Dreptatea, iunie 1946 (Anul 21, nr. 95-119)

1946-06-01 / nr. 95

Dj­EPTfiTEft iüiüi linii) isími-priese din lud. Muscel In vacanţa sărbătorilor învierii studenţimea Musceleană a desfă­şurat o intensă activitate d­e or­ganizare a tineretului din judeţ. Dela om la om, din sat în sat şi în adunări publice, s'a căutat să l se arate satelor muscelene drep­tatea luptei dusă de partidul na­ţional ţărănesc care astăzi se gă­seşte în slujba celor mai înalte asp­raţiuni ale neamului româ­­nasc. Astfel în sectorul Domneşti o echipă condusă de către studentul Felea a organizat tineretul în co­munele Domneşti, Bădeşti, Pietro­­iani şi Stârneşti, reuşind să ţină in ziua de 23 Aprilie a. c., o mare adunare a tineretului din sectorul pommneşti La care au participat câ­teva sute de tineri. Adunarea s-a ţinut sub preşe­dinţia d-lui av. N. Şuţa, vice pre­şedinte al organizaţiei, desch­zân­­u-se prin intonarea Imnului Re­gal, după care a Luait cuvântul d. învăţător I. Vlădescu, secret, ti­neretului N. Ţ., din comuna Dom­neşti, care salută pe cei prezenţi. Demască apoi teroarea şi meto­­d­ele tineretului comunist, care sub masca tineretului progresist fie slănţie teroare în şcolile se­cundare. După aceia luând cuvântul d. tov. Petre Popescu, p­reşed. Asoc.­­tov. din judeţul Cluj, arată că în­treaga Românime din Ardeal for­mează zid în juriul partidului ra­ţional ţărănesc. . Apoi, d. dr. Belizarie, evocă lîh­mente din lupta dusă în trecut d­e partidul naţional ţărănesc,ară­­-tând că acum ca şi în trecut, tine­­­ţetul va lupta pentru cauza româ­nească care însemnează apărarea ogorului, căminului şi credinţei strămoşeşti. Ia cuvântul apoi d. Gh. Şuţa,­­preşedintele organizaţiei de cadre ,diin comuna Domneşti, care« sa­lută prezenţa tineretului în avant- Igarda luptei dusă astăzi de parti­dul naţional ţărănesc, spre care se îndreaptă nădejdiile de mai bine ale întregului Neam. In numele tineretului vorbeşte studentul Felea. După ce cheamă tineretul în rândul palmului naţional ţără­nesc, ca viul ce-şi are destinele adânc înfipte în realităţile nea­mului, adaugă: „Trebue să fiţi mândru­ că atât în trecut cât şi în prezent, ochii ţă­rii s-au îndreptat şi se îndreaptă, spre avântul vostru tineresc, spre forţa voastră creatoare. Mergeţi în casele voastre şi a­­prinzând lumina credinţei naţio­nal ţărăniste, îngenuncheaţi în faţa candelei mereu aprinse a iu­birii de patrie şi înălţaţi un imn de slavă pentru iubitul nostru Rege Mihai I pe care nimeni şi nimic să nu-l scoată din inimile voastre tinere. Trăiască cei mai aleşi fii ai Neamului nostru Iuliu Meniu şi Ion Mihalache, cu care în frunte vom merge cu avânt nestăvilit pe "drum­ul destinelor neamului", întreaga asistenţă se scoală în picioare şi cântă „Deşteaptă-te Române" şi „Trăiască Regele". Incheerea adunării o face d. av. Nicolae Şuţa, vicepreşedintele organizaţiei care îşi exprimă mul­ţumirea văzând sutele de tineri sub culele drapelului tricolor pe care cu atâta dârzenie îl poartă partidul naţional ţărănesc. D-sa cere tineretului ca î­n lupta ce se deschide să fie dârz şi să nu cedeze presiunilor şi ademeni­rilor întrucât de rezultatul acestei lupte depinde soarta neamului ro­mânesc pentru zeci de ani. Adunarea se închee în