Dreptatea, iunie 1946 (Anul 21, nr. 95-119)
1946-06-01 / nr. 95
DjEPTfiTEft iüiüi linii) isími-priese din lud. Muscel In vacanţa sărbătorilor învierii studenţimea Musceleană a desfăşurat o intensă activitate de organizare a tineretului din judeţ. Dela om la om, din sat în sat şi în adunări publice, s'a căutat să l se arate satelor muscelene dreptatea luptei dusă de partidul naţional ţărănesc care astăzi se găseşte în slujba celor mai înalte aspraţiuni ale neamului românasc. Astfel în sectorul Domneşti o echipă condusă de către studentul Felea a organizat tineretul în comunele Domneşti, Bădeşti, Pietroiani şi Stârneşti, reuşind să ţină in ziua de 23 Aprilie a. c., o mare adunare a tineretului din sectorul pommneşti La care au participat câteva sute de tineri. Adunarea s-a ţinut sub preşedinţia d-lui av. N. Şuţa, vice preşedinte al organizaţiei, deschzânu-se prin intonarea Imnului Regal, după care a Luait cuvântul d. învăţător I. Vlădescu, secret, tineretului N. Ţ., din comuna Domneşti, care salută pe cei prezenţi. Demască apoi teroarea şi metodele tineretului comunist, care sub masca tineretului progresist fie slănţie teroare în şcolile secundare. După aceia luând cuvântul d. tov. Petre Popescu, preşed. Asoc.tov. din judeţul Cluj, arată că întreaga Românime din Ardeal formează zid în juriul partidului raţional ţărănesc. . Apoi, d. dr. Belizarie, evocă lîhmente din lupta dusă în trecut de partidul naţional ţărănesc,ară-tând că acum ca şi în trecut, tineţetul va lupta pentru cauza românească care însemnează apărarea ogorului, căminului şi credinţei strămoşeşti. Ia cuvântul apoi d. Gh. Şuţa,preşedintele organizaţiei de cadre ,diin comuna Domneşti, care« salută prezenţa tineretului în avant- Igarda luptei dusă astăzi de partidul naţional ţărănesc, spre care se îndreaptă nădejdiile de mai bine ale întregului Neam. In numele tineretului vorbeşte studentul Felea. După ce cheamă tineretul în rândul palmului naţional ţărănesc, ca viul ce-şi are destinele adânc înfipte în realităţile neamului, adaugă: „Trebue să fiţi mândru că atât în trecut cât şi în prezent, ochii ţării s-au îndreptat şi se îndreaptă, spre avântul vostru tineresc, spre forţa voastră creatoare. Mergeţi în casele voastre şi aprinzând lumina credinţei naţional ţărăniste, îngenuncheaţi în faţa candelei mereu aprinse a iubirii de patrie şi înălţaţi un imn de slavă pentru iubitul nostru Rege Mihai I pe care nimeni şi nimic să nu-l scoată din inimile voastre tinere. Trăiască cei mai aleşi fii ai Neamului nostru Iuliu Meniu şi Ion Mihalache, cu care în frunte vom merge cu avânt nestăvilit pe "drumul destinelor neamului", întreaga asistenţă se scoală în picioare şi cântă „Deşteaptă-te Române" şi „Trăiască Regele". Incheerea adunării o face d. av. Nicolae Şuţa, vicepreşedintele organizaţiei care îşi exprimă mulţumirea văzând sutele de tineri sub culele drapelului tricolor pe care cu atâta dârzenie îl poartă partidul naţional ţărănesc. D-sa cere tineretului ca în lupta ce se deschide să fie dârz şi să nu cedeze presiunilor şi ademenirilor întrucât de rezultatul acestei lupte depinde soarta neamului românesc pentru zeci de ani. Adunarea se închee în sunetul marşului „Pe-al nostru steag e scris Unire". Seara a avut loc un festival artistic urmat de dans, cu orce ocazie s-a realizat suma de lei 180 mii, care a fost vărsată fondului de asistentă studenţească. In comuna Ţigăneşti studentul Tomescu, desăvârşeşte organizarea tineretului şi organizează o frumoasă serbare. In comunele Dragoslavele, Rucăr, Podul Dâmboviţei şi Stoeneşti, chemarea de luptă a fost dusă de o echipă formată de studenţii Burtea, Cotolan, Popescu Gomei şi Maria Popescu. In toate aceste comune s’au constituit organizaţii de tineret şi sa arătat datoria tineretului în lupta pentru dreptate şi libertate pe