Dreptatea, mai 1946 (Anul 21, nr. 71-94)

1946-05-01 / nr. 71

DREPTATEA Cum este mărită producţia la C.F.R.? sau ia atenţia d-lui ministru Gheorghiu-Dej­eszi­ tivă de lemn In miniatură şi această locomotivă se construeşte direct pe platforma unui camion „Bussing" care încarcă 7.000 kgr. — deci camionul este tras în atelierul unde construim locomotiva spre a fi uşor de trans­­portat la locul defilării. De asemenea, montatorii, cazangii, fierarii, nichelatorii de la atelierele Griviţa-Locomotive reconstruesc lo­comotiva No. 2229 care împreună cu cele 6 vagoane vopsite roşu la care lucrăm zilnic, se pregătesc pentru a fi dăruite. Asta lucrăm noi cei din Bucureşti, plus cei din ţară, care pregătesc şi ei un 1 Mai 1946.... Dacă am face socoteale câte mi­liarde costă materialul ce se strică pentru aceste miniaturi, câtă pagubă aducem C.F.R.-ului din toate punc­tele de vedere! Mai bine am economisi aceşti bani pentru mărirea bugetului C P.R., sau am cumpăra halate şi haine pentru personalul C.F.R. sau geamuri din străinătate să punem la vagoane Prăpădim materialul statului ca în cadrul Y?? iar ziua de 1 Mai o pu- î tem sărbători şi fără să facem atâta­­ paradă cu obiectele şi materialele statului. Ziua de 1 Mai este ziua când mun­ca îşi respectă sărbătorirea şi mult bine ne-ar prinde şi nouă o zi ca a­­ceasta să o avem liberă, căci am sta şi noi la casele noastre şi n­e-am ve­dea şi noi de cele necesare gospodă­riei. Să fim oameni serioşi domnule ministru, să nu mai ascundem adevă­rul. Noi îl cunoaştem. Ce vrea mun­citorul este departe de ce gândiţi a­stră. Noi vrem să muncim, să fim plă­­tiţi, să ne respectăm unii pe alţii, iar familiile noastre să aibe cele nece­sare. Mai lăsaţi-ne cu militarismul ăsta. Uitasem un caz domnule mini­stru, care este tot în legătură cu mărirea producţiei la atelierele noastre şi anume : In ziua de 19 IV ora 8,30 dimi­neaţa responsabilii de resort au cules din atelierele Griviţa un nu­măr de 40 oameni care lucrau, i-au încărcat într’un camion C. F. R. şi le-au spus că merg la un parastas la cimitirul Beiu; oame­nii nu ştiau despre ce parastas era vorba, ajunşi însă pe şoseaua Giurgiului au dat de o manifes­taţie. Au fost daţi jos din maşină şi duşi să participe. Camionul i-a părăsit, şi s-au văzut rătăciţi ca întotdeauna. Ca­re au avut bani au venit cu tram­vaiul înapoi care nu, de jos... Ferească Dumnezeu să fi auzit Excelenţa Voastră ce au spus bie­ţii oameni când au ajuns la ate­­lier! Vedeţi Domnule ministru cum mărim noi producţia la C. F. R Eu v'aş seri timp de 3 zile şi tot n’aş isprăvi că prea multe ne­omenii văd, atâtea minciuni, atâ­tea vicleşugurii, atât prăpăd, în­cât dacă legea mi-ar da dreptul, mâine aş pleca din calea ferată ca să nu mai văd şi să mai aud cele de astăzi. Dar n’am ce face stau şi rabd ca toţi ceilalţi aşa cum am răbdat sub toate dictaturile şi din trecut şi de sub d-voastră. Dar Dumnezeu e mare şi bun şi poate şi răbdarea asta va avea o­­dată sfârşit să intrăm şi noi în rândul oamenilor de omenie. Opinia publică cunoaşte că cea mai mare instituţie din ţara noastră este Regia autonomă C.F.R. căruia i se mai spune şi a II-a armată a ţării, aceasta pentru că este institu­ţia cu cel mai numeros personal şi cu o rază de activitate ce se aş­terne pe tot cuprinsul teritoriului. Această Regie autonomă a C.F.R. este împărţită pe unităţi speciale de activitate, unele cu caracter teh­nic, altele privind dirijarea între­gului material rulant vagoane şi lo­comotive precum şi o unitate admi­nistrativă a personalului. Un mare technician a spus : „Pen­tru orice țară calea ferată este co­­tcena vertebrală". Datorită