Dreptatea, martie 1946 (Anul 21, nr. 22-48)

1946-03-01 / nr. 22

1 Ministerul Informaţiilor (Urmare din pag. 1-a) rolul parazitar al lui, inutilitatea întregului organism risipit prin a­­tâtea clădiri şi palate, cere consi­liului de miniştri, schimbarea nu­melui. Ca şi cum, schimbând cana­peaua cu divanul, am obţine o mo­dificare radicală a situaţiei­ în situaţia cazastroasă a finan­ţelor publice ca urmare a uriaşelor prestaţii condiţionate de un război nenorocit, ministerul Presei şi Pro­pagandei trebuia de mult să-şi fi încetat activitatea aţâţătoare, iar şeful său, trimis la catedra pe ca­re, poate de aci înainte va izbuti cumva să o ilustreze. S'ar fi putut obţine in modul acesta reduceri masive bugetare, suma de câteva zeci de miliarde, care, oricât, tot ar fi atârnat in balanţa de chel­­tueli a Statului. Şi am fi fost pe de altă parte, cruţaţi de a vedea toţi scribii convertiţi în ceasul din, urmă, ■trimişi să ne reprezinte in calitate de ataşaţi de presă, prin ţări a căror limbă, de cele mai multe ori este pentru domniile lor, o colecţie de cuvinte încrucişate, pe care trebue să le silabisească mai in­tai. Dar mai este ceva. Este că, pe când­ marile ţări victorioase, cu al­te posibilităţ­i financiare decât ale noastre, îşi descongestionează ser­virile, noi continuăm să le păs­trăm cu gelozie. Şi le hrănim — pentru a întrebuinţa o expresie a lui Baudelaire — aşa cum îşi hră­nesc cerşetorii, păduchii. In adevăr, citim azi că d. Wil­liams ministrul inglez al informa­­ţiilor, ar fi demisionat. Şi mai ci­tim că ministerul englez c­l infor­maţiilor va încetă să existe, când va fi abrogată legea din 1839, pri­vitoare la numirea extraordinară de miniştri: « Cerem ei tare, Pe ministrul nos­tru îl cheamă Constantinescu-Iaşi şi nu Williams. Şi apoi... Rom­ânia nu e Anglia ! feli fel Man fe mile i «n­ a Maam MrtNr mml întrucât In majoritatea ziarelor, apărute în ziua de 26 Febr. a. c„ au fost înserate anumite informa­­ţiuni cu caracter tendenţios, pre­zentat de un număr de studenţi, care nu depăşeşte duzina, Soc. Stu­denţilor Ingineri Agronomi găseşte de cuviinţă ca primă măsură pen­tru restabilirea adevărului, să pre­zinte tuturor redacţiilor de ziare,­­desminţirea unor fapte complet in­­vantate de răuvoitori profesionali. Faptele la care stau referit un anumit grup de studenţi, sunt in legătură cu dispariţia fotografiilor din avizierul ARLU­S-ului. Se susţine că la balul dat in sea­ra zilei de 23-21 Febr., cu scopul de a se Strânge fonduri pentru Canti­na Studenţilor, anumiţi studenţi de la această facultate, ar fi forţat avizierul şi ar fi rupt fotografiile. Trebue să subliniem că este o vădită încercare meschină de a dis­credita actualul comitet al SSIA- ului, care a fost ales prin vot liber şi secret, fiind în activitatea sa pro­movatorul numai şi numai al inte­reselor studenţeşti. Având in vedere că opinia pu­blică este informată greşit de anti- sine orice acuzaţie, froiţ­i provocatori, care nu urmăresc decât conducerea, prin orice mij­loace şi care folosesc închipuirea în mod sistematic pentru a­specul şi tactic. Afirmaţiunile calomnioase a unor indivizi suspecţi şi certaţi cu bunul simţ, nu au făcut decât să producă revolta tutregei studenţi­mii. S. S. I. A„ protestează in mod public faţă de astfel de apucături, care nu fac decât să