care o duce astăzi neamul românesc, la comuna Nucşoara, organi' 2«r«A tineretul studentul Am antum. itsr comunale Retegoeşti, Letewtti.. «Japijveşti, Coşeşti şi Pis- WwweniM*. e st«, engemnat de o echipă formată din studentul Ţârciu Luca şi învăţătorii Stana şi Dascăli tain corn. Ştefăneşti şi Goleşti studentul Andreescu Alexandru, adună întregul tineret N în jurul steagului partidului N. Ţ. Astfel, a treia zi de Paşti a avut loc o mare întrunire a tineretului, în comuna Ştefăneşti prezidată de încercatul luptător Ion Dascălu. In com. Giulniţa şi Leoideni, lămuririle sunt date de către studentul Breezu Victor, iar în com. Priboieiţi chemarea de luptă a fost dusă de către stud. Nicolaescu Valeria şi Staineu Ioan. In com. Dobreşti şi Negreşti, activitatea a fost cercetată de către studentul Popescu Cornel. In oraşul C. Lung, activitatea tineretului a fost animată de către studentul Moiceanu Ion. La data de 25 Aprilie a. c, în prezenţa chiui av. N. Muşatescu, vio-p reşedintele organizaţiei, av. Stroeu, prof. Dumitrescu, prof. Bâlea, Staicu şi alţii, a avut loc adunarea tineretului naţional ţărănesc pentru alegerea secretarului g-ral al tineretului din oraşul C. Lung. Au luat cuvântul cu această ocazie :3. Staicu, care a făcut o expunere sumiară a ultimelor evenimente din străinătate şi din ţară, aducând la cunoştiinţă totodată şi trista veste a incidentelor de la Cluj, împotriva d-lui ministru Emil Haţieşanu. Prea. Bâlea, în cuvinte calde şi pline de îmbărbătare, înfăţişează lupta de dreptate socială şi naţională pe care o duce partidul naţional ţărănesc, ca exponent fidel al năzuinţelor româneşti şi cheamă tineretul în rândurile lui. Partidul naţional ţărănescîşi trage existenţa din realităţile vieţii româneşti, apără tradiţia şi năzueşte înaintarea în pas cu vremea. Nu înclină nici spre extrema dreaptă şi nici spre extrema stângă El merge în pas cu spiritul românului refractar forţei, opresiunilor, revoluţiilor, dornic să se ştie stăpân pe manca lui, pe ogorul lui, pe gospodăria lui. Pentru aceasta şi pentru apărarea acestei stări de fapt există partidul naţional ţărănesc. Partidul naţional ţărănesc cheamă tineretul la luptă în slujba permanenţelor româneşti, a iubirii de neam şi glie. Ia cuvântul apoi d. prof. Dumitrescu care în cuvinte pline de avânt îndeamnă tineretul la luptă in rândurile partidului naţional ţărănesc. Se purcede apoi la alegerea comitetului de conducere, fiind ales secretar general d. Miron Greculescu, care în numele său şi alnoului comitet, care asigură că tineretul îşi va face datoria asigurând victoria partidului naţional ţărănesc care însemnează însăşi victoria românismului. Suburbanele oraşului au fost cercetate de către studentul Mărcuşaniu şi alţii. Ce lucrează cabinet! Dr. Breza Vă voi desvălui secretul! Gam ce lucrează Cabinetul: De la Interne, Teoharul Menţine ordinea cu parul! Veghează să se-aplice toată Platforma nou,elaborată, Care prevede libertate Numai aceluia ce bate! Lucreţiu, Profesor-Jurist, Membru în partidul comunist, Legiferează grav, decrete Pentru ,,Jurnalul de perete"... Iar pentru toamnă, pregăteşte o nouă carte: „Sub trei deşte!". Ministrul Iaşi, ne informează Că reacţiunea acum stagnează In timp ce Groza, oratorul Vorbind, a câştigat poporul. Şi ca s’arate că-i cinstit Moşiile şi-a împărţit: La fiece ţăran în partem Câte-un „grozan“ şi jumătate! Zăronul, împotriva firii învaţă tabla înmulţirii, Că dela toamnă, ienedeul II dă să termine liceul!... Voitec,ministrul pesedist, Memebran cartelul comunist, Având idei năstruşnice Un nou sistem de „Unire" învăţământului va da, , . Ca să profite de cultură Şi Domnul dela Agricultură!. Dala Radio-emisiunie Aflăm că Dej e'n misiune Secretă, dincolo de-ocean. Cu ,,ice/ereu american" Participă la grevă tainic — Dar indiscretul nostru