Dreptatea, februarie 1946 (Anul 21, nr. 3-21)
1946-02-07 / nr. 3
VINERI 8 Februarie BARUL HARCOM em ' UJJ in fruntea unui nou program artistic excepțional la (FALATUL ARO) TEL 234.32 ALCIM HECI MM Min petimn e«ralfea « Ma fliUe BUCUREȘTI, B OUL DOMNIŢEI No 1 Refl C«»- «/»33 de Emisie Prespect Prin hotărârea Adunării Generale Extraordinare din 38 Septemvrie 1945, aprobată prin Decizia Nr. 23.438/1945 a Primăriei Capitalei ei prin Jurnalul Nr. 1.382, din 1945 al Consiliului de Miniş tri, s-a decis sporirea capitaluilui social până la lei 3.000.019.000 Consiliul de Administraţie a hotărît sporirea capitalului dala lei 980.000.000 la lei 18oo.ooo.ooo. Ca urmare, se oferă spre subscriere Vechilor acţionari, 4 500.000 acţiuni a lei 200 valoare anominală fiecare, din care 1.800 000 se atribue spre subscriere, conform Legei, Primăriei Capitalei şi restul de 2.700.000 acţiuni celorlalţi acţionari Exercitarea dreptului de obţiune se va face până la 28 Februarie 1946, la sediul Societăţii din B-dul Domniţei Nr. 1, Bucureşti, prezentându se spre ştacpilare, acţiunile vechi şi titlurile provizorii liberate cu ocazia ultimelor emisii Domnii acţionari de naţionalitate străini vor depune totodată şi autorizarea de exercitarea dreptului de obţiune la noua emisie de acţiuni, liberată de Ministerul Industriei şi Comerţului. Pentru fiecare acţiune veche, sa va atribui câte una acţiune nouă, contra depunerei la sediul Societăţii, a sumei de lei 200 valoarea ei nominală şi lei 100 chelueli de emisie,pentru fiecare acţiune. Acţiunele pentru care nuse va fi exercitat dreptul de obţiune în termenul arătat mai sus, rămân la dispoziţia Consiliului de Administraţie al Societăţii, care va hotărî cum va crede de cuviinţă, asupra atribuirii lor. Consiliul de Administraţie CERCUL DE STUDII— SECŢIA TECHNICA1 Se convoacă la Clubul Central pentru Vineri ora 18, Secţia Technică a Cercului de studii. Referentul Secţiei Inginer S. Mihăescu CONVOCAREA COMITETULUI JUDEŢEAN ROMANAT! Se convoacă pentru luni 11 cor. ora 10, la clubul din Caracal, comitetul judeţean al Partidului Traţional Ţărănesc din Romanaţi, loi ordinea zilei: 1) Programul de activitate; 2) Reorganizarea cadrelor. Preşedinte ing. S. MIHĂESCU Din Vaslui D. General Gabriel Negrei, şeful organizaţiei p. N. Ţ. Vaslui al d-lui Maniu, a sosit la Vaslui, în ziua de 24 ianuarie, în vederea revizuirii acelei organizaţii. Din consfătuirile avute cu conducătorii politici, Iscaseau asistat vicepreşedinţii, d. T. Cărare, Mina Filip, V. Măxinoiu şi numeroşi ţărani cari au fost anunţaţi din vreme de venirea d-sare. S-a constatat o mare însufleţită şi bucurie că merg lucrurile spre normalizare politică, datorită hotărîrilor de la Moscova. Şeful organizaţiei a vizitat oraşul şi împrejurimile, a vorbit cu oamenii în zilele de târg de vite şi cereale, cum şi pieţele de desfacerea produselor în toate dimineţile. A constatat scumpetea alimentelor, lipsa transporturilor suficiente cu C. F. R. lipea de păcură, lipsa de porumb, din cauza secetei, etc. PeiaCftm 32 Aducem la esMfttefa cetăţeanelor şt cnkfeţaoAarearl donee să aetteam la rândurile Partidului Naţional-Ţărăncec, că înscrierile pentru această Circumscripție se primase Intre orale 14-17 la sediul el S provizoriu, din sfar. B-ral Angelescu nr. 18, fal. 4.11.18 I DELA ACADEMIA COMERCIALA Academia de Inşire Studii Comcreiei* şi Industriale din Bucureşti aduce la cunoştinţă că Înscrierile pentru sesiunea de examene din Februarie 1946, începe în ziua de 6 crt., şi continuă până în ziua de Joi 14 crt., inclusiv, in ordinea şi conform normelor afişate In avizier, dimineaţa Intre orele 10—12 pentru O-rele studente şi după amiază între orele 4-te pentru Domnii studenţi, afară, de