. După ce arată necesitatea impe­rioasă ca sistemul economiei coo­perative să fie mai bine cunoscut atât de către guvernanţi, cât şi­ de massele largi ale populaţiei cărora cooperaţia li se adrese­ază, proiec­tul de rezoluţie stabileşte de la în­ceput că această cunoaştere trebue să asigure libera desvoltare a miş­cării cooperative pe căile sale pro­prii. Mai precis, este necesar ca în toate ţările să se asigure „indivizi­lor libertatea de a se asocia în coo­perative”, iar organizaţiilor coope­rative să li se asigure „libera ac­ţiune şi libera desvoltare”. Se in­sistă adică asupra caracterului e­­româneşti în Transilvania, — p­­u­­senţial al acţiunii cooperative clare de mare valoare istorică, preţul, libera iniţiativă şi ajutorarea pro­prie, — care o deosebeşte de cele­lalte acţiuni în favoarea categorii­lor mai slabe ale naţiunii: politică socială a Statului şi asistenţa pu­blică ori particulară. Ca urmare puterea publică trebue să respecte autonomia organizaţiei­ cooperative. Totuşi aceasta nu înseamnă că proiectul de program neagă rolul şi valoarea inntervenţiunii puterii publice tot domeniul economiei so­ciale; dimpotrivă, el face apel la puterea politică în Stat solicitân­­du-i „interzicerea cartelurilor par­ticulare, a monopolurilor şi a în­ţelegerilor capitaliste, care lucrează în profitul întreprinderilor parti­culare şi în dauna consumatori­lor". Organizaţia cooperativă trebue să se întindă în domeniul consu­mului, dar şi în acel al producţiei, mai ales agricole. Este nevoe de o „organizare raţională" a agricul­turii pe cale a metodelor coopera­tive”. Organizarea cooperativă a cooperaţiei în economia viitoare — Un program internaţional a producţiei agricole va avea ca ur­mare sporirea ei şi deci o urcare a standardului de viaţă atât al ţă­ranilor cultivatori, cât şi al consu­matorilor de produse agricole, deci al marei masse a populaţiei mun­citoare de la oraşe. Mai departe, conferinţa de la Londra socoteşte că dacă până a­­cum cooperaţia nu a reuşit să aibă un loc preponderent în cadrul e­­conomiei naţionale şi internaţio­nale, aceasta se datoreşte lipsei de coordonare intre cooperativele de producători şi cele de consumatori,­­­ar colaborarea aceasta „trebue să se sprijine pe ideea de a socoti mişcarea cooperativă în varietatea sa ca un tot economic şi spiritual şi pe recunoaşterea adevărului că comprehensiunea reciprocă şi uni­tatea de ţel sunt indispensabile succesului acţiunii cooperative". Pe plan internaţional va trebui să se stărue pentru desvoltarea co­merţului cooperativ între diversele organizaţii naţionale. Ar trebui deci să se reia străduinţele pentru crearea unei Centrale economice Internaţionale, ca şi a instituţiilor complimentare acestei Centrale: Banca internaţională cooperativă şi o Societate de asigurări. După înfăptuirea acestor instituţiuni se va putea trece la o acţiune coope­rativă internaţională, chiar în a­­numite domenii ale producţiei. Pentru reuşita unor astfel de al­cătuiri e nevoe să se înlăture ba­rierele actuale ce s-au înălţat in­tre diferitele economii naţionale, ca o urmare a tendinţelor către autarhie. Conferinţa de la Londra şi-a dat însă seama că liberul schimb internaţional poate crea di­ficultăţi