războiului căile ferate a­omâne au avut mult de suferit— stricăciunile de pe urma bombarda­mentelor, cere eforturi mari de re­facere din partea tuturor pentru normalizarea bunei stări de func­ţionare. Fazele prin case s-a desfăşurat activitatea căilor ferate în perioada războiului, cât şi în prezent, nu pot fi cunoscute mai bine decât le cu­noaştem noi, cei care de 15-20 ani suntem slujbaşi C.F.R. şi ne dăm seama dacă le putem reface efectiv, sau dacă tindem spre haos. In acest scop am găsit de cuviinţă să aduc şi eu la cunoştinţă, ministrului no­stru Gheorghiu-Dej, situaţia în care ne găsim bănuind că poate D.sa nu o cunoaşte ne mai având cu situaţia de pe teren legăturile de altădată. Ce nu ştie d. Gheorghiu-Dej Şi mă adresez astfel : Domnul­e ministru, Sunt cefe­­rist cu vechime de 20 ani in sluj­ba Statului. Nu am făcut nici o politică şi nici nu fac, nu vreau să mi se spună reacţionar, legio­nar, comunist, fascist, etc., sunt un fanatic sindicalist, luptător ne­înfricat pentru apărarea cauzelor profesionale şi duşman categoric al acelora care vor să facă din sindicate o trambulină politică aşa cum se obişnueşte astăzi. Dumneavoastră ştiţi foarte bine domnule ministru ce rol joacă astăzi sindicatele C. F. R. ! Ele sunt pepinierele partidului comunist, cine nu aderă la acest partid este calificat reacţionar şi trecut la cartea neagră. M’am În­trebat si eu dacă sunt salariat al C. F. R.-ului ca să mă Înscriu la P. C. R. prin sindicat sau ca să lucrez in meseria pe care am in­­văţat-o şi pentru care am fost an­gajat ? Să ştiţi domnule ministru că 90 la sută din personalul C. F. R. de toate categoriile Împreună cu fa­miliile lor, sunt nemulţumiţi şi mâhniţi din cauză că instituţia C. F. R. condusă de Astră cu aju­torul d-lui director general Ber­­nachi, Împreună cu câţiva comu­nişti ai zilei şi alţi câţiva legio­nari deveniţi comunişti, merge spre dezastru. Da! la dezastru, domnule mini­­stru ! Degeaba vorbim de refacere Şi mărirea producţiei, degeaba vor­bim de realizări şi facem foto­grafii pentru ziarul de perete, de­geaba am afişat lozinci şi am in­stalat in halele de reparat va­goane Şi locomotive megafoane care ne delectează zilnic sufle­tele şi stomacurile goale cu uver­tură de Ana Pauker şi cântec de ceas cu cuc de d-na Rădăceanu. Ştiu că aveţi intenţia ca toţi muncitorii C.F.R. să devină comu­nişti şi soldaţi ai celulei şi prin a­­ceasta să se încadreze în tânăra de­mocraţie. De aceea a­ţi dat mână liberă anu­mitor elemente de încredere ale d-stră care în loc să lucreze la fel ca noi să repare vagoane şi loco­motive care umblă pe linii cu geamu­rile sparte şi murdare la fel ca nişte roabe hodorogite ce ne fac de râsul tuturor şi mai ales al străinilor, se plimbă toată ziua cu titlul de "res­ponsabili", reco­rtişti, celulişti, mi­­tinghişti, etc. — mai bine s'ar numi Gestapişti sau poliţişti, căci tot ro­lul acesta î-l au. Noi muncim şi ei se plimbă. Nu este unul nu sunt doi, ci zeci şi sute. Şi vă întrebăm domnule ministru de ce să muncim noi şi pentru aceşti trântori ca­re primesc leafă mai mare şi nu produc nimic, ba se înfruptă şi din tot este mai bun pe la econo­­mate, unde se împart toate ca în farfilie De ce domnule ministru De ce maşinile camioane C. F. R. No. 25.508 B, 23.258 B. şi 23.251 B. au plecat cu ucenici C.F.R. în propa­­gandă comunistă la Titu-Dâmboviţa, Olteniţa şi Giurgiu sub comanda unor responsabili ? Nu este aceasta pagubă pentru instituţie ? Carburanţii consumaţi, uzajul ca­mionului, cauciucurile, plata perso­nalului, plus plata muncii excepţio­nale pentru responsabili conducă­torii—ce risipă ! Şi a­poi ucenici, copiii