Sâmbătă 9 crt., când se fac Inserier numai dimineaţa. r \ •|· REPTÄTEAÍ-t-. Marţi 12 Februarie a. c. va avea loc la cinematograful ARO premiera excepţionalului film technicolor, al casei ,,British Lion“ „UNDE CERUL ŞI MAREA SE ÎNTÂLNESC“ Reprezentaţiile sunt oferite de Biroul de Presă al Misiunii Britanice in colaborare cu B . C.Film, în folosul Soc. Române CRUCEA ROŞIE. Reprezentaţiile vor avea loc la orele 10,30 a. m., 15 p. m. 18 p. m. şi 21 p. m. precis. . Biletele se pun în vânzare la sediul Crucii Roşii din str. Biserica Armei, în ziua de Marţi 5 Februarie de la orele 10—12 şi 16—18. ffîneretu£ Suntem în primele rânduri acţiunile pe care le-a purtat sub diferite steaguri. Dacă de cele mai multe ori, entuziasmul şi lupta tineretului a cunoscut amarnice înfrângeri sau pur şi simplu a dus la trădări, singurii vinovaţi au fost seniorii care, împăunaţi în şefi de mişcări politice şi culturale, au aruncat Sămânţa amăgirii, au injectat în sufletele curate fiorii otrăvitori ai urii, conjugaţi cu spiritul de castă şi mai ales, aceşti seniori de tristă amintire, uitând voit manifestele semnate de ei-au tmmpromis şi au creiat confuzii în rândurile luptei tineretului. Nu este mai puţin adevărat, că elementele conştiente din generaţiile sacrificate rând pe rând, de amăgitorii lor, şi-au dat seama la timp de prăpăstiile care se deschid în drumul lor şi dând semnalul de alarmă, au încercat să contracareze dezastrul, încet, încet, tineretul s-a adunat, a strâns rândurile şi s'a reîncadrat în formaţiuni politice cu temeliile adânc înfipte in rea’UU- ţile Neamuui. Astăzi, situaţia este mult elabifeată şi tineretul românes, găsindu-şi în sfârşit calea adevărată, duce de câţiva ani o luptă care de multe ori merge până la sacrificiu. , Tineretul acesta merită o altă înţelegere. In special mă gândesc la tineretul Naţional Ţărănesc, care a cunoscut atâtea lupte, care a învins multe prejudecăţi, tineretul acesta curat, a trecut examenul aspru al încercărilor de tot felul. Tineretul Naţional Ţărănesc, a avut norocul de a găsi la conducerea partidului nostru, oameni aleşi, mari iubitori de tinereţe, care deşi au tâmplele brunate de iernele care au trecut peste ei şiau păstrat sufletul şi inima tânără. Atât d. Iuliu Maniu cât şi d. Ion Mihalache în toate ocaziile, în toată viaţa, printre preocupările grave care le-au caractrizat activitatea politică, au vegheat permanent asupra rosturilor şi idealurilor tineretului din partid şi de peste tot. Astăzi, ne putem mândri, că efectivele noastre sunt puternic cimentate, gata de a-şi spune cuvântul în toate problemele ce se leagă de mişcarea tineretului. Ne mândrim şi suntem conştienţi că putem conta pe tineret, tineretul Naţional Ţărănesc, care a dovedit că generaţia tânără rămâne o forţă creatoare a Naţiunii. George Păun Cercetătorul obiectiv al frământărilor pe care le-a trăit tineretul nostru, este în măsură a cântări şi judeca sub toate aspectele, merite şi vinovăţiile acestui tumultos entuziast tineret, care — orice s’ar spune — a fost permanent sincer şi bine intenţionat în toate tort. Proeetul de lege respectiv, gata redactat, se găseşte în studiul Consiliului Superior Economie şi va căpăta formă definitivă în cursu săptămânii viitoare. Problema schimbului în naturi Problema colectării cerealelor IItor fi calculate la preţul continuă să preocupe conducător maximal, la fel ca şi cele prelucrate de la producării subsecretariatului Aprovizionării. Preţurile oficiate sunt departe de a mai mulţumi producătorii cari în schimbul banilor primiţi, nu-şi pot cumpăra nimic din ceea ce au nevoe. Pentru a se curma această stare de lucruri» dăunătoare tuturora» s’» alcătuit un nou proeet de lege pentru