sunetul marşului „Pe-al nostru steag e scris Unire". Seara a avut loc un festival ar­tistic urmat de dans, cu orce oca­zie s-a realizat suma de lei 180 mii, care a fost vărsată fondului de asistentă studenţească. In comuna Ţigăneşti studentul Tomes­cu, desăvârşeşte organiza­rea tineretului şi organizează o frumoasă serbare. In comunele Dragoslavele, Ru­­căr, Podul Dâmboviţei şi Stoe­­neşti, chemarea de luptă a fost dusă de o echipă formată de stu­denţii Burtea, Cotolan, Popescu Gomei şi Maria Popescu. In toate aceste comune s’au constituit or­ganizaţii de tineret şi sa arătat datoria tineretului în lupta pentru dreptate şi libertate pe care o du­ce astăzi neamul românesc, la comuna Nucşoara, organi­­' 2«r«A tineretul studentul Am an­tum. itsr comunale Retegoeşti, Letewtti.. «Japijveşti, Coşeşti şi Pis- WwweniM*. e st«, engem­n­at de o echipă formată din studentul Ţâ­­rciu Luca şi învăţătorii Stana şi Dascăli ta­in corn. Ştefăneşti şi Goleşti studentul Andreescu Alexandru, adună întregul tineret N în jurul steagului partidului N. Ţ. Astfel, a treia zi de Paşti a avut loc o mare întrunire a tineretu­lui, în comuna Ştefăneşti prezi­dată de încercatul luptător Ion Dascălu. In com. Giulniţa şi Leo­ideni, lă­muririle sunt date de către stu­dentul Breezu Victor, iar în com. Priboieiţi chemarea de luptă a fost dusă de către stud. Nicolaes­­cu Valeria şi Staineu Ioan. In com. Dobreşti şi Negreşti, activitatea a fost cercetată de că­tre studentul Popescu Cornel. In oraşul C. Lung, activitatea tineretului a fost animată de că­tre studentul Moiceanu Ion. La data de 25 Aprilie a. c, în prezenţa chiui av. N. Muşatescu, vio­­-p reşedintele organizaţiei, av. Str­oeu, prof. Dumitrescu, prof. Bâlea, Staicu şi alţii, a avut loc adunarea tineretului naţional ţă­rănesc pentru alegerea secreta­rului g-ral al tineretului din ora­şul C. Lung. Au luat cuvântul cu această o­­cazie :3. Staicu, care a făcut o ex­punere sumiară a ultimelor eveni­mente din străinătate şi din ţară, aducând la cunoştiinţă totodată şi trista veste a incidentelor de la Cluj, împotriva d-lui ministru E­­mil Haţieşanu­. Prea. Bâlea, în cuvinte calde şi pline de îmbărbătare, înfăţişează lupta de dreptate socială şi na­ţională pe care o duce partidul naţional ţărănesc, ca exponent fi­del al năzuinţelor româneşti şi cheamă tineretul în rândurile lui. Partidul naţional ţărănesc­­îşi trage existenţa din realităţile vie­ţii româneşti, apără tradiţia şi nă­­zueşte înaintarea în pas cu vre­mea. Nu înclină nici spre extrema dreaptă şi nici spre extrema stân­gă­ El merge în pas cu spiritul româ­nului refractar forţei, opresiuni­lor, revoluţiilor, dornic să se ştie stăpân pe manca lui, pe ogorul lui, pe gospodăria lui. Pentru aceasta şi pentru apăra­rea acestei stări de fapt există partidul naţional ţărănesc. Partidul naţional ţărănesc chea­mă tineretul la luptă în slujba permanenţelor româneşti, a iubirii de neam şi glie. Ia cuvântul apoi d. pro­f. Dumi­­trescu care în cuvinte pline de avânt îndeamnă tineretul la luptă in rândurile partidului naţional ţărănesc. Se purcede apoi la alegerea co­mitetului de conducere, fiind ales secretar general d. Miron Grecu­­lescu, care în numele său şi al­­noului comitet, care asigură că