crainic (Uitând să He fenedist)u. A demascat pe ceferiştii W. Lotharu-i ocupat. Repară ! Măicuţii Ara-un ceas-brăţară! Iar domnul Tudor, cine ştie. Ce scrisorică va mai scrie... Rale amparatul dela ante Lucrează şi el la o carte De amintiri cam curioase: „Ciolanele ce fost-au roase"... Dar pe curând el va mai scrie Ceva şi despre poezie: „Un baciu mânuitor de stihuri Şi poezia la acrostihuri"... Sau. ..Frontul Plugarilor, ziar Pentru poeţii din Ardeal"... Cumnat cu Mişu R. D. I. Suchianu, membru în „Maquis" A compromis în Franţa, rău. Pe Hitler şi partidul său. Iar azi, sărmanul jurnalist S’a compromis ca penepist... (In paranteză fie spus Eu cred că'n Franța a compus Cu stârpi tipa degradată lonescu-zis și trunte-lală — Articolul despre Armată)... Nu vă divulg ce face-Antonu. Fiindcă e nul ca și Zăronul. Profesorul Călinescu A scris ca patos de Antonescu ca In strapontina comunistă Marea Gazetă Penepistă!.. Şi-n ăst „GUVERN de, concentrare" Doar Guiţă- bucuros, că are Atâtea visterii pe mână! E peneleaua lui stăpână? Este Moşoiu cu comoara? A tras la timp şi bine sfoara De aceia-acum că vine vara Va sta de vorbă des cu Ţara!.. Ce-ar fi să spună (chiar discret) Cum a ajuns în cabinet? Cum de l-a scos un Dej din minţi Cu numai 30 de arginţi?.. . Termină-acum, termină gură! Voi fi chemat la prefectură Ori la Internet ai divulgat Multe secrete mari de stat!.. TEPELUS Academia Comercială Cluj-Braşov trebue să se întoarcă în capitala Ardealului Se vor împlini în curând şase ani de când Academia de înalte Situdii Comerciale şi Industriale „Regele Mihal I datorită însprejurărilor, a fost nevoită să se refugieze din Cluj în cetatea de la poalele Tâmpei. Desigur, diriguiatorii acestui important for, au avut de luptat cu multe greutăţi, cărora totuşi făcându-le forţă s'a reuşit continuarea activităţii, lăudabile din toate punctele de vedere. Era de dorit, ca odată cu revenirea Ardealului de Nord la Patria Mumă, atunci când serviciile administrative s’au reîntors la vechile sedii , şi amintim numai întoarcerea Teatrului Naţional —Academia Comerciaă care a funcţionat provizoriu la Braşov să se întoarcă acasă Dar nu ştim datorită căror socoteli nici astăzi, deşi au trecut doi stai dela realipire, Academia nu a fost îndrumată spre Cluj. Ar fi fost normal ca problema aceasta să fi preocupat Ministerul Educaţiei Naţionale, dar nu s-a mişcat nimeni, fapt care a dat prilej Asociaţiei Studenţeşti „Andrei Mureşeanu“, să înainteze un memoriu protest domnului Prim Ministru dr. Petru Groza, prin care după o amplă eropunere de racitivi, se cere grabnica intervenţie a Statului pentru înmarcerea la Cluj. Motivele pentru care studenţii cer reîntoarcerea la locul de bază sunt următoarele : a) La Braşov instituţia nu are nici un fel de justificare a exista, deoarece Braşovul este la numai 174 km. de Bucureşti, unde funcţionează o Instituţie similară Printr’o permanentizare a acestei nedrepte situaţiuni deşi se pare a se urmări aplicarea unui principiu de descentralizare a învăţământului Superior, se ajunge tocmai la un, rezultat opus, la concentrarea lui într’o singură regiune, răpindu-se astefel tineretului din Ardeal şi Banatt, putinţa de a-şi însuşi o cultură economică superioară, ceea ce ar aduce în viitor şi un prejudiciu economiei naţionalle. Cu alte cuvinte se dă o Academie Comercială unui judeţ, iar Ardealului i se răpeşte acest drept. b) Braşovul, nui poate oferi Academiei nici o posibilitate materială de existenţă. Nu sunt nici localuri propice învăţământului, nici pentru cazarea studenţilor. Deasemenea din punctul de vedere al judecării elementelor, situaţia este foarte grea, Braşovul fiind un oraş unde Întotdeauna scrispetea a fost certitudine, faţă de alte oraşe ale ţării. S-a ajuns astăzi de se ţin cursurile prin case particulare şi