unora dintre economiile naţionale avizate la export. De a­­ceea atenuează această recoman­dare, adăogând imediat că intra­ de prof. GR. imiADENATZ ducerea liberului schimb trebue să se facă „de îndată ce va fi posibil* şi ţinându-se seama de „dificultă­ţile anumitor categorii de produ­cători, în special agricoli, de a se adapta condiţiunilor liberului schimb". Dacă principiile generale ale recomandărilor conferinţei coope­rative de la Londra pot fi acceptate de toate organizaţiile cooperative naţionale,­­ există, în ce priveşte problema relaţiilor economice in­ternaţionale, nevoi diferite pentru diferitele economii naţionale. O soluţie dreaptă şi viabilă trebue să ţină seam­a de nevoile şi de pozi­­ţiunea acestor diferite regiuni eco­nomice. Conferinţa de la Londra a reunit mai ales reprezentanţi cooperatori ai unor economii puternic indus­trializate, ori ai unor organizaţii agricole dispunând de debuşeuri lesnicioase şi de mult asigurate. Soluţiuni definitive socotim că nu se vor putea stabili decât după o lărgire a cadrelor actuale ale Ali­anţei Cooperative Internaţionale, pentru ca să poată realmente re­prezenta nevoile şi concepţiunile cooperaţiei mondiale. Deocamdată Alianţa de la Londra este unicul for internaţional cooperatist. Ea a fost invitată să colaboreze la acţiunea organizaţiei U.N.R.R.A., creată în vederea refacerii economiei mon­diale, mai ales prin sprijinirea a­ acelor economii naţionale care au fost mai greu atinse de războiul mondial. Cooperaţia românească primeşte de aceea un îndoit imbold să urmă­rească acţiunea Alianţei de la Lon­dra. Nădăjduim că ea îşi va putea relua cât mai curând locul în ca­drele acestui vechi şi important organism cooperativ internaţional. . Eri a avut loc la secretariatul de stat al aerului instalarea noului Stela­ vlădescu, Hord~22 'sToporcTfer­­ secretar general administrativ d. ge-Avram, Arionoaei 62, 42.000 kg. neral Pârvulescu C. Gheorghe. D. co­mandor ing. Marcu Vasile va înde­plini funcţia de secretar general tehnic. • D. Ghiţă Pop, ministrul cultelor şi artelor a primit ori în audienţă pe d. Vrăbiescu, directorul Operei Ro­mâne. • D. Eugen Filotti, ministru pleni­potenţiar d. I, secretar general al mi­nisterului Afacerilor externe, a fost numit prin delegaţie, administrator al Fondului pentru acoperirea cheltueli­­lor privind interese superioare de Stat, din bugetul ministerului de Ex­terne pe exerciţiul 1944—1945. #• D. Iosif Jumanca a fost numit comisar al Comisariatului pentru ad­ministrarea şi lichidarea bunurilor grupului etnic german, pendinte de ministerul Economiei Naţionale. Decretul a apărut în „Monitorul O­­ficial“ de er­. • D. colonel Aurel Balaban a de­misionat din funcţiunea de secretar general al preşedinţiei Consiliului de miniştri. Demisia a fost primită. • D. inginer dr. Adrian Stambu­­leanu a fost numit secretar general al ministerului economiei Naţionale. • D. Iacob Popescu a fost numit administrator al Teatrului Naţional din Craiova, gradul de subdirector. • Comitetul Sindicatului Muncito­rilor Tipografi din Capitală luând act de declaraţiile infame şi provocatoare ale partidelor Naţional-Ţărănesc şi Naţional-Liberal la adresa Frontului Naţional-Democrat, făcute în