colectarea produselor agricole. In schimbul lor, producătorii vor primi nu bani, ci mărfurile de care se simte mare lipsă pe piaţă. Astfel se vordistribui sare, chibrituri, petrol, bumbac, ţesături finite de lână şi ulmbac, mahăr maşini, unelte agricole, etc. Toate aceste produse reparea“în luptă pentru adevărata democraţie 4 MIŞCAREA CULTURALA »»»»»»»MM»»»»»»«♦♦»♦»»» ,.Amicii Statelor Unite" vor organiza în fiecare Duminică dimineaţa, ora 11, începândde Duminică 10 Februarie, o serie de 15 festivaluri experimentate de teatru, mimică şi poezie americană. Ciclul va începe cu un festival închinat teatrului american contemporan. Festivalul este închinat lui Eugene O’Neill. In program : d. Petru Comarnescu despre „Teatrul lui Eugene O’Neill“. Se vor juca: „Acolo unde este crucea” și „In largul mării“, două piese în câte un act de Eugene O’Neill. Duminică 17 Februarie Va avea loc al doilea festival, Închinat muzicei de jazz. In program, concertul jazzul: Steve Bernard (muzică hot, straight şi songuri) Solistă:d-na Toto Gruia. Conferinţa: d. All. Adania. Va urma: Duminică 24 Februarie, alt festival închinat teatrului american contemporan (festival Clifford Odets).In program: d. Alf, Adania despre „Teatrul social american dela Elmer Rice la Clifford Odets". Se va juca din ,,Racheta spre lună" de Clifford Odets. Nentile demisii dela Teatru! Naţional au provocat aceleaşi discuţii care — anterior — s’au purtat în jurul problemei. Actorii de suprafaţă părăsesc — unul câte unul — prima noastră scenă. Cauza principală este salariul, care a rămas — în ciuda tuturor protestelor — sub orice nivel. (Un societar clasa I-a primeşte în mână 206.900 lei lunar) După 23 August 1944 şi, mai ales, după 9 Mai 1945, în vitrina literară au apărut numeroase cărţi. In majoritatea Ior, aceste noutăţi postbelice, nu sunt altceva decât literatură cu tendinţă. Ori, în astfel de condiţiuni, scriitorii nu aduc un aport real nici literaturii şi nici cititorului, în general, înainte de a mai lansa alte concluzii, ne îngăduim să reproducem câteva reflexii, pe aceiaşi linie, din...articolul d-lui T. Teodorescu-Branişte, publicat, în „Jurnalul de dimineaţă”: — „Scriitorul nu trebue să pună arta în suljba unui scop precis, imediat, mărunt- Nu trebue să facă artă cu tendinţă. Nu trebue să se coboare la rolul de propagandist vulgar al unui partid oarecare. „Tot astfel, iată, scriitorul nu trebue să se izoleze, să se retragă în turnul de fildeş şi săcreadă că, de acolo, poate vorbi cu stelele, când pământul e în plin cutremur“. Provincia absentează nemotivat de la frământările ce au cuprins generaţia scriitorilor tineri. Pe masa noastră redacţională sosesc zi de zi tot felul de publicaţii din provincie şi citim in ele numai năzbâtii, îndurerându-ne regulat de lipsa totală a preocupărilor de ordin cultural. Este foarte îngrijorător, faptul că tineretul este îndepărtat sistematic de la bibliotecă şi trimis la arenele de sport, la ridicarea molozului şi la suferinţe progresiste. Am făcut amara constatare, că chiar poeţii, întâlniţi mai de mult prin revistele literare, astăzi sunt furaţi de curente progresiste, scriu articole de „doctrină“ şi visează deputăţie. Ne amintim de anii când, gazetele şi revistele provinciale, aducea la intervale câte-un poet autentic neviciat de microbii destrămărilor bucureştene. Acum, situaţia s-a schimbat. Dacă rândurile acestea, vor cădea sub ochii cuminţi ai poeţilor din provincie, ochii celor ce au rămas tot poeţi, să le spună hibî mult decât am reuşit noi să sclim. Şi într’o zi, am încerca a mare bucurie, să descoperim ni,io gazetele respective, colţul cultural populat cu versuri. Sâ sperăm, ediţii rural a interesat totdeauna pe scriitorii români, fiind