provoace. Socotind că S. S. I. A-ul nu avea în grije avizierul AlILUS-ului, so­cotind că la balul studenţesc a luat parte şi altă lume, socotind că nu se cunoaşte vinovatul, respingem acuzaţiunile. Totodată ne desolida­rizăm de această acţiune incon­ştientă. De altfel se prea poate, ca mane­­vranţii înrăiţi să fi sustras in mod elegant fotografiile, ca apoi tot ei să acuze. Ţinem să menţionăm in mod cu totul special că interesul pe care il poartă studenţii agronomi desvol­­tămi agriculturii sovietice, este a­­tât de evident, încât se exclude de la / dreptater ssr« ?" (Urmare din pag. l a)­­despre cele ce a văzut într’un fel care a determinat reţinerea arti­colelor la cenzură şi îngăduinţă de apariţie, tardivă.. Spre deosebire de alţi confraţi ai dumieale, primul nostru redac­tor vorbea despre arta rusă şi talentul deosebit al interpreţilor ruşi_ ÎNAINTE DE 23 AUGUST Şi în­ plină dictatură antones­­ciană. Restul rămâne In sarcina par­­che '«•’.ui de Ilfov, care a primit o plângere împotriva calomniato­rilor. ' apărare trăns cu aşa mai de o întrebare nai de o fotografie, mai de nerăb­darea sau de apostrofa indignată a­­unul partizan, d. G. Tătărescu se eschivează printr'o mălăiuţă pro­­to publicată in „Drapelul“.­­împotriva, atitudinii „agresive“ a undor „ziare de după amiază“ actualul vicepreşedinte ele consiliu nu găseşte altceva de spus decât că „e maii demn, e mai patriotic şi mai cinstit să evităm atacurile violente şi invectivele aţâţătoare care nu-u pot servi nimăraul şi pe nimeni". Patriotismul, cinstea şi demnitatea iată idealurile la adăpostul căro­ra­, omul dela Oradea Mare, omul dela, Tatar-Bumr, omul dictaturii­ carniste, răsturnătorul lui Titules­cu îşi apără locul de servitor al partidului comunist in guvernul Petru Groza.­­ ■■ ' ''I y... / interes In ,,Libertatea“ d. S. Emil se miră foarte de interesul „reac',l­unii“ faţă de partidul social-demo­crt. Şi află repede, explicaţia... „înţelegem noi tâlcul acestei su­­bite dragoste a cercurilor reacţi­­onare. îndărătul ei se desluşesc „strâmtele interese de clasă ale „marelui capital agrar, bancar şi „industrial, în momentul de faţă" Prin urmare dacă „reacţionarii“ nu s'ar amesteca, să afle, să co­menteze, să explice, totul ar mer­ge „şnur“. Din cauza lor însă, preţul dele­­ga taxi şi la congresul din 10 Mar­tie s-a urcat până la două m­ilioa­ne, din cauza lor o nouă serie de primari şi prefecţi social-de­­mocraţi blagosloveşte ţara, din cauza lor consiliile de adminis­traţie se completează de urgenţă. Dar d. S. Emil grav şi nepăsător faţă de asemenea mărunte prob­­terme caută explicaţiile marxiste ale unei acţiuni în care teroarea şi corupţia îşi împart meritele.. Să nu-1 deranjăm! In timp ce dumnealui se află în studiu, tova­răşii operează !... moravuri Printre votanţii maţi na­li Dolar Rosiitcesna în comitetul executiv al partidului social­ democrat sunt uni care au primit din timp case prin Vatra Luminoasă. Astăzi — naivi — s au pronunţat din pur idealism. Le amintim acest lucru pentru a-şi lua din vreme măsurile. Se a­­propie csaffatisml şi fi trist ca nu­mai unii să se bucure, în timp ce aiţi teag la greu. Dacă face lberalit&ţi domnul mi­­nistru să le facă faţă, de toată lu­mea find că s‘ar putea să voteze, cel fără ca*« împotriva dumnealui şi rămâne în minoritate. .. „■■zs®*­*? arg­ument „Scânteia" se străduie să dove­dească în fel şi chip că „înaintea “înscăunării fascismului nu ar fi „existat în Romania o eră a li­­­bertăţii. Aceasta desigur pentru a scuza — după 23 August — continuita­tea moravurilor fasciste. Ca şi cum o veche sclavie ar putea vreodată să justifice lanţu­rile noi. fW©fe şic€5meöí mii Viaţa de partiu­ wmmrnammmmBtmfsmmm BELA TINERETUL1 UNIVERSITAR Delegaţia permanentă a organiza­ţi­ei Tineretului Universitar Naţio­­nal-Ţărănist ţine şedinţă de lucru Vineri 1 Martie orele 18,30 precis. Pe ordinea de zi importante ches­tiuni de ordin politic. BELA CERCUL| |||GI­v­REURILOR Se convoacă domnii ingineri membrii ai P. N. Ţ. la clubul cen­tral, pe ziua de Vineri 1 Martie, ora 18, cu ordinea de zi: 1) Program de activitate. 2) Alegerea unui vicepreşedinte. Preşedinte, Inginer Mihăescu De la federaţia kmenm­osil?ersftar® Comitetul Federaţiei femeilor u­­niversitare române întrunite în ziua de 24.11. a. c. a, luat in discuţie chestiunea participării la congre­sul convocat in vederea constituirea Federaţiei democratice a femeilor din România de la 4.III cor. Comitetul a constatat că nu are dreptul conform statutelor să ia hotărâri și a decis convocarea adu­nării generale in cel mai scurt timp. * CONVOCAREA CON­GRESULUI­­ IN ROMA­NIAT­I Se convoacă la sediul din Ca­racal Duminică 10 Mar­tie ora 10, Congresul P. N. Ţ. din Romanaţi, cu următoarea ordine de zi: 1. Darea de seamă a preşedinte­lui, secretarului şi casierului. 2. Alegerea preşedintelui şi biu­­roului. 3. Alegerea comitetului judeţean 4. Diverse. Domnii şefi de sectoare vor pre­zida alegerea delegaţilor comune­lor de urgenţă. Preşedinte, leg. S. Mihăescu Convocarie Studentele şi studenţii buzoenii aflaţi în Bucureşti sunt convocaţi pentru ziua de Luni 4 Martie a. c. orele 18 la sediul P.N.Ţ. din str. Clemenceanu Nr. 9 camera 48 pen­tru discutarea noilor măsuri de or­ganizare a tineretului P.N.Ţ. din Buzău şi participarea la congres. PrM tinifisii (Urmare din pag. 1­ a) care astfel vor da cea mai dep­lin­ă contribuţie pentru lichidarea tot cât mai convenabil şi mai echitabil.. Săptămânile care urmează vom putea constata­ că afacerile inter­­naţionale pendu­ente se vor găsi pe primul plan în toate ţările, indife­rent de preocupările de ordin in­tern, atât de arzătoare şi ele. Fenomenul este normal, căci ne aflăm în preajma conferinţelor de pace, în preajma aranjamentelor definitive şi în epoca organizaţiei Naţiunilor Unite. Primatul internaţional este scos în evidenţă prin desbaterile d­in Ca­mera Comunelor Tribunalul Ilfov Secţia l-a ce. Extras Diavm­a NaSch din Bucureşti Alei® Bessel nr. 5, etaj I, a intentat di­vorţ contra soţului său Ernest Nasch prin petiţia înreg, la numă­rul 9901 din 1916 pentru motive le­gale. Din căsătorie a rezultat un copil anume Madeleine. Nu s-a încheiat convenţie matri­monială. Termen la 2 Martie 1946, şedin­ţă publică. Grefier, indescifrabil I­LBIII UNCHII li Swâreolirll© presa! i®n©âist© Ce scria Libertatea, Scânteia şi limiala Liberă Intr‘un reportaj publicat ieri in coloanele noastre am desvăluit ac­tivitate e­conomi­c-col­abo­ra­ţioniis­t­ă a diommuil­ui Lotar Rădăceannu mi­nistru al muncili şi leader al par­tidului social democrat. Ne aştep­tam ca la totoavnaiţiile noastre, spri­jinite deiailtminiteri pe date şi texte autentice, să