şedinţa Consiliului de Miniştri din 29 Noem­brie crt., hotărăşte ca ele să nu fie publicate în nici unul din ziare. Din partea Comitetului Sindicatului „Arte grafice“, (ss) Gheorghe Bogdă­­nescu. • D-nii membri ai asociaţiei, Colegiului militar Nicolae Filipescu • foşti profesori, ofiţeri şi elevi, pre-­ cum şi actualii profesori şi ofiţeri ai colegiului militar „Nicolae Fili­pescu“ sunt rugaţi a lua parte la reuniunea care va avea loc în ziua de Joi 7 Decembrie 1944, în sala „Vânătorilor“ din berăria „Carul cu Bere“, din Bucureşti, la orele 14.­­ Comemorarea mitropolitului „An­drei Şaguna”, eroilor neamului şi aic­­tul Unirii Ardealului cu patria mumă, de către asociaţia culturală „Andrei Şaguna”, va avea loc Duminecă 3 De­cembrie 1944 ora 15 în sala de fes­tivităţi a liceului „Mihai Viteazul” de Bd. Pache 72. Sunt invitaţi toţi bunii români a onora au prezenţa a­­ceastă măreaţă şezătoare culturală şi patriotică. MINISTERUL JUSTITIEI DIRECTIUNEA JUDICIARA PUBLICATIE D. Samuel ' -mov'"’ domicilia! în București, str. Atena 46, a făcut cerere acestui M’n’st?’­ de a fi auto C,S, ccTv'yv»V^ ’»"'"«r.’o r.“.., mic de Abramovici în acela de Anto­­niu, spre a se numi Samuel Antoniu. Ministerul publică aceasta conform art 11 din legea asupra numelui spre știinta acelora cari ar voi să facă opoziție în termenul prevăzut Nr. 31909 din 28 Nov. 1944­­ de aliniatul II al zisului articol. DREPTATEA Pilii pili Éli iubi 1 lni[ E durafia civici* Adversarii feminismului se ser­vesc de argumente ce dau dova­dă de un apriorism evident. Pe lângă relele ce găsesc că ar de­curge pentru societate şi pentru femeie însăşi, ca: slăbiciune fizi­că, pierderea farmecului femenin, discuţiuni conjugale, etc., dar pe­ricolul cel mare este că nu au o e­­ducaţie civică. Femeile — după ei — nu ştiu ce este o Constituţie, nu cunosc o procedură parlamen­tară, nu au nici o noţiune de econo­mie politică, nu poartă nici un in­teres diferenţei ce există între doctrinele politice şi economice, nu sunt cu nimic iniţiate în ma­rile probleme sociale. Dacă ar fi să cântărim­ în ce mă­sură marea masă a bărbaţilor posedă o instrucţie civică în ra­port cu răspunderea ce au prin a­­alegerea conducătorilor destinelor ţărei, am găsi fără îndoială că n’au o educaţie civică superioară Puţinele cunoştinţe ce le-au câşti­gat în întrunirile politice, în care candidaţii nu vântură de obicei decât chestiuni de ordin local sau al unei clase ce cultivă, fără dis­cuţie că nu poate fi luat drept e­­ducaţie civică serioasă. Femeile au conştiinţa nepregă­­tirii lor. Eram în Franţa, cu mulţi ani în urmă, când Uniunea pentru sufra­giul femeilor organizase un ciclu sistematic de conferinţe spre a da o cultură politică generală. Instrucţia civică ar trebui să fie dată femeilor şi bărbaţilor deopo­trivă. Să fie bazată pe spiritul de libertate, de justiţie, de pace. La femeie să desvolte conştiinţa da­toriei , sale în evoluţia individuală şi socială. Prin pregătirea ce li s’ar da spre a putea lua parte cu folos la treburile publice, nu sunt în­demnate nici de­cum de a se de­gaja de datoriile lor primordiale de femei. Cauza sufragiului femeilor e câştigată în principiu aproape pre­tutindeni, teoriile feministe sunt