oamenilor săraci de la ţară şi oraşe care au venit să înveţe o meserie să capete o cultură ca să ajungă oameni de societate sunt duşi ca turma să facă­­ politica D-stră de astăzi, cura au mai făcut şi politica altora eri­e cu forţa ! Lăsa­ţii să înveţe meserie ! De ce maşinile C.F.R. care costă zeci­­ mereu în propagandă politică încăr­cate cu responsabili şi cu celulişti prin sate şi prin oraşe î De ce camioanele C.F.R. sunt puse la dispoziţia partidului comunist, de ce cară molozul de la Palatul Sturdza din piaţa Victoriei ? De ce nu le întrebuinţăm pentru nevoile de că­răuşie C.F.R. ? ! Să mai ştiţi domnule ministru că toţi acei care merg cu maşinile la sate în propagandă comunistă, cu care ocazie ascut şi 2-3 piese de plug la vreun sătean din Frontul Plugarilor (rară marfă pe la sate!) iau plata pentru aceste deplasări ca muncă excepţională efectuată în in­teresul serviciului C.F.R. Dacă voiţi să descoperiţi această nelegiuire, verificaţi listele ce s'au întocmit separat la Diviziile finan­ciare C.F.R. ! Ni s'a oprit domnule ministru di­ferența de salariu provenită pe 3 luni conform statutului, spre a fi vărsată la Economat. Noi n’am dorit aceasta; am cerut să ni se dea banii ce ni se cuvin să ne aprovizionăm n­­oi iar la Economat să ne însorim şi să dăm de bună voie o cotă şi s'a oprit bani şi nici aprovizio­nare nu avem. Câţiva responsabili care se em­jazâ în delegaţi ai noştri se aprovizionează ei cu tot ce aduc, când aduc­ la Economat, iar noi nu vedem nimic. S'au adus la economate ştofe şi doc ..­.de pânză ,albastră, pentru­­ haine , şi­ halate, nu au luat însă din acestea decât responsabilii membri ai Part. Comunist, iar noi membrii ai Econo­­matului aşteptăm, aşteptăm. Este omenesc domnule ministru ? De ce meseriaşii noştri de la atelie­rele C.F.R. au părăsit meseriile lor pentru care au fost angajaţi şi astăzi sunt detaşaţi chestori, comisari şi de­tectivi în poliţie. Iar alţii stau per­manent la Stadionul C.F.R.-Giuleşti. Nu am văzut în statutul C.F.R. pe care D­ stră ni l-aţi făcut un regula­ment care să prevadă astfel de în­sărcinări. Şi aceasta se răsfrânge asupra pro­ducţiei, căci mulţi la plată şi puţini la lucru, nu este o soluţie tocmai economică. In atelierele noastre este haos ! Domnule ministru, aceşti responsa­ ,v'* '?.■ r”“T ! bile care nu sunt aleşii noştri pentru treburile profesionale, nu fac altceva decât să-şi aranjeze interesele lor. Din întâmplare aceste elemente sunt cele mai slabe ca meserie şi caracter. Ar fi bine să veniţi şi d-stră la o şedinţă aşa zisă de breslă pe care o ţinem şi când veţi auzi cum ex­plică ei doctrina lui Marx, cred că l-aţi da afară din celule. Nu mai vorbim de discuţiunile profesionale care ne privesc, noi nu facem decât politică în sindicate, asta e realitatea. îmi pare rău domnule ministru că n’aţi fost la şedinţa noastră de bres­lă care s’a ţinut în sala cea mare de la atelierele C.F.R.-Griviţa, Locomo­tive unde cei câţiva comunişti din tânăra democraţie au invitat pe d. g-ral Cambrea, c­dantul Div. „Tudor Vladimirescu" ca să ne vorbească, nu ştim despre ce. Insă atunci când D-sa a început să ne vorbească şi s'a adresat „fraţi muncitori şi ca­marazi" aceste cuvinte au produs o mare nemulţumire în rândurile res­ponsabililor şi partizanilor comunişti, supăraţi că n’au auzit şi cuvântul „tovarăşi"... ^ Aţi fi zâmbit şi d-stră în calitate de responsabili general P.C.R .