Dreptatea, mai 1946 (Anul 21, nr. 71-94)
1946-05-01 / nr. 71
DREPTATEA Cum este mărită producţia la C.F.R.? sau ia atenţia d-lui ministru Gheorghiu-Dejeszi tivă de lemn In miniatură şi această locomotivă se construeşte direct pe platforma unui camion „Bussing" care încarcă 7.000 kgr. — deci camionul este tras în atelierul unde construim locomotiva spre a fi uşor de transportat la locul defilării. De asemenea, montatorii, cazangii, fierarii, nichelatorii de la atelierele Griviţa-Locomotive reconstruesc locomotiva No. 2229 care împreună cu cele 6 vagoane vopsite roşu la care lucrăm zilnic, se pregătesc pentru a fi dăruite. Asta lucrăm noi cei din Bucureşti, plus cei din ţară, care pregătesc şi ei un 1 Mai 1946.... Dacă am face socoteale câte miliarde costă materialul ce se strică pentru aceste miniaturi, câtă pagubă aducem C.F.R.-ului din toate punctele de vedere! Mai bine am economisi aceşti bani pentru mărirea bugetului C P.R., sau am cumpăra halate şi haine pentru personalul C.F.R. sau geamuri din străinătate să punem la vagoane Prăpădim materialul statului ca în cadrul Y?? iar ziua de 1 Mai o pu- î tem sărbători şi fără să facem atâta paradă cu obiectele şi materialele statului. Ziua de 1 Mai este ziua când munca îşi respectă sărbătorirea şi mult bine ne-ar prinde şi nouă o zi ca aceasta să o avem liberă, căci am sta şi noi la casele noastre şi ne-am vedea şi noi de cele necesare gospodăriei. Să fim oameni serioşi domnule ministru, să nu mai ascundem adevărul. Noi îl cunoaştem. Ce vrea muncitorul este departe de ce gândiţi astră. Noi vrem să muncim, să fim plătiţi, să ne respectăm unii pe alţii, iar familiile noastre să aibe cele necesare. Mai lăsaţi-ne cu militarismul ăsta. Uitasem un caz domnule ministru, care este tot în legătură cu mărirea producţiei la atelierele noastre şi anume : In ziua de 19 IV ora 8,30 dimineaţa responsabilii de resort au cules din atelierele Griviţa un număr de 40 oameni care lucrau, i-au încărcat într’un camion C. F. R. şi le-au spus că merg la un parastas la cimitirul Beiu; oamenii nu ştiau despre ce parastas era vorba, ajunşi însă pe şoseaua Giurgiului au dat de o manifestaţie. Au fost daţi jos din maşină şi duşi să participe. Camionul i-a părăsit, şi s-au văzut rătăciţi ca întotdeauna. Care au avut bani au venit cu tramvaiul înapoi care nu, de jos... Ferească Dumnezeu să fi auzit Excelenţa Voastră ce au spus bieţii oameni când au ajuns la atelier! Vedeţi Domnule ministru cum mărim noi producţia la C. F. R Eu v'aş seri timp de 3 zile şi tot n’aş isprăvi că prea multe neomenii văd, atâtea minciuni, atâtea vicleşugurii, atât prăpăd, încât dacă legea mi-ar da dreptul, mâine aş pleca din calea ferată ca să nu mai văd şi să mai aud cele de astăzi. Dar n’am ce face stau şi rabd ca toţi ceilalţi aşa cum am răbdat sub toate dictaturile şi din trecut şi de sub d-voastră. Dar Dumnezeu e mare şi bun şi poate şi răbdarea asta va avea odată sfârşit să intrăm şi noi în rândul oamenilor de omenie. Opinia publică cunoaşte că cea mai mare instituţie din ţara noastră este Regia autonomă C.F.R. căruia i se mai spune şi a II-a armată a ţării, aceasta pentru că este instituţia cu cel mai numeros personal şi cu o rază de activitate ce se aşterne pe tot cuprinsul teritoriului. Această Regie autonomă a C.F.R. este împărţită pe unităţi speciale de activitate, unele cu caracter tehnic, altele privind dirijarea întregului material rulant vagoane şi locomotive precum şi o unitate administrativă a personalului. Un mare technician a spus : „Pentru orice țară calea ferată este cotcena