ti­neretul îşi va face datoria asi­gurând victoria partidului naţio­nal ţărănesc care însemnează în­săşi victoria românismului. Suburbanele oraşului au fost cercetate de către studentul Măr­­cuşaniu şi alţii. Ce lucrează cabinet­! Dr. Breza Vă voi desvălui secretul! Gam ce lucrează Cabinetul: De l­a Interne, Teoharul Menţine ordinea cu parul! Veghează să se-aplice toată Platforma nou,elaborată, Care prevede libertate Numai aceluia ce bate! Lucreţiu, Profesor-Jurist, Membru în partidul comunist, Legiferează grav, decrete Pentru ,,Jurnalul de perete"... Iar pentru toamnă, pregăteşte o nouă carte: „Sub trei deşte!". Ministrul Iaşi, ne informează Că reacţiunea­ acum stagnează In timp ce Groza, oratorul Vorbind, a câştigat poporul. Şi ca s’arate că-i cinstit Moşiile şi-a împărţit: La fiece ţăran în partem Câte-un „grozan“ şi jumătate! Zăronul, împotriva firii învaţă tabla înmulţirii, Că dela toamnă, ienedeul II dă să termine liceul!... Voitec,ministrul pesedist, Memebran cartelul comunist, Având idei năstruşnice Un nou sistem de „Unire" învăţământului va da, , . Ca să profite de cultură Şi Domnul d­ela­ A­gr­icultur­ă!. Dala Radio-emisiunie Aflăm că Dej e'n misiune Secretă, dincolo de-ocean. Cu ,,ice/ereu american" Participă la grevă tainic — Dar indiscretul nostru crainic (Uitând să He fenedist)­u. A demascat pe ceferişti­i W. Lotharu-i ocupat. Repară ! Măicuţii Ar­a-un ceas-brăţară! Iar domnul Tudor, cine ştie. Ce scrisorică va mai scrie... Rale a­­mp­aratul dela ante Lucrează şi el la o carte De amintiri cam curioase: „Ciolanele ce fost-au roase"... Dar pe curând el va mai scrie Ceva şi despre poezie: „Un baciu mânuitor de stihuri Şi poezia la acrostihuri"... Sau. ..Frontul Plugarilor, ziar Pentru poeţii din Ardeal"... Cumnat cu Mişu R. D. I. Suchianu, membru în „Maquis" A compromis în Franţa, rău. Pe Hitler şi partidul său. Iar azi, sărmanul jurnalist S’a compromis ca penepist... (In paranteză fie spus Eu cred că'n Franța a compu­s Cu stârpi tip­a degradată lonescu-zis și trunte-lală — Articolul despre Armată)... Nu vă divulg ce face-Antonu. Fiindcă e nul ca și Zăronul. Profesorul Călinescu A scris ca patos de­ Antonescu ca In strapontina comunistă Marea Gazetă Penepistă!.. Şi-n ăst „GUVERN de, concent­rare" Doar Guiţă-­ bucuros, că are Atâtea visterii pe mână! E peneleaua lui stăpână? Este Moşoiu cu comoara? A tras la timp şi bine sfoara De aceia-acum că vine vara Va sta de vorbă des cu Ţara!.. Ce-ar fi să spună (chiar discret) Cum a ajuns în cabinet? Cum de l-a scos un Dej din minţi Cu numai 30 de arginţi?.. . Termină-acum, termină gură! Voi fi chemat la prefectură Ori la Interne­t­ ai divulgat Multe secrete mari de stat!.. TEPELUS Academia Comercială Cluj-Braşov trebue să se întoarcă în capitala Ardealului Se vor împlini în curând şase ani de când Academia de înalte Situdii Comerciale şi Industriale „Regele Mihal I datorită înspre­jurărilor, a fost nevoită să se re­fugieze din Cluj în cetatea de la poalele Tâmpei. Desigur, diriguia­torii acestui important for, au a­­vut de luptat cu multe greutăţi, cărora totuşi făcându-le forţă s'a reuşit continuarea activităţii, lău­­dabile din toate punctele de ve­dere. Era de dorit, ca odată cu reve­­nirea Ardealului