săli de cinematograf. c) Lipsa bibliotecilor, îngreunează foarte mult pregătirea studenţilor din circa 1.500 studenţi înscrişi nu pot audia cursurile decât vreo 300, dintre care 184 sunt bursieri. Pe de altă parte la Cluj, Academia are un local propriu, actualmente ocupat de Facultatea de Economie Maghiară, instituţie dispusă să se mute în cursul lunei Iupiscri, dacă se întoarce Academia. Deasemenea Clujul a oferit totdeavna posibilităţi optime de existenţă chiar şi studenţilor săraci. In capitala Ardealului se poate rezolva fericit problema bibliotecilor, deoarece celelalte facultăţi sunt dotate cubiblioteci corespunzătoareEste interesant de amintit că mulţi studenţi ai Academiei urmează şi alte facultăţi, acestea funcţionând la Cluj. Din informaţiile noastre şi din paragrafele memoriului amintit, rezultă că atât Corpul profesorul cât şi studenţii cer autorităţilor de resort ca reîntoarcerea Academiei să fie grabnic pusă pe rol. Dacă ne amintim bine, chiar d. Prim Ministru a promis unei delegaţii de profesori încă din 1945 că până la sfârşitul anului academmic 1945—1946, reîntoarcerea Academiei la Cluj va fi un fapt împlinit. Ne asociem aer erilor studenţilor Academiei Comerciale din Braşov, şi dimpreună cu dânşii cerem primului Ministru, ca cel puţin în chestiuni de acest fel să facă dovada unei înţelegeri naţionale, deoarece situaţia existenţii şi expusă în memoriul care la ora aceasta cu siguranţă stă necercetat pe biroul d-sale dela preşedenţie, nu mai poarte continua. G@03*ga dela Alba-iulia 5= Pritociri Mie i ünolia Cu tot paterigimjil şi generozitatea formulelor umanitare şi democrate înscrise în pactul fenedist, guvernul continuă sistematic toate „probele", de la intimidări până la agresiuni corporale. înalta şcoală progresistă a centrului a trimis şi aci emisari ca să înveţe pe provinciali nobila mânuire a bidinelei intru fericirea democraţiei noastre tinere. Desene de un primitivism piigmeie, manechine papuaşe înfăţişează spânzurători şi pe „istorici". însuşi locuinţa directorului şcolii primare (local al şcolii), C. Boem, şeful organizaţiei ţăranite din Câmpina, nu a fost scutită de la această manifestare de artă a erei fenediste. Din ferestrele de vis-a-vis alaltui locaş de învăţământ, al liceului teoretic de băeţi, priveşte poate cu satisfacţie, ochiul unui vis al regimului, directorul Nistor, şeful suprem al forţelor fenedelor Locale, patronul moral al acestui sistem de educaţie ,„prin imagini“*, îndrumător accidental al generaţiilor. In plin centru al oraşului, în faţa primăriei, acolo unde ar putea avea loc o placă indicatoare de viteză sau una cu urări de bun venit acelor care sunt în trecere spre munte, de doi stâlpi, pe o parte şi pe alta a străzii e atârnartă o placardă cu îndemnuri la moarte a d-lui Maniu şi Brătianu. Acest punct al urbei a devenit strategic, fiind păzit de echipe comuniste, cu constemnele „Legale”. Autorităţile locale patronând prin atitudinea lor tacită, sfidează indignarea opiniei publice câmpinene. Bande plătite din contribuţii sindicale şi cu arme, ameninţă cu bataia şi cu moartea pe membrii P. N. Ţ. Dintre victimele accesiunilor oftăm: Toncu Nic., Stănescu Cornelia, Manole. Cu toate intervenţiunile făcute pe lângă poliţia locală — fireşte zeloasă —, aceasta nu ia nici o măsură, ba chiar prin diverse pretexte invită pe aceşti „dubioşi politici" să dea anumite lămuriri.Explicaţia dealtfel nu este atât de grea, întrucât şeful bandelor de bătăuşi este însuşi fratele tovarăşului Fîolovcoi, fost lucrător la Steaua Română, actual ofiţer al poliţiei democrate. Luptătorii cauzei drepte, al fireştilor idealuri româneşti, faţă de sinceritatea fariseică a guvernului, nu fac decât să răstălmăcească legitim semnificaţia unui gest ca acel de pe biblicul Minute al Măslinilor. După