vertebrală". Datorită războiului căile ferate aomâne au avut mult de suferit— stricăciunile de pe urma bombardamentelor, cere eforturi mari de refacere din partea tuturor pentru normalizarea bunei stări de funcţionare. Fazele prin case s-a desfăşurat activitatea căilor ferate în perioada războiului, cât şi în prezent, nu pot fi cunoscute mai bine decât le cunoaştem noi, cei care de 15-20 ani suntem slujbaşi C.F.R. şi ne dăm seama dacă le putem reface efectiv, sau dacă tindem spre haos. In acest scop am găsit de cuviinţă să aduc şi eu la cunoştinţă, ministrului nostru Gheorghiu-Dej, situaţia în care ne găsim bănuind că poate D.sa nu o cunoaşte ne mai având cu situaţia de pe teren legăturile de altădată. Ce nu ştie d. Gheorghiu-Dej Şi mă adresez astfel : Domnule ministru, Sunt ceferist cu vechime de 20 ani in slujba Statului. Nu am făcut nici o politică şi nici nu fac, nu vreau să mi se spună reacţionar, legionar, comunist, fascist, etc., sunt un fanatic sindicalist, luptător neînfricat pentru apărarea cauzelor profesionale şi duşman categoric al acelora care vor să facă din sindicate o trambulină politică aşa cum se obişnueşte astăzi. Dumneavoastră ştiţi foarte bine domnule ministru ce rol joacă astăzi sindicatele C. F. R. ! Ele sunt pepinierele partidului comunist, cine nu aderă la acest partid este calificat reacţionar şi trecut la cartea neagră. M’am Întrebat si eu dacă sunt salariat al C. F. R.-ului ca să mă Înscriu la P. C. R. prin sindicat sau ca să lucrez in meseria pe care am invăţat-o şi pentru care am fost angajat ? Să ştiţi domnule ministru că 90 la sută din personalul C. F. R. de toate categoriile Împreună cu familiile lor, sunt nemulţumiţi şi mâhniţi din cauză că instituţia C. F. R. condusă de Astră cu ajutorul d-lui director general Bernachi, Împreună cu câţiva comunişti ai zilei şi alţi câţiva legionari deveniţi comunişti, merge spre dezastru. Da! la dezastru, domnule ministru ! Degeaba vorbim de refacere Şi mărirea producţiei, degeaba vorbim de realizări şi facem fotografii pentru ziarul de perete, degeaba am afişat lozinci şi am instalat in halele de reparat vagoane Şi locomotive megafoane care ne delectează zilnic sufletele şi stomacurile goale cu uvertură de Ana Pauker şi cântec de ceas cu cuc de d-na Rădăceanu. Ştiu că aveţi intenţia ca toţi muncitorii C.F.R. să devină comunişti şi soldaţi ai celulei şi prin aceasta să se încadreze în tânăra democraţie. De aceea aţi dat mână liberă anumitor elemente de încredere ale d-stră care în loc să lucreze la fel ca noi să repare vagoane şi locomotive care umblă pe linii cu geamurile sparte şi murdare la fel ca nişte roabe hodorogite ce ne fac de râsul tuturor şi mai ales al străinilor, se plimbă toată ziua cu titlul de "responsabili", recortişti, celulişti, mitinghişti, etc. — mai bine s'ar numi Gestapişti sau poliţişti, căci tot rolul acesta î-l au. Noi muncim şi ei se plimbă. Nu este unul nu sunt doi, ci zeci şi sute. Şi vă întrebăm domnule ministru de ce să muncim noi şi pentru aceşti trântori care primesc leafă mai mare şi nu produc nimic, ba se înfruptă şi din tot este mai bun pe la economate, unde se împart toate ca în farfilie De ce domnule ministru De ce maşinile camioane C. F. R. No. 25.508 B, 23.258 B. şi 23.251 B. au plecat cu ucenici C.F.R. în propagandă comunistă la Titu-Dâmboviţa, Olteniţa şi Giurgiu sub comanda unor responsabili ? Nu este aceasta pagubă pentru instituţie ? Carburanţii consumaţi, uzajul camionului, cauciucurile, plata personalului, plus plata muncii excepţionale pentru responsabili conducătorii—ce risipă ! Şi apoi