de Nord la Pa­tria Mumă, atunci când serviciile administrative s’au reîntors la vechile sedii , şi amintim numai întoarcerea Teatrului Naţional —­­Academia Comerc­iaă care a funcţionat provizoriu la Braşov să se întoarcă acasă­ Dar nu ştim datorită căror socoteli nici astăzi, deşi au trecut doi stai dela reali­­pire, Academia nu a fost îndru­mată sp­re Cluj. Ar fi fost normal ca problema aceasta să fi preocupat Ministe­­rul Educaţiei Naţionale, dar nu s-a mişcat nimeni, fapt care a dat prile­j Asociaţiei Studenţeşti „An­­drei Mureşeanu“, să înainteze un memoriu protest domnului Prim Ministru dr. Petru Groza, prin care după o amplă eropunere de racitiv­i, se cere grabnica interven­ţie a Statului pentru înmarcerea la Cluj. Motivele pentru care studenţii cer reîntoarcerea la locul de bază sunt următoarele : a) La Braşov instituţia nu are nici un fel de justificare a exista, deoarece Braşovul este la numai 174 km. de Bucureşti, unde func­ţionează o Instituţie similară Printr’o permanentizare a acestei nedrepte situa­ţiuni deşi se pare a se urmări aplicarea unui prin­ci­­piu de descentralizare a învăţă­­mântului Superior, se ajunge toc­mai la un, rezultat opus, la concen­trarea lui într’o singură regiune, răpindu-se astefel tineretului din Ardeal şi Banatt, putinţa de a-şi însuşi o cultură economică supe­rioară, ceea ce ar aduce în viitor şi un prejudiciu economiei naţio­n­alle. Cu alte cuvinte se dă o Aca­­dem­ie Comercială unui judeţ, iar Ardealului i se răpeşte acest drept. b) Braşovul, nui poate oferi Aca­dem­i­ei nici o posibilitate mate­rială de existenţă. Nu sunt nici localuri propice învăţământului, nici pentru cazarea studenţilor. Deasemenea din punctul de ve­dere al judecării elementelor, si­tuaţia este foarte grea, Braşovul fiind un oraş unde Întotdeauna scrispetea a fost certitudine, faţă de alte oraşe ale ţării. S-a ajuns astăzi de se ţin cur­surile prin case particulare şi săli de cinematograf. c) Lipsa bibliotecilor, îngreu­nează foarte mult pregătirea stu­denţilor­ din circa 1.500 studenţi înscrişi nu pot audia cursurile decât vreo 300, dintre care 184 sunt bursieri. Pe de altă parte la Cluj, Acade­mia are un­ local propriu, actual­mente ocupat de Facultatea de Economie Maghiară, instituţie dis­pusă să se mute în cursul lunei Iupis­cri­, dacă se întoarce Aca­demia. Deasemenea Clujul a oferit tot­deavna posibilităţi optime de exis­tenţă chiar şi studenţilor săraci. In capitala Ardealului se poate rezolva fericit problema bibliote­cilor, deoarece celelalte facultăţi sunt dotate cu­­biblioteci corespun­zătoare­­Este interesant de amin­­tit că mulţi studenţi ai Academiei urmează şi alte facultăţi, acestea funcţionând la Cluj. Din informaţiile noastre şi din paragrafele memoriului amintit, rezultă că atât Corpul profesorul cât şi studenţii cer autorităţilor de resort ca reîntoarcerea Acade­miei să fie grabnic pusă pe rol. Dacă ne amintim bine, chiar d. Prim Ministru a promis unei de­legaţii de profesori încă din 1945 că până la sfârşitul anului a­cadem­­­mic 1945—1946, reîntoarcerea A­­cademiei la Cluj va fi un fapt îm­plinit. Ne asociem aer er­il­or studenţi­­lor Academiei Comerciale d­in Braşov, şi dimpreună cu dânşii cerem primului Ministru, ca cel