şi mi­nistru al nostru. Dacă veniţi în ateliere de Griviţa domnule ministru, veţi vedea ce lu­crări facem noi, ce pregătiri facem­­ noi pentru 1 Mai 1946. Tâmplari, nichelatori, vopsitori ti­­­nichigii și lăcătuşi lucrăm o lecomo- i HiittABi raun mi husii terorizată de fenedişti In seara zilei de 25 Aprilie a. c., un grup de fenedişti ai Co­­măneşti, în număr de aproxima­tiv 60 persoane au venit în două camioane în oraşul Moineşti, un­de alăturându-li-se şi alte ele­mente fenediste locale, înarmaţi de asemenea cu pistoale, ciomege şi cuţite, au maltratat grav, au je­fuit, au prădat, au spart vitrine au devastat locuinţe şi magazine, după cum urmează : Au intrat în restaurantul vădu­vei de război Olga Lascăr, unde au lovit grav pe d. căpitan An­to­nescu, cauzându-i răni grava la cap, rupându-i un umăr şi jefuin­­du-1. Victima se află azi în stare gra­vă, internat în spital. In acelaş restaurant, au lovit grav pe comerciantul Columbea- Mu, căruia i-au luat suma de un milion lei. Au mai fost loviţi co­merciantul Vasile Collonic, func­ţionarul Sandu Aldea şi alţii. Grupul de agresori a devastat ulterior sediul organizaţiei locale a partidului naţional-ţă­rănesc distrugând toate geamurile şi mo­bilierul şi având grav pe proprie­­arul localului. Au fost sparte, de asemenea, vi­trina şi geamurile restaurantului „Urzică’’ şi ale unei cafenele, un­de a fost rănit funcţionarul P. Zguta. După aceea, fenediştii au pă­truns în locuinţa avocatului Nico­­lae Paraschiv, căruia i-au devas­tat locuinţa, i-au spart geamurile, i-au furat suma de 2.300.000 lei, cum şi alte obiecte din casă, lo­­vindu-l grav. Au mai fost loviţi în plină stra­dă diferiţi cetăţeni, printre care învăţătorul Işlicovu. Toate acestea s-au petrecut în­tre orele 21—21,30 fără ca auto­rităţile locale să ia vre­o măsu­ră, vădind prin aceasta complici­tatea lor cu agresorii. Oraşul Moineşti trăieşte într’o continuă panică. Cetăţenii stau baricadaţi şi înarmaţi în case, de frica bandelor fenediste. Iată ordinea pe care o asigură d. Teohaxi Georges­cu. I. L Genţiescu­ din organiz. muncitorească Congresul organizaţiei Malul Mal Ţărănesc din Jud. Baloşti La sediul clubului partidului Naţional Ţărănesc din oraşul Bo­toşani a avut loc congresul orga­nizaţiei Naţional-Ţărrănişte din a­­cel oraş. Au participat un mare număr de delegaţi veniţi din jot judeţul Bo­toşani, delegaţi ai org. orăşeneşti ai secţiei muncitoreşti, ai corpu­lui didactic primar şi secundar, a­­vocaţi, medici şi delegaţi ai tine­retului naţional ţărănesc. Din partea centrului a asistat d. Visarion Alexe, delegat al orga­nizaţiilor muncitoreşti P.N.Ţ. Congresul a fost prezidat de d­­v. D. Popescu, preşedintele orga­nizaţiei. D-sa după ce face o am­plă expunere a situaţiei politice în general şi a luptei dârze, dusă de partidul naţional ţărănesc în anii de dictatură, dă cuvântul d-lui învăţător Iliescu, secretar gene­ral al organizaţiei. Primit cu aplauze furtunoase d. Iliescu arată printr-un raport de­tailat structura organizatorică a partidului şi evoluţia acestui pu­ternic organism politic de la înte­­meere şi până astăzi. Urmează o serie de cuvântări din partea diferiţilor delegaţi printre care cele mai adânc sim­ţite de congresişti, sunt acele ale învăţătorului Niţă şi ţăranului Lupu. Dl. av. D. Ionescu îşi depune mandatul căpătat de conducerea centrală ca şef al organizaţiei jud. Botoşani la dispoziţia congresu­lui. Congresul în unanimitate încre­dinţează şi mai departe conduce­rea organizaţiei de Botoşani d-lui D. Ionescu luptător al cauzei na­ţional ţărăniste, care mulţumind pentru încrederea arătată de con­gres propune să se trimită câte o telegramă de omagiu M. S. Regelui Mihai I, d-lui Iuliu Maniu, I. Mi­­halache şi N. Penescu. Trecându­­se la completarea celorlalte jo­­curi, congresul aprobă noua con­ducere, care este următoarea: Preşedinţia de onoare; Necula» Polizu Micşuneşti. Preşedinte activ Dimitrie D. Ionescu avocat.