ucenici, copiii oamenilor săraci de la ţară şi oraşe care au venit să înveţe o meserie să capete o cultură ca să ajungă oameni de societate sunt duşi ca turma să facă politica D-stră de astăzi, cura au mai făcut şi politica altora erie cu forţa ! Lăsaţii să înveţe meserie ! De ce maşinile C.F.R. care costă zeci mereu în propagandă politică încărcate cu responsabili şi cu celulişti prin sate şi prin oraşe î De ce camioanele C.F.R. sunt puse la dispoziţia partidului comunist, de ce cară molozul de la Palatul Sturdza din piaţa Victoriei ? De ce nu le întrebuinţăm pentru nevoile de cărăuşie C.F.R. ? ! Să mai ştiţi domnule ministru că toţi acei care merg cu maşinile la sate în propagandă comunistă, cu care ocazie ascut şi 2-3 piese de plug la vreun sătean din Frontul Plugarilor (rară marfă pe la sate!) iau plata pentru aceste deplasări ca muncă excepţională efectuată în interesul serviciului C.F.R. Dacă voiţi să descoperiţi această nelegiuire, verificaţi listele ce s'au întocmit separat la Diviziile financiare C.F.R. ! Ni s'a oprit domnule ministru diferența de salariu provenită pe 3 luni conform statutului, spre a fi vărsată la Economat. Noi n’am dorit aceasta; am cerut să ni se dea banii ce ni se cuvin să ne aprovizionăm noi iar la Economat să ne însorim şi să dăm de bună voie o cotă şi s'a oprit bani şi nici aprovizionare nu avem. Câţiva responsabili care se emjazâ în delegaţi ai noştri se aprovizionează ei cu tot ce aduc, când aduc la Economat, iar noi nu vedem nimic. S'au adus la economate ştofe şi doc ...de pânză ,albastră, pentru haine , şi halate, nu au luat însă din acestea decât responsabilii membri ai Part. Comunist, iar noi membrii ai Economatului aşteptăm, aşteptăm. Este omenesc domnule ministru ? De ce meseriaşii noştri de la atelierele C.F.R. au părăsit meseriile lor pentru care au fost angajaţi şi astăzi sunt detaşaţi chestori, comisari şi detectivi în poliţie. Iar alţii stau permanent la Stadionul C.F.R.-Giuleşti. Nu am văzut în statutul C.F.R. pe care D stră ni l-aţi făcut un regulament care să prevadă astfel de însărcinări. Şi aceasta se răsfrânge asupra producţiei, căci mulţi la plată şi puţini la lucru, nu este o soluţie tocmai economică. In atelierele noastre este haos ! Domnule ministru, aceşti responsa ,v'* '?.■ r”“T ! bile care nu sunt aleşii noştri pentru treburile profesionale, nu fac altceva decât să-şi aranjeze interesele lor. Din întâmplare aceste elemente sunt cele mai slabe ca meserie şi caracter. Ar fi bine să veniţi şi d-stră la o şedinţă aşa zisă de breslă pe care o ţinem şi când veţi auzi cum explică ei doctrina lui Marx, cred că l-aţi da afară din celule. Nu mai vorbim de discuţiunile profesionale care ne privesc, noi nu facem decât politică în sindicate, asta e realitatea. îmi pare rău domnule ministru că n’aţi fost la şedinţa noastră de breslă care s’a ţinut în sala cea mare de la atelierele C.F.R.-Griviţa, Locomotive unde cei câţiva comunişti din tânăra democraţie au invitat pe d. g-ral Cambrea, cdantul Div. „Tudor Vladimirescu" ca să ne vorbească, nu ştim despre ce. Insă atunci când D-sa a început să ne vorbească şi s'a adresat „fraţi muncitori şi camarazi" aceste cuvinte au produs o mare nemulţumire în rândurile responsabililor şi partizanilor comunişti, supăraţi că n’au auzit şi cuvântul „tovarăşi"... ^ Aţi fi zâmbit şi d-stră în calitate de responsabili general P.C.R .