găsite juste, dar experienţa arată că trebue să treacă vreme între re­cunoaşterea unui principiu şi apli­carea lui. Stagiul e deja făcut. FLORA PÂRVULESCU I / îs ■ l­a c­ongresu­l cinematograf­iştilor din cel mai nou număr al revistei de teatru şi cinema „Bis” se dau amă­nunte despre congresul cinematogra­­fiştilor din ţară, ce s’a ţinut în sala cinematografului „Fantasio” sub pre­şedinţia d-lui Al. Brătulescu, preşe­dintele sindicatului cinematografişti­­lor. D-sa a anunţat că îşi dă în bloc demisia comitetului Sindicatului, ru­gând pe cei prezenţi să procedeze în, o nouă alegere. Noul comitet va avea misiunea să refacă prestigiul cinema­­tografftiştilor, călcat de acele autori­tăţi, care n’au ştiut să dea importanţă acestui ram de activitate culturală, care e cinematografia. „Aceste autori­tăţi nu s’au priceput să ne respecte şi de aceea nu s’au respectat pe ele însele; de aceea au trebuit să plece dela secţia cinematografică a Minis­terului Propagandei”. Acuma cinema­­tografiştii trebuie să ştie să se facă ascultaţi. Să nu mai fim un simplu obiect fiscal. Cinematografia constituie avant­­garda propagandei româneşti şi de aceea trebuie să ştim să păstrăm o linie de conduită demnă şi indepen­dentă”. S’a procedat la alegerea noului co­mitet; rezultatul a fost realegerea cu unanimitate de voturi a vechiului preşedinte al Sindicatului cinemato­­grafiştilor, d. Alex. Brătulescu, iar cu un număr impresionant de voturi, a fost ales în noul comitet d-nil Ban­­eiu, ing. Z.oiţa, N. Meiberih, Gavr­­iovici, A. B. Athel Stoicescu, I. Pă­sat, etc. i­evista presei *4 „Tribuna poporului” D. G. Călinescu, într’un articol din „Tribuna”, cu privire la epuraţie şi întitulat „In sfârşit”, scrie printre al­tele şi următoarele : „Da. Niciodată nu cred că s’a mai întâmplat undeva ceva asemănă­tor. Toate partidele, toată presa au strigat vehement: epuraţie, vrem epuraţie! Şi unele partide, zise „is­torice”, împreună cu presa lor atin­geau tonul cel mai strident şi mai ameninţător. Dar tocmai aceste parti­de din urmă împiedicau punerea în faptă a invocatei purificări în vreme ce presa respectivă ridica obiecţii subtile dela caz la caz. Lucrul deve­nise cu desăvârşire cri­spant. Simţeai nevoia să strigi: Terminaţi odată co­media ! Vreţi ori nu epuraţia ? Dacă o vreţi, îndepliniţi-o, dacă n’o vreţi spuneţi verde că n’o vreţi.” U|M, 1,1c *',»!■ hl, \­. v) ifitI j’iuL ti L CV.biiijnfji <jM.bi.tifi Ti.’* Sili Si’, i , He i'lki Í' te, (« ■ '• i«,«!, și «stelat tuwftri ite T î ,‘,1.7 TmWMi!)» »VJiii x ftlvaty * V a«lte)' Mân­ţi „Libertatea” In articolul de fond, d. Const. Titel Petr­escu, şeful partidului social-de­mocrat şi directorul gazetei, se ocupă de „mici reforme la învăţământ”. Iată concluziile la care ajunge d-sa: „Ca urmare a reducere­­oram­ului de şcoală şi a modificării modului de predare, programele trebuesc simpli­ficate. Multe materii, inutile, trebuesc dacă nu suprimate, cel puţin reduse la minimum necesar cunoştinţelor de ordin general. Şi în fine, trebuesc reduse dacă nu desfiinţate, aşa zisele rechizite şcola­re,­ caete, maculatoare, blocuri, ier­bare, tot felul de creioane colorate, atlase, etc. Dacă în vremurile normale aseme­nea rechizite erau împovărătoare