­­ Vice­preşedinţi: C. I. Ştefănes­­cu, profesor pensionar; Lt. Col­oacl I. Vălceanu, din rezervă; Ion Ni­­ţă învăţător. Preot Gh. Gh. Conas­tantinescu protopop. D. Constan­tin Ral­es­cu medic. ş­i Secretar general Ion I. Iliescu, învăţător. Casier general Ion Andries Ott» avocat.­­ Şeful tineretulu' I. R. Ionescu, profesor. Secretar şi ajutor George Stora Navrot student. Şeful organizaţiei orașului Bo- I­toşanni, Lt. col. I. Vălceanu.­­, Secretar, C. Grucianu avocat.­ * 20 Sărbătoarea Muncii a muncitorilor, a progresului ■ •* •, şi a Z.... es -1 Mai este sărbătorită de muncitorimea manuală şi inte­lectuală de pretutindeni, pentru că este simbolul libertăţilor de­mocratice, ziua speranţelor şi în­­frăţirei între toate clasele sociale care muncesc pentru progres şi civilizaţie De la Grecia antică, democrată, până'n zilele noastre, luptele de clasă şi de interese au fost duse necontenit şi toate evenimentele cruciale pe care le-a cunoscut Europa, cum au fost năvălirea barbarilor, războaele cruciade cre­­ptine, revoluţiile burghezo-prole­­tare contra feudalismului şi aris­tocraţiei, precum şi cele două răsboaie mond­­ie, au avut ca rezultat evoluarea omenirei spre o mai bună dreptate socială şi spre un mai mare progres în ci­vilizaţie. Mediul social în care a trăit muncitorimea până î n prezent, a suferit transfonnări evolutive încă începând cu anul 1920, rezultatul fiind că în majoritatea statelor in­dustriale din Europa sau de aiu­rea, in urma primului conflict mondial, a fost întemeiată o nouă clasă socială constituită din mun­citorimea industrială sindicalizată în asociaţii profesionale, fie după sistemul preconizat în Anglia un­de politica nu avea ce căuta, fie în genul sindicalismului francez. Astfel, muncitorimea industria­lă a fost privilegiată faţă de ma­sele muncitorimei agricole care deşi mai numeroasă, nu a putut să şi ţină cadenţa în ritmul vre­murilor, încadrându-se în progre­sele sociale realizate de clasa muncitorească din fabrică şi uzi­ne, căreia i se deschise drumul de ridicare materială şi politică la acelaş nivel cu clasa burgheză. Nu trebue să amintesc decât progresul social al muncitorimii americane, care a ajuns la un standard de viaţă, superior tutu­ror muncitorilor din­­celelalte sta­te industriale. în acea ţară şome­rul este mulţumit de salarul ce i-l dă societatea, având posibilitatea să trăiască pe un picior mai înalt decât muncitorul calificat care lu­crează în industriile din oricare ţară din Europa. Secretul acestor organizaţii mun­citoreşti americane, se bazează pe o producţie ridicată datorită desvoltării technologiei industria­le a maşinismului şi pregătirei technice a muncitorului, adică munca de productivitate de bu­nuri imense datorite cărui­a mun­ci­torul primeşte un salar foarte ridicat, deci cu o putere mare de cumpărare a bunurilor ce-i nece­sită având deci un standard de viaţă nebănuit de muncitorii noş­tri Viitorul muncitorimii va fi as­cendent, prin progres ştiinţific industrial şi economic şi prin co­laborarea spirituală cu toate cla­sele în mijlocul societăţii în care trăeşte. Muncitorul român vrea astăzi o Românie liberă şi independentă, o Românie democrată, unde fie­care individ fără deosebire de cult, simţăminte politice şi situa­ţie socială, să fie liberat de gân­dul fricei şi doreşte ca toţi conlo­cuitorii acestei ţări să fie pătrunşi de morala creştină Gândurile muncitorimii române se îndreaptă spre conferinţa de la Paris, de unde speră că va reeşi o pace dreaptă, cu drepturi egale pentru poporul român, de a con­cura prin libertate şi democraţie, la progresul civilizaţiei umane. Ştefan Ion­escu Greta Trib. Teleorman Secţia I-a EXTRACT­­ Nr. 14.200­6 Maria I. Drăgan, născută Gri­­gore Coşăreanu, din Principele Ferdinand Teleorman, a intentat divorţ soţului său Isncu Drăgan din aceiaşi camină pentru motive legale. , , Din căsătorie a rezultat copilul Marin, de 6 ani.'