şi ministru al nostru. Dacă veniţi în ateliere de Griviţa domnule ministru, veţi vedea ce lucrări facem noi, ce pregătiri facem noi pentru 1 Mai 1946. Tâmplari, nichelatori, vopsitori tinichigii și lăcătuşi lucrăm o lecomo- i HiittABi raun mi husii terorizată de fenedişti In seara zilei de 25 Aprilie a. c., un grup de fenedişti ai Comăneşti, în număr de aproximativ 60 persoane au venit în două camioane în oraşul Moineşti, unde alăturându-li-se şi alte elemente fenediste locale, înarmaţi de asemenea cu pistoale, ciomege şi cuţite, au maltratat grav, au jefuit, au prădat, au spart vitrine au devastat locuinţe şi magazine, după cum urmează : Au intrat în restaurantul văduvei de război Olga Lascăr, unde au lovit grav pe d. căpitan Antonescu, cauzându-i răni grava la cap, rupându-i un umăr şi jefuindu-1. Victima se află azi în stare gravă, internat în spital. In acelaş restaurant, au lovit grav pe comerciantul Columbea- Mu, căruia i-au luat suma de un milion lei. Au mai fost loviţi comerciantul Vasile Collonic, funcţionarul Sandu Aldea şi alţii. Grupul de agresori a devastat ulterior sediul organizaţiei locale a partidului naţional-ţărănesc distrugând toate geamurile şi mobilierul şi având grav pe propriearul localului. Au fost sparte, de asemenea, vitrina şi geamurile restaurantului „Urzică’’ şi ale unei cafenele, unde a fost rănit funcţionarul P. Zguta. După aceea, fenediştii au pătruns în locuinţa avocatului Nicolae Paraschiv, căruia i-au devastat locuinţa, i-au spart geamurile, i-au furat suma de 2.300.000 lei, cum şi alte obiecte din casă, lovindu-l grav. Au mai fost loviţi în plină stradă diferiţi cetăţeni, printre care învăţătorul Işlicovu. Toate acestea s-au petrecut între orele 21—21,30 fără ca autorităţile locale să ia vreo măsură, vădind prin aceasta complicitatea lor cu agresorii. Oraşul Moineşti trăieşte într’o continuă panică. Cetăţenii stau baricadaţi şi înarmaţi în case, de frica bandelor fenediste. Iată ordinea pe care o asigură d. Teohaxi Georgescu. I. L Genţiescu din organiz. muncitorească Congresul organizaţiei Malul Mal Ţărănesc din Jud. Baloşti La sediul clubului partidului Naţional Ţărănesc din oraşul Botoşani a avut loc congresul organizaţiei Naţional-Ţărrănişte din acel oraş. Au participat un mare număr de delegaţi veniţi din jot judeţul Botoşani, delegaţi ai org. orăşeneşti ai secţiei muncitoreşti, ai corpului didactic primar şi secundar, avocaţi, medici şi delegaţi ai tineretului naţional ţărănesc. Din partea centrului a asistat d. Visarion Alexe, delegat al organizaţiilor muncitoreşti P.N.Ţ. Congresul a fost prezidat de dv. D. Popescu, preşedintele organizaţiei. D-sa după ce face o amplă expunere a situaţiei politice în general şi a luptei dârze, dusă de partidul naţional ţărănesc în anii de dictatură, dă cuvântul d-lui învăţător Iliescu, secretar general al organizaţiei. Primit cu aplauze furtunoase d. Iliescu arată printr-un raport detailat structura organizatorică a partidului şi evoluţia acestui puternic organism politic de la întemeere şi până astăzi. Urmează o serie de cuvântări din partea diferiţilor delegaţi printre care cele mai adânc simţite de congresişti, sunt acele ale învăţătorului Niţă şi ţăranului Lupu. Dl. av. D. Ionescu îşi depune mandatul căpătat de conducerea centrală ca şef al organizaţiei jud. Botoşani la dispoziţia congresului. Congresul în unanimitate încredinţează şi mai departe conducerea organizaţiei de Botoşani d-lui D. Ionescu luptător al cauzei naţional ţărăniste, care mulţumind pentru încrederea arătată de congres propune să se trimită câte o telegramă de omagiu M. S. Regelui Mihai I, d-lui Iuliu Maniu, I. Mihalache şi N. Penescu. Trecânduse la completarea celorlalte jocuri, congresul aprobă noua conducere, care este următoarea: Preşedinţia