filonul de inspiraţie al multor opere care au înfruntat vremurile, colorând pitoresc întreaga literatură socială. Căci trebue să recunoaştem că întreaga literatură epică autohtonă, a fost viciată de un iz de ambianţe occidentale, formându-se cititorul pentru scrieri de inspraţie minoră, bazate pe eterna temă a iubirilor nefericite, degravărilor sufleteşti, etc. Când la intervale de ani, apăreau cărţi sănătoase în paginile terţă aspră şi mizeră, reală publicul ridica inocent din umeri, critica literară îşi punea pătura în cap, şi cărţile respective se colburau în rafturile librăriilor, sau ajungeau — flori de cucută — pe tarabele anticarilor. 23 August 1944, reforma agrară şi alte evenimente readuc ţăranii în actualitate. Confraţii se grăbesc să scrie despre talpa ţării, dar majoritatea greşesc grav în literatura pe care o fac, necunoscând realităţile şi lăsându-se influenţaţi de V. Alecsandri sau de alţii care văd totul la ţară prin lentilele ochelarilor de soare. Sfătuim pe cei care au de gând să prezinte valabil ţăranul român, să încalţe opincile de fier şi să pornească pe drumurile lui Hogaş şi Vlăhuţă, să pornească la hanurile lui Ion Adam, Dragoslav şi Slav nici, căci numai aşa vor putea alambica însufletul lor viaţa de năzuinţe şi muncă a oamenilor de la ţară. Altfel, procedăndu-se ca până acum, scriind despre ţărani între pereţii birourilor, nu se poate spune că scrim despre ţăranul român care nu mai este nici personagiu de operetă, mai domn de bălciu sau de carnaval, dar mai ales, să înțelegem odată in ceasul al IX-lea, nu este un instrument electoral şi numai atât. Fate surprinzător că în ultimii ani, literatura noastră nu a înregistrat apariţia nici unei scriitoare după cum dă de gândit faptul că nici cel puţin o poetă nu ne-a fost prezentată de paginile culturale ale revistelor şi ziarelor ce apar în Capitală şi provincie. Este întrufoşetor să citim versificaţia fără vibraţie poetică, a câtorva eleve de liceu, îndrăgostite şi ameninţate de confferiţi, sau porneşti cu „nu mă uita” publicate prin reviste femenine. Literatura are totuşi explicaţiile respective: fetele care ar putea avea ceva talent în joc să citească, în lot să scrie conştiente că într'o zi vor realiza poezie, se duc le patinaj, se'nfundă în cinematografe şi abia când au primit vreo notă rea la şcoală, sau au văzut o rochie frumoasă pe care tăticu nu le-o cumpără, revin lângă caetul cu încercări poetice şi visează şi scriu, despre nefericire despre sinucidere şi despre câte altele nu scriu. Când şi când câte un redactor de poezie le publică „opera". Eventual se naşte o mică idilă şi gata.... Cu câtă tristeţe citim diverse nume! Concertul Filarmonicei de Duminică, 3 Februarie a cuprins în program Simfonia în primă audiţie de Andricu, concertul pentru pian şi orchestră în soll major de Beethoven şi Simfonia Jupiter, în do major de Mozart. Simfonia lui Andricu suntem constrânşi să mărturisim franc că nu ne a plăcut. Am putea, probabil găsi justificări raţionale pentru decepţia provocată — greutatea concilierii unor teme româneşti cu o factură şi un sistem de orchestraţie de inspiraţie atonalist modernistă, cu rezonanţe din Russel şi Stravinsky — in afară însă de aceste explicaţii nu se-a plăcut global, psihologic. Lipseşte o idee centrală, un sens, este totul pulverizat în eterogenitate Interpretarea im pian a d-rei Lydia Cristian în Concertul în sol al lui Beethoven a fost fără doar şi poate o reveliaţie. In afară de technica desăvârşită domnia-sa s-a transpus admiratul în nota clasică, executând cu o seninătate, care a împrumutat o savoare specială concertatei. De remarcat echilibrul cantitativ între partea pianului şi cea a orchestrei. Concertul