puţin în chestiuni de acest fel să­­ facă dovada unei înţelegeri naţio­nale, deoarece situaţia existenţii şi expusă în memoriul care la ora aceasta cu siguranţă stă necerce­­tat pe biroul d-sale dela preşe­­denţie, nu mai poarte continua. G@03*ga dela Alba-iulia 5= Pritociri Mie i ünolia Cu tot paterigimjil şi generozi­tatea formulelor umanitare şi de­mocrate înscrise în pactul fenedist, guvernul continuă sistematic toa­te „probele", de la intimidări până la agresiuni corporale. înalta şcoală progresistă a cen­trului a trimis şi aci emisari ca să înveţe pe provinciali nobila mâ­nuire a bidinelei intru fericirea democraţiei noastre tinere. Desene de un primitivism piig­­meie, manechine papuaşe înfăţi­şează spânzurători şi pe „isto­rici". însuşi locuinţa directorului şco­lii primare (local al şcolii), C. Bo­em, şeful organizaţiei ţăran­ite din Câmpina, nu a fost scu­tită de la această manifestare de artă a erei fenediste. Din ferestrele de vis-a-vis al­­al­tui locaş de învăţământ, al liceu­lui teoretic de băeţi, priveşte poa­te cu satisfacţie, ochiul unui vis al regimului, directorul Nistor, şe­ful suprem al forţelor fenedelor Locale, patronul moral al acestui sistem de educaţie ,„pri­n imagini“*, îndrumător accidental al genera­ţiilor. In plin centru al oraşului, în faţa primăriei, acolo unde ar pu­tea avea loc o placă indicatoa­re de viteză sau una cu urări de bun venit acelor care sunt în tre­cere spre munte, de doi­ stâlpi, pe o parte şi pe alta a străzii e a­­târnartă o placardă cu îndemnuri la moarte a d-lui Man­iu şi Bră­­tianu. Acest punct al urbei a devenit strategic, fiind păzit de echipe co­muniste, cu constemnele „Legale­”. Autorităţile locale patronând prin atitudinea lor tacită, sfidează indignarea opiniei publice câmpi­­nene. Bande plătite din contribuţii sindicale şi cu arme, ameninţă cu bataia şi cu moartea pe membrii P.­ N. Ţ. Dintre victimele­ accesiunilor of­tăm: Toncu Nic., Stănescu Corne­lia, Manole. Cu toate intervenţiunile făcute pe lângă poliţia locală — fireşte zeloasă —, aceasta nu ia nici o măsură, ba chiar prin diverse pre­texte invită pe aceşti „dubioşi po­litici" să dea anumite lămuriri.Explicaţia dealtfel nu este atât de grea, întrucât şeful bandelor de bătăuşi este însuşi fratele to­varăşului Fîolovcoi, fost lucrător la Steaua Română, actual ofiţer al poliţiei democrate. Luptătorii cauzei drepte, al fi­reştilor idealuri româneşti, faţă de sinceritatea fariseică a guver­nului, nu fac decât să răstălmă­cească legitim semnificaţia unui gest ca acel de pe biblicul Minute al Măslinilor. După terminare, entuz­iştii oas­peţi, munciitori şi mulţi nevârst­­nici, s-au urcat în maşini şi în sunetul unei trompete şi al fan­farei aduse din Ploeşti au plecat mulţumiţi de acest week-end elec­toral, promiţând localnicilor cca. 20 de corni­şti, că vor mai re­veni. Desigur acestor zeloşi propa­gandişti electorali, rătăciţi din 4 judeţe din ţară, li s’a răspuns cu indiferenţa cuvenită. Insă gestul de a ataca localul casei de stat în prezenţa autori­tăţilor, cu tot calmul stăpânit al localnicilor, a produs o legitimă indignare. Mai mul chiar, în cursul după amiezei, fruntaşii ţărănişti au fost căutaţi de organe f­ jamdarmereşti spre a da diferite