de onoare; Necula» Polizu Micşuneşti. Preşedinte activ Dimitrie D. Ionescu avocat. Vicepreşedinţi: C. I. Ştefănescu, profesor pensionar; Lt. Coloacl I. Vălceanu, din rezervă; Ion Niţă învăţător. Preot Gh. Gh. Conastantinescu protopop. D. Constantin Ralescu medic. şi Secretar general Ion I. Iliescu, învăţător. Casier general Ion Andries Ott» avocat. Şeful tineretulu' I. R. Ionescu, profesor. Secretar şi ajutor George Stora Navrot student. Şeful organizaţiei orașului Bo- Itoşanni, Lt. col. I. Vălceanu., Secretar, C. Grucianu avocat. * 20 Sărbătoarea Muncii a muncitorilor, a progresului ■ •* •, şi a Z.... es -1 Mai este sărbătorită de muncitorimea manuală şi intelectuală de pretutindeni, pentru că este simbolul libertăţilor democratice, ziua speranţelor şi înfrăţirei între toate clasele sociale care muncesc pentru progres şi civilizaţie De la Grecia antică, democrată, până'n zilele noastre, luptele de clasă şi de interese au fost duse necontenit şi toate evenimentele cruciale pe care le-a cunoscut Europa, cum au fost năvălirea barbarilor, războaele cruciade creptine, revoluţiile burghezo-proletare contra feudalismului şi aristocraţiei, precum şi cele două răsboaie mondie, au avut ca rezultat evoluarea omenirei spre o mai bună dreptate socială şi spre un mai mare progres în civilizaţie. Mediul social în care a trăit muncitorimea până î n prezent, a suferit transfonnări evolutive încă începând cu anul 1920, rezultatul fiind că în majoritatea statelor industriale din Europa sau de aiurea, in urma primului conflict mondial, a fost întemeiată o nouă clasă socială constituită din muncitorimea industrială sindicalizată în asociaţii profesionale, fie după sistemul preconizat în Anglia unde politica nu avea ce căuta, fie în genul sindicalismului francez. Astfel, muncitorimea industrială a fost privilegiată faţă de masele muncitorimei agricole care deşi mai numeroasă, nu a putut să şi ţină cadenţa în ritmul vremurilor, încadrându-se în progresele sociale realizate de clasa muncitorească din fabrică şi uzine, căreia i se deschise drumul de ridicare materială şi politică la acelaş nivel cu clasa burgheză. Nu trebue să amintesc decât progresul social al muncitorimii americane, care a ajuns la un standard de viaţă, superior tuturor muncitorilor dincelelalte state industriale. în acea ţară şomerul este mulţumit de salarul ce i-l dă societatea, având posibilitatea să trăiască pe un picior mai înalt decât muncitorul calificat care lucrează în industriile din oricare ţară din Europa. Secretul acestor organizaţii muncitoreşti americane, se bazează pe o producţie ridicată datorită desvoltării technologiei industriale a maşinismului şi pregătirei technice a muncitorului, adică munca de productivitate de bunuri imense datorite căruia muncitorul primeşte un salar foarte ridicat, deci cu o putere mare de cumpărare a bunurilor ce-i necesită având deci un standard de viaţă nebănuit de muncitorii noştri Viitorul muncitorimii va fi ascendent, prin progres ştiinţific industrial şi economic şi prin colaborarea spirituală cu toate clasele în mijlocul societăţii în care trăeşte. Muncitorul român vrea astăzi o Românie liberă şi independentă, o Românie democrată, unde fiecare individ fără deosebire de cult, simţăminte politice şi situaţie socială, să fie liberat de gândul fricei şi doreşte ca toţi conlocuitorii acestei ţări să fie pătrunşi de morala creştină Gândurile muncitorimii române se îndreaptă spre conferinţa de la Paris, de unde speră că va reeşi o pace dreaptă, cu drepturi egale pentru poporul român, de a concura prin libertate şi democraţie, la progresul civilizaţiei umane. Ştefan Ionescu Greta Trib. Teleorman Secţia I-a EXTRACT Nr. 14.2006 Maria I. Drăgan, născută Grigore Coşăreanu, din Principele Ferdinand Teleorman, a intentat divorţ soţului său Isncu Drăgan din aceiaşi camină pentru motive legale. , , Din căsătorie a rezultat copilul Marin, de 6 ani.'Soţul pârât posedă 3.912 ha. teren crabil Si 0,12 ha. loc casă în Principele Ferdinand. Termen 7 Mai 1946. Dosar Nr. 3487 din 1945. Grefier, Indescifrabil. 