pentru părinţi, astăzi ele trebuesc des­fiinţate, dată fiind scumperea excesi­vă a obiectelor care se mai găsesc”. Articolul este foarte interesant şi soluţiile propuse trebuie cât mai ur­gent luate la considerare. Ne permitem ă întrebăm Insă pe d. Const. Titel Petrescu despre opiniu­­nile d-sale cu privire la subiectele în­­tr’adevăr gingaşe, ale actualităţii po­litice. Nu ne Îndoim oft d-sa îşi dă perfect seama de răspunderea d-sale şi a par­tidului social-democrat la actuala con­junctură. un sfert de veac de la rentințarea Rsoc. I. M. C. A. din România Asociaţia culturalo-sportivă I. M. C. A. a împlinit un sfert de veac. Rodnica activitate, munca nepre­cupeţită şi energia brăzdată de un elan care încă din prima fază a în­fiinţării, au călăuzit neîncetat pe membrii şi susţinătorii acestei in­stituţii — focar de cultură şi tra­diţie românească — au aşezat te­melie de rezistenţă şi afirmare a românismului, prin organizări, care au prilejuit frumoase amintiri în faţa reprezentanţilor Naţiunilor A­­liate şi prietene. I. M. C. A. — asociaţie interna­ţională pentru difuzarea şi menţi­nerea legăturilor dintre popoare, a luat fiinţă la noi în ţară din ini­ţiativa Reginei Maria, împreună cu o seamă de intelectuali J.M.C.A.­­işti, în anul 1919, 22 Noembrie. Astăzi când se împlinesc 25 ani de când J. M. C. A. activează în România , închinăm un gând de reculegere, pentru aceia care prin muncă şi dragoste neţărmurită faţă de ţara noastră, s’au sbuciumat pentru ridicarea asociaţiei. Un singur membru fondator se mai află in viaţă şi anume d. Frank Stevens un distins ziarist ameri­can şi corespondent de presă în Ro­mânia. Mergând pe drumul impus de făuritori, I. M. C. A. şi-a creiat faima nu prin vorbe ci prin fapte, bucurăndu-se de forţa neîntrecută a amatorismului, care domină din primele începuturi la această aso­ciaţie. Prin festivalul dat în onoarea Aliaţilor noştri în ziua de 22 No­embrie, inimosul preşedinte al A­soc. J. M. C. A. d. Ion Bujoi, cu entuziasmul şi sufletul de bun ro­mân, a ţinut să arate, cu toată as­primea vremurilor, puterea de lu­cru a asociaţiei, care luptă neînce­tat pentru afirmarea şi cunoaşterea podoabelor noastre naţionale sub orice formă, ca: jocuri, cântece tra­diţionale, etc. 25 de ani de muncă triumfătoare. Recunoştinţă nesfârşită marilor făuritori ai Asoc. J. M. C. A. in Romania. M. Poenaru-Bordea Dela Baroul Ilfov Primim următoarele : Consiliul baroului intrunindu-se ori 29 Noembrie 1944, în şedinţă plenară a hotărît în baza legii avocaţilor, pe baza legii armistiţiului cum şi aceia a epuraţiei, constituirea de comisiiuni din sânul Consiliului Ordinului, care să înceapă strângerea materialului do­cumentar In vederea epuraţiei şi a soluţionării cazurilor de incompatibi­litate morală a avocaţilor. In acest scop al strângerii mate­rialului informativ comisiunile vor cerceta cazurile următorilor colegi: Istrate Micescu, I. V. Gruia, Victor Dimitriu, V. Poltzer, Al. Constant, Horia Cosmovici, Petre Pogomiat, Cory Stoicescu, I. Marinescu, I. Pelinescu, Traian Dimitriu Şoimu, Vintilă Geo­roceanu, Mircea Ştefănescu, I. Ma­­teescu Capeţineanu, Radu Budiştea­­n­u, Al. Vergati, Constantin Popov, Titus Dragoş, Ovidiu Vlădescu, Ar­thur