este scris în prima fază, în care influența lui Mozart a fost considerabilă. Ne-a delectat în special partea a doua — Andanta moto — care modulând atmosfera de optimism din Allegro iniţial, introduce o notă de grav, de sumbru. A dirijat maestrul George Enescu. Chr. Vos Mihrzas Tragedia umană (Urmare din pag. 1-a) acum înainte în sensul catastrofei. Pentru generaţiile noastre, catastrofa a devenit permanentă. In această atmosfera de apocalips, vom şti oare să ’nălţăm alte decoruri decât acelea zile vieţii antediluviene? Teamă mi-e ca Sieyresii noştri abia dac-or ajunge să traseze proectul unei Constituţii stabile pentru nevoile unei lumi în descompunere. Dar cui îi pasa de asta? Burghezia coinarvă se supune unor măsuri cari altădată ar fi făcut-o să urle, fiindcă ea nu mai crede în reîntoarcerea timpurilor fericite,a acelei tihne îndelungate, când averile se făceau cu încetul, după legi cari ţineau de estetică, proprietăţi, imobile, valori de portofoliu, toate compuneau o armonie de cari părinţii noştri erau încântaţi până la penultima lor suflare. Acum s'a apropiat timpul când moştenirea nu va mai fi o farsă pe care cei bogați o jucau morții.. s relua activitatea, imediat s’au construit şiruri întregi de prăvălii, care, deşi cu titlu provizoriu, sunt totuşi confortabile şi aspectuoase. In acelaş mod provizoriu se puteau deci construi şi pavilioane pentru muncitori. Chiar de ar fi fost construite numai pentru a se trece în ele câteva ierni şi încă ar fi reprezentat un pas înainte, faţă de atâtea locuinţe insalubre şi neîncăpătoare în care trăesc majoritatea breslaşilor noştri .Un leac când i se dă unui bolnav trebue să i se dea la timp, ca să îi eficace. Ce folos va trage ţara şi evoluţia socială de azi, dacă după realizarea tuturor ţelurilor ce şi le-a propus se va constata că cei care sunt mai îndreptăţiţi decât oricine să se bucure de ea — muncitorii — sunt sau totsviţi de chinurile unui trai strâmtorat, sau bolnavi de nu-şi vor mai putea reveni la starea normală ? Desigur că la primăvară ni se va trâmbiţa în toate felurile planurile de punere în practică a acestei probleme, dar tot la primăvară vom avea şi noi dreptul să înfăţişăm statistica tuturor acelora care ori au sucombat, ori au contractat tuberculoza cu ochii ţintiţi tot în tavanele jilăvite, în Lumu nuri susţin intern In , plină evoluţie so-negustorilor posibilitatea de a-şi cată, o evoluţie din care societatea de mâine trebue şi promite să iasă mai bună, mai apropiata de întruchiparea unui ideal la care au năzuit atâtea generaţii. Pe primul plan al realizărilor practice se afirmă problema muncitorească, sub toate aspectele ei, economice, sanitare, culturale. Totuşi, la noi, orizontul acestei probleme nu s‘a lărgit decât intr’o anumită direcţie : aceea a manifestaţiilor de masă. Modul cum s’a soluţionat, până acum, o parte din revendicările muncitoreşti, pe plan economic, este de-a dreptul iluzoriu şi despre aceasta ne vom ocupa cu alt prilej. Deocamdată ne-am propus să ne ocupăm numai de problema locuinţelor pentru muncitori. , Intr’adevăr, în această direcţie, în răstimpul celor doi ani care ne despart de spectrul războiului, nu s’a făcut absolut nimic. Muncitorul a rămas să-şi Scuipe plămânii tot în locuinţa lui mizerabilă, tot în atmosfera aceea încărcată de ameninţări de tot felul. El n’a avut încă dreptul să se gândească la un confort, care sâ-i răsplătească nu numai aşteptările, dar şi chinul ce l-a avut de întâmpinat ani de-arândul, aşteptarea înfăptuirii acestei mi- Să nu ni se spună că n’a fost num! Şi-atunci 9 timp sau că nu au existat posibi-» lităţi. Pentrucă, am văzut că a' 1 carora viaţa ţaraiulor era prezentunci când a fost vorba să se dea L. Tel 'XvswîF