primim un răspuns care să nu iintsemai© o ruşinată es­chivare. Era vorba în cete ce am scris despre uin om care îşi permite să îndrume într'un­ anume fel „demo­cratic" opinia publică şi nu deose­bi opinia muncitorească. Acest per­­sonn­agiu ocupă în ierarhiile regu­­mului un post de mare răspunde­re politică şi altul de mare răspun­dere administrativă. Pe aceste baze domnia-sa a cerut socoteli altora, socotiţi democraţi de categoria doua. Ne reaiminitim bunăoară tonul pe care îl întrebuinţează împotriva, lui I­uliu Mamin acest oportunist de a­­faceari şi de combinaţii politice. Iată însă că d. Lotar Rădărea- B nu formează obiectul unor acuza­­ţ­iuni precise, a unor acuzaţiu­ni la care până acum se fereşte să aducă vre-o desminţire. Le reamintim aşa cum te-am aşternut ieri pe hârtie. Actualul ministru al muncii a lucrat în timpu­l războiului hitle­­rist ca administrator delegat al unei societăţi de impost da cea­sornice din Germania. In această calitate, a călătorit de repetate ori în ţara lui Adolf, obţinând mai multe paşapoarte cu, fireşte, vizete nemţeşti respective. Am În­trebat Ministerul Economiei Na­ţionale şi Ministerul de Interne, care trebuie să fie în posesia do­sarelor, dacă d. Lotar Rădăceanu nu a obţinut cumva facilităţile de călătorie pe baza vre­unui certifi­cat de origină etnică germană aşa cum ara moda timpului. Am publicat pe de altă parte lista membrilor fondatori şi statu­tele ,,Asociaţiei importatorilor Ceasornicari, Bijutieri şi Opticieni din România", (pers. jur. 24/943 Trib. Elov), din care rezultă m­­­d. Lotar Rădăceanu la acea epocă era antisemit şi preocupat de pro­blema „românizării" în branşa la care lucra. Cum se împacă purismul de as­tăzi, democratismul şi omtinazis­­mul domnului Lotar Rădlăteeanu, cu starea de spirit şi de suflet pa care o trăda activitatea dumteală dintre anii 1940 şi 194­2­­­1 Fuga de răspuns Iartă întrebările la care aşteptăm din partea presei „fem­edis­te“ —un ră­spuns, un răspuns clar, un răs­puns fără echivoc. Spre deliriul însă al spectatori­lor imparţiali ai bătăliei politice aflăm însă din „Libertatea" că a­­cuzaţiuniile ar fi „murdare“ (te cred!) că luiMiu Man­iu e moştenito­rul lui Zeleta Godiceanu, că Ion Mi­­halache este voluntar antisovietic şi d. Lotar Rădăceanu este „dea­supra atacurilor infame ale scri­bilor reacţiunii“. „Scânteia“ şi „România liberă“ în schimb caută mobilul ascuns şi perfid care ne-a îndemnat ari-l dăm de gol pe d. Lotar Râdăcea* nu și să eliberăm „certificata dă bună purtare spărgătorilor at grevă și trădătorilor clasei mun-« citoare“* (! !).„ $1 Ele exclamă cu dezarmantă tut* I ivitate i \ „De ce tocmai pe ’d. ministru „al muncii d. Lotar Rădăcea» . mu i. Foarte simplu domnilor 1 j Fiindcă pe dumnealui Paffti prins I . 'W Prefectura Poliţiei Capitalei slujba „aderanulu!“ Un comunicat al Poliţiei Capitalei, publicat în „Scânteia“, ne anunţă că ziarul „Dreptatea“ a fost dat în jude­cată, pentru calomnii. Comunicatul P. P. C. preci­zează că în zilele de 19, 20 şi 21 Februarie a. c. am fi afirmat că Dan Constantin zis Cairo, Petre Simionescu, Maria Simionescu, zisă Zinca Ţiganca, Marin Anghe­lescu, Ghiula Fani, Rubinaş şi alţii, sunt membrii ai poliţiei. Ţinem să precizăm, că în repor­tagiile noastre, privitoare la agre­siuni­le din Crângaşi şi Calea Gri­viţei, noi