declaraţii. Ace­ste manevre de intimidare au dat însă greş. Uniţi sub flamura unui orez, moştenitori ai sănătoaselor tradi­­ţii, aceşti mândri munteni ai pla­iurilor prahovene vor şti ou® să răspundă pentru a li se respecta demnitatea jignită. ,-----------­ , Comitetul de construcţie al Bisericii din Parohia Mihai­ B­ar­vul, anunţă Conferinţa d-nei OL­GA GRECEANU, despre Patimile şi învierea Mântuitorului, cu pro­­iecţiuni in sala Fundaţiei Univer­sitare „Corbii". Duminică 2 Iunie ora 5 după amiză . Conferinţa va fi încadrată de coruri religioase executate de e­­levii Seminarului Central. Intrarea liberă, eLiceul „Traien" din T.­Severin, anunţă pe toţi foştii săi profesori ,şi elevi că in ziua de 9 Iunie 1946, promoţia 1936 a acestui li­ceu îşi sărbătoreşte zece cui de la absolvire. Domnii profesori şi foştii elevi ai acestei promoţii sunt rugaţi să fie prezenţi la data de mai sus în localul licieului din T.­Severin. • Se aduce la cunoştinţă mem­brilor asociaţiei Amicii Colegiului Milittar Nicolae Filipescu, că Du­minică 2 Iunie ora 10, va avea loc la Cercul Militar din Bucu­reşti, intrarea prin strada Sărin­dar, adunarea generală ordinară. La ordinea de zi: Darea de seamă asupra activi­tăţii asociaţiei de la 1 Aprilie 1945 la 31 Martie 1946- raportul cenzo­rilor( prezentarea bilanţului de venituri şi cheltuieli pe perioada I-IV-1945—31-JU- 1946) alegerea de noul membri în Comitetul aso­ciaţiei; prezentarea­­situaţiei şco­lare gospodăreşti de la Colegiu de către Un delegat al acestuia; ex­punerea stadiului mersului lucră­rilor la şantierul de la Mănăstirea Dealu, pentru reconstruirea Cole­giului; creiarea unui fond pentru ajutorarea permanentă a mânăsti­­renilor suferinzi sau în lipsuri. Domnii membri sunt rugaţi să doneze cărţi sau bara, cu care să se dea tvenulle necesare elevilor la serbarea de tine de om, de la 16 iunie. Cărţile şi banii se vor depune la sediul asociaţiei, în strada Va­sile la­căr­ţi. Viitoarea reuniune va avea loc Sâmbătă 1 Iunie la Asociaţia Sportivă a Aerului şi Marinei (A. S. A. M., lacul Herăstrău). Pleca­rea lai autobuze între orele 13-14, m.m din Piaţa Victoriei (Palatul Func­ţionar­ilor Publici), chiar dacă plouă. NORMELE COMERCIALE se complectează prin cunoaş­terea­­Serviciului de Cecuri La ordinea zilei : CECUL DE DECONTARE Instrumentul cel mai util în plăţile zilnice, înlocuind numerarul CARNETUL CEC LA PURTĂTOR Mijlocul cel mai lesnicios pentru păstrarea şi manipu­larea rapidă a fondurilor C­E. C. ______ GREFA TRIBUNALULUI FĂGĂRAŞ EXTRAS Reclamanta Marioara dr. Ludu nasc. Cazan, din Făgăraş str. L C. Brătianu 37, a intentat acţiune de divorţ contra soţului ei dr. Sextil Ludu din Merteş — Spitalul de Stat, — pentru motive detenoi­­nate de lege. Termen de judecată este fixat la 1 Iunie 1946. Din căsătoria lor a rezultat un copil cu numele Lucian, în etate de 3 ani. Soțul pârât are avere. Dosar Nr. C. 519-1946. Grefier: Ioan Mândrea 985 . file 6. Câdilă Str. Local. Petru Lîm­teş 34­­ Telefon 5.64.24 Execută ! Transformatori de su­dură, rebobinări şi reparaţii de electromotoare şi dinamuri, indu­striale şi auto ; instalaţii de forţă şi lumină PREDEAL-CIOPLEA V — PENSIUNE — Reţineţi camere lunie-Septembrie telefon 4.95 40

Next