terminare, entuziştii oaspeţi, munciitori şi mulţi nevârstnici, s-au urcat în maşini şi în sunetul unei trompete şi al fanfarei aduse din Ploeşti au plecat mulţumiţi de acest week-end electoral, promiţând localnicilor cca. 20 de cornişti, că vor mai reveni. Desigur acestor zeloşi propagandişti electorali, rătăciţi din 4 judeţe din ţară, li s’a răspuns cu indiferenţa cuvenită. Insă gestul de a ataca localul casei de stat în prezenţa autorităţilor, cu tot calmul stăpânit al localnicilor, a produs o legitimă indignare. Mai mul chiar, în cursul după amiezei, fruntaşii ţărănişti au fost căutaţi de organe f jamdarmereşti spre a da diferite declaraţii. Aceste manevre de intimidare au dat însă greş. Uniţi sub flamura unui orez, moştenitori ai sănătoaselor tradiţii, aceşti mândri munteni ai plaiurilor prahovene vor şti ou® să răspundă pentru a li se respecta demnitatea jignită. ,----------- , Comitetul de construcţie al Bisericii din Parohia Mihai Barvul, anunţă Conferinţa d-nei OLGA GRECEANU, despre Patimile şi învierea Mântuitorului, cu proiecţiuni in sala Fundaţiei Universitare „Corbii". Duminică 2 Iunie ora 5 după amiză . Conferinţa va fi încadrată de coruri religioase executate de elevii Seminarului Central. Intrarea liberă, eLiceul „Traien" din T.Severin, anunţă pe toţi foştii săi profesori ,şi elevi că in ziua de 9 Iunie 1946, promoţia 1936 a acestui liceu îşi sărbătoreşte zece cui de la absolvire. Domnii profesori şi foştii elevi ai acestei promoţii sunt rugaţi să fie prezenţi la data de mai sus în localul licieului din T.Severin. • Se aduce la cunoştinţă membrilor asociaţiei Amicii Colegiului Milittar Nicolae Filipescu, că Duminică 2 Iunie ora 10, va avea loc la Cercul Militar din Bucureşti, intrarea prin strada Sărindar, adunarea generală ordinară. La ordinea de zi: Darea de seamă asupra activităţii asociaţiei de la 1 Aprilie 1945 la 31 Martie 1946- raportul cenzorilor( prezentarea bilanţului de venituri şi cheltuieli pe perioada I-IV-1945—31-JU- 1946) alegerea de noul membri în Comitetul asociaţiei; prezentareasituaţiei şcolare gospodăreşti de la Colegiu de către Un delegat al acestuia; expunerea stadiului mersului lucrărilor la şantierul de la Mănăstirea Dealu, pentru reconstruirea Colegiului; creiarea unui fond pentru ajutorarea permanentă a mânăstirenilor suferinzi sau în lipsuri. Domnii membri sunt rugaţi să doneze cărţi sau bara, cu care să se dea tvenulle necesare elevilor la serbarea de tine de om, de la 16 iunie. Cărţile şi banii se vor depune la sediul asociaţiei, în strada Vasile lacărţi. Viitoarea reuniune va avea loc Sâmbătă 1 Iunie la Asociaţia Sportivă a Aerului şi Marinei (A. S. A. M., lacul Herăstrău). Plecarea lai autobuze între orele 13-14, m.m din Piaţa Victoriei (Palatul Funcţionarilor Publici), chiar dacă plouă. NORMELE COMERCIALE se complectează prin cunoaştereaServiciului de Cecuri La ordinea zilei : CECUL DE DECONTARE Instrumentul cel mai util în plăţile zilnice, înlocuind numerarul CARNETUL CEC LA PURTĂTOR Mijlocul cel mai lesnicios pentru păstrarea şi manipularea rapidă a fondurilor CE. C. ______ GREFA TRIBUNALULUI FĂGĂRAŞ EXTRAS Reclamanta Marioara dr. Ludu nasc. Cazan, din Făgăraş str. L C. Brătianu 37, a intentat acţiune de divorţ contra soţului ei dr. Sextil Ludu din Merteş — Spitalul de Stat, — pentru motive detenoinate de lege. Termen de judecată este fixat la 1 Iunie 1946. Din căsătoria lor a rezultat un copil cu numele Lucian, în etate de 3 ani. Soțul pârât are avere. Dosar Nr. C. 519-1946. Grefier: Ioan Mândrea 985 . file 6. Câdilă Str. Local. Petru Lîmteş 34 Telefon 5.64.24 Execută ! Transformatori de sudură, rebobinări şi reparaţii de electromotoare şi dinamuri, industriale şi auto ; instalaţii de forţă şi lumină PREDEAL-CIOPLEA V — PENSIUNE — Reţineţi camere lunie-Septembrie telefon 4.95 40