­­Soţul pârât posedă 3.­912 ha. te­ren crabil Si 0,12 ha. loc casă în Principele Ferdinand. Termen 7 Mai 1946. Dosar Nr. 3487 din 1945. Grefier, Indescifrabil. 6 Zi VÂND chioşc. Poziţie, vad ex­celent, dever mar®.­u Piaţa Chibrit, Filantropiei *122. Bekescu Gheorghe. 74b $'■' Democratizarea Legilor (Urmare din pag. l-a) capăt acestei situaţii şi să împie­dice un eventual scandal public, s'a oprit la o soluţie la care nici unul dintre oamenii cumsecade nu s'ar fi gândit. In disperare de cauză s'a recurs tot la o lege „democrată" care poartă semnăturile d-lor ministi Vasiliu Răşcanu şi L. Pătrăşcanu, are Nr. 311 şi a apărut în Monito­rul Oficial Nr. 93 din 18 Aprilie 1946 şi prin care pur şi simplu au fost amnestiate toate faptele pre­văzute de art. 23 din Legea patri­moniului public. Deci s'a genera­lizat art. 91 din Legea C. F. R-­­uluii sau în limbaj fenedist s’a de­mocratizat Legea patrimoniului public, nemai aplicându-se preva­licatorilor averii publice. Dar cum printre fenediştii de marcă se mai aflau şi de aceia cari săvârşiseră ,şi alte fapte pe­nale de care nu se ocupa Legea patrimoniului public, a trebui să fie şi ei salvaţi. Aşa se întâm­plă că prin art. 1 din menţionata lege au fost amnestiate şi falsuri­le în actele publice şi private, pre­­cum şi trafrele­ de influenţă. Ace­ste infracţiuni au fost exceptate de toate legile de amnistie apăru­te în trecut, fiind considerate ca făcând parte din categoria fapte­­capăt acestei stuaţii şi să impre­­lor celor mai infamante. De data aceasta însă au fost în mod ex­pres amnestiate. Explicaţia ace­stei măsuri fără precedent este simplă Ministrul fenedist d. Tu­dor Ionescu era cercetat de un cabinet de instrucţie pentru falsul săvârşit cu ocazia congresului partidului social democrat. Ce conta un principiu de drept, ce importanţă avea o tradiţie juridi­că, faţă de salvarea unui fenedist de marca d-lui Tudor Ionescu ? Dar guvernul nu şi-ar merita pe­­deplin denumirea de largă con­centrare democratică, dacă preo­­cupându-se prin legi de salvarea fenediştilor infractori, nu ar lovi şi în cei cari nu cântă ca ei, tot prin dispoziţiuni legale speciale ticluite. Astfel, pentru a putea ne­dreptăţi pe luptătorul idealist şi democrat dr. Iiie Lazăr, în proec­­tul de l­ege a chiriilor care a fost dat publicităţii,s’a prevăzut la art. 20 un aliniat special pentru a pu­tea fi evacuat din apartamentul ce ocupă în calitate de chiriaş. Iartă preocupările guvernului d-lui Petru Groza şi în materie legislativă. Pe de o parte, îndemn la irosirea avutului public şi apă­rare de răspundere, iar pe de altă parte măsuri răzbunătoare faţă de adversarii politici. Cât mai timp, socotim că ar fi cazul să se mai vină cu o lege „democrată" prin care să prevadă că Legea responsabilităţii mini­steriale nu se aplică membrilor guvernului de largă concentrare democrată a d-lui dr. Petru Groza! Pierdut în ziua de 27 IV 1946 Portron cu următoarele acte : 1) Livret militar N. M. 859 2) Permis de conducere No. 28 C. din 1940, Elib. Pref. Poliţiei Capitalei. 3) Birou Populaţie elib. Giere. 7. 4) Permis de conducere militar. 5) Autorizaţie de şedere în Ca­pitală. Toate pe numele de Crist­ea Ni­­culae. Rog găsitorul a le aduce la adresa de pe Biroul populaţiei sau telefon 3.54.80. Bună recompensă. 732

Next