am ÎNTREBAT pe d. Prefecturii ministru de interne, dacă într’a­­devăr Cairo Constantin et comp, sunt poliţişti sau hoţi. Precizarea Prefecturii Poliţiei Ca­pitalei pune punctul pe i. E bine că până acum pungaşii nueu intrat încă oficial în poliţie. Prefectura Poliţiei Capitalei uită, însă, că agresiunea din Cal. Griviţei, a fost condusă de ins­pectorul de siguranţă Vasile Ma­­rinescu. Vorba d-lui ministru Teohari Georgescu: „Cu toate acestea ni­meni nu poate indica vreun fapt samavolnic săvârşit de autori- tratat de audits ai asistenţa m­inară între U.R.S.S. şi Mongolia LONDRA, 28 (Radio). — Se anunţă din Moscova că între Uniunea Sovietică şi republica Mongolia (ţări situate între China de nord şi Siberia) s'a încheiat un tratat de prietenie şi asistenţă mutuală. Textul cuprint d­ p următoarele trei clau­ze.­ 1) In caz de agresiune În­dreptată împotriva unei din ţările semnatare, cele două guverne se vor Înţelege pen­­tru a lua în comun măsurile de securitate impuse de îm­prejurări. 2) Cele două guverne se angajează să-şi dea ajutor militar în caz de agresiune. 3) Trupele care vor intra în vreuna din cele două ţări, in virtutea punctului 1 sau 2, vor trebui să evacueze teritoriile îndată ce prezenţa lor nu va mai fi necesară. LONDRĂ, 28 (Radio). — Am anunţat alaltăieri că după rezul­tatele primite din provinciile San Juan şi San Luis, d. Tamburini, candidatul uniunii democratice, obţinuse cu câteva sute de voturi mai mult decât contracandidatul LONDRA, 28 (radio) Bela Imredy fost preşedinte de consiliu al Un­gariei, calificat criminal de război şi condamnat la moarte de tribu­său, colonelul Peron, şeful parti­dului muncitoresc-naţional. Astăzi, ştirile sosite din pro­vincia Santiago Estella răstoarnă pentru moment situaţia, trecând în locul întâi pe colonelul Peron, cu majoritate de voturi . Valul excepţional, îşi aşteaptă în închisoare osânda.. O ştire venită din Budapesta a­­nunţă că el va fi împuşcat­­** cursul dimineţii de astăzi. 1 Uniunea Sovietică a mai în j de cooperare ckeiat cu Mongolia un pac I culturală, economică şi ■ii Alegerile prezidenţiale din Argentina Executarea lul Bele Imredy AIEOGRAFIA ,,IMPRIMERIA” S. A. R. STR. WALTER MĂRĂCINE­ANU NR. 2 BIS — BUCUREŞTI A A 1 • In conformitate cu ord. M. St. Major Secţia M. O. N. T. Număru 1.391.800/1945. Se aduce la cunoştinţă tuturor autorităţilor civile şi întreprinde­rilor de orice fel ,industriale, co­mer­ciale, bancare, etej­­depe teritt­­oriul Comandamentului 2 Teritor ,­rial ce au avut mobilzaţi pentru şi lucru pe­ urm- mir/l9At), să punim in­­vedere şefilor Bir, AT­C. N. respectivi, să se prezinte de urgemt­ţă la Cercurile Teritoriale Bti.­­ M. O. N. T. pe rama cărora işi ivit sediul, pentru a primi instrucţiuni, referitoare la mobilizările­ penit­rui lucru pe anul 1946/1947, ţi Se atrage atenţiunea că lucrări­­le de mobilizare pentru lucru pe a­nul 1946/1947, trebuesc să fit ter­­minate până la ni Martie W6k după care dată, orice lucrare nu «e va mai lua in consideraţie, Btrrtţ­­gând după sine anularea ordinelotl de mobilizare pentru lucru. 9 Azi, dimineaţă la ora 8.30, a­­ început la Tribunalul Poporului ju­decarea celui de al patrulea lot de­ criminali de război­ comandanți­ de lagăre de prizonieri sovietici.­­] Completul de judecată este pre­­­zidat de d. Al. Crețu. ^

Next