Gorski, Luca Brânză, Ion­ Vân­­tu, Ion Nedelescu, Vasiie Şoarec, Ho­­raţiu Comartiboiu. Acest prim lot va fi urmat de ce­lelalte loturi până la totala documen­tare asupra situaţiunilor tuturor co­legilor care fac parte din Barou Ilfov cum şi a celor trecuţi pe lista avo­caţilor refugiaţi. Totodată Consiliul a luat act de demisiunea d-lui secretar general av. Mircea Ionescu şi a dat delgaţiune d-lui Gh. Rădulescu să gireze până la numirea unui nou titular. Fanta diverse din Capitală Spargerea de la fabrica de săpun „Stela“ Hoţii au furat mai mult® milioane lei O îndrăsneaţă spargere s’a comis trântit la pământ după care l-au bu­zunărit. Crimă sau nenorocire? Un gardian public în timp ce mer­gea ori seară pe strada Clăbucetului, în dreptul casei cu Nr. 8, a găsi­t pe caldarâm în nesimţire pe femeia Elena Feraru. Gardianul a ridicat-o şi a dus-o la spitalul Gardienilor publici, însă fe­meia a sucombat în camera de gar­dă înainte de a i se putea da a­­jutor. Deocamdată nu s-a putut stabili dacă e vorba de o crimă sau o ne­norocire. Fetiţă dispărută Brigada II-a judiciară din prefec­tura poliţiei Capitalei a pus în ur­mărire pe fetiţa Anica V. Bagnea zisă Anişoara care a dispărut de a­casă. Persoanele care îi cunosc adresa sunt rugate să anunţe poliţia. L-au pus jos şi l-au buzunărit D. Cazimir Scozinschi, din str. Gr. Alexamdrescu Nr. 96, refugiat polo­nez, în timp ce se ducea eri seară f fa­tea noastră naţională, spre casă, pe şoseaua Ştefan cel Mare TINERETUL UNIVERSITAR a fost acostat de doi indivizi cari l-au­­ NATIONAL-TARANESC ori noapte la fabrica de săpun „Stella“ din şoseua Colentina Nr. 54. Hoţii folosind unelte speciale. Gura de lup, etc., au tăiat un perete la­teral al cassei de fier în care se a­­flau 17.000.000 lei, însă ei au goli­t numai saffe-ul de sus al casei unde se aflau mai puţini bani, însă multe milioane, iar restul, suma cea mai importantă se afla în saffe-ul de jos , care a scăpat neobservat, banii pe cari dacă ar fi reuşit să-i fure, apoi ar fi conţinut o simţitoare pier­dere pentru fabrică. Modul cum au lucrat hoţii este bine cunoscut poliţiei asltfel că hoţii au fost identificaţi după sistem. . Studenţimea ia comemo­rarea de mâine Studenţimea română este chemata să participe la serbarea de la „Arc” din ziua de 1 Dec. 1944, ora 10 a. m. pentru comemorarea tradiţională a revenirii Ardealului la Patria Mamă. Studenţimea română demnă şi conştientă este chemată să preamă­­'•'■ască jertfa martirilor noștri de eri ' a celor ce azi luptă pentru uni­ k * Şi Primăria Municipiului Bucureşti face cunoscut, că în săptămâna dela 26 Nov. 1­3 Dec. 1944 inclu­siv, vor fi valabile pentru pâine şi mălai 4 bonuri şi anume: Nr. 53, 54, 55 şi 56 pâine, fie­care bon fiind valabil pentru două raţii a 0,350 kgr. pâine neagră sau a 0,250 kgr. pâine albă, sau a 5 chifle, sau a 0,400 kgr. mălai, în total 0,700 kgr. pâine neagră sau 0,500 kgr pâine albă sau 10 chifle, sau 0,800 kgr. mălai, în zilele după cum urmează : Bonul Nr- 53 pâine, Duminică 26 și Luni 27 Nov. 1944. Bonul Nr. 54 pâine, Marti 28 si Miercuri 29 Nov. 1944. Bonul No. 55 pâine, Joi 30 Nov­­şi Vineri 1 Dec. 1944. Bonul Nr. 56 pâine, Sâmbătă 2 Dec. şi Duminică 3 Dec. 1944.

Next