6 Zi VÂND chioşc. Poziţie, vad excelent, dever mar®.u Piaţa Chibrit, Filantropiei *122. Bekescu Gheorghe. 74b $'■' Democratizarea Legilor (Urmare din pag. l-a) capăt acestei situaţii şi să împiedice un eventual scandal public, s'a oprit la o soluţie la care nici unul dintre oamenii cumsecade nu s'ar fi gândit. In disperare de cauză s'a recurs tot la o lege „democrată" care poartă semnăturile d-lor ministi Vasiliu Răşcanu şi L. Pătrăşcanu, are Nr. 311 şi a apărut în Monitorul Oficial Nr. 93 din 18 Aprilie 1946 şi prin care pur şi simplu au fost amnestiate toate faptele prevăzute de art. 23 din Legea patrimoniului public. Deci s'a generalizat art. 91 din Legea C. F. R-uluii sau în limbaj fenedist s’a democratizat Legea patrimoniului public, nemai aplicându-se prevalicatorilor averii publice. Dar cum printre fenediştii de marcă se mai aflau şi de aceia cari săvârşiseră ,şi alte fapte penale de care nu se ocupa Legea patrimoniului public, a trebui să fie şi ei salvaţi. Aşa se întâmplă că prin art. 1 din menţionata lege au fost amnestiate şi falsurile în actele publice şi private, precum şi trafrele de influenţă. Aceste infracţiuni au fost exceptate de toate legile de amnistie apărute în trecut, fiind considerate ca făcând parte din categoria faptecapăt acestei stuaţii şi să imprelor celor mai infamante. De data aceasta însă au fost în mod expres amnestiate. Explicaţia acestei măsuri fără precedent este simplă Ministrul fenedist d. Tudor Ionescu era cercetat de un cabinet de instrucţie pentru falsul săvârşit cu ocazia congresului partidului social democrat. Ce conta un principiu de drept, ce importanţă avea o tradiţie juridică, faţă de salvarea unui fenedist de marca d-lui Tudor Ionescu ? Dar guvernul nu şi-ar merita pedeplin denumirea de largă concentrare democratică, dacă preocupându-se prin legi de salvarea fenediştilor infractori, nu ar lovi şi în cei cari nu cântă ca ei, tot prin dispoziţiuni legale speciale ticluite. Astfel, pentru a putea nedreptăţi pe luptătorul idealist şi democrat dr. Iiie Lazăr, în proectul de lege a chiriilor care a fost dat publicităţii,s’a prevăzut la art. 20 un aliniat special pentru a putea fi evacuat din apartamentul ce ocupă în calitate de chiriaş. Iartă preocupările guvernului d-lui Petru Groza şi în materie legislativă. Pe de o parte, îndemn la irosirea avutului public şi apărare de răspundere, iar pe de altă parte măsuri răzbunătoare faţă de adversarii politici. Cât mai timp, socotim că ar fi cazul să se mai vină cu o lege „democrată" prin care să prevadă că Legea responsabilităţii ministeriale nu se aplică membrilor guvernului de largă concentrare democrată a d-lui dr. Petru Groza! Pierdut în ziua de 27 IV 1946 Portron cu următoarele acte : 1) Livret militar N. M. 859 2) Permis de conducere No. 28 C. din 1940, Elib. Pref. Poliţiei Capitalei. 3) Birou Populaţie elib. Giere. 7. 4) Permis de conducere militar. 5) Autorizaţie de şedere în Capitală. Toate pe numele de Cristea Niculae. Rog găsitorul a le aduce la adresa de pe Biroul populaţiei sau telefon 3.54.80. Bună recompensă. 732