Dreptatea, iulie 1946 (Anul 21, nr. 120-145)
1946-07-02 / nr. 120
RM Oficiosul d-lui Lothar Rădăceanu, într'o clipă de proastă Inspiraţiei Încearcă să combată af Irmaţiunea unui colaborator al nostru cu privire la imensa deosebire Intre programul socialist şi realitatea de astăzi. Când socialiştii au un rol de căpetenie In guvernul d-lui dr. Petru Groza. Răspundem cu acestecâteva Întrebări: .. Ce au făcut socialiştii, In timpul guvernării legionare, pentru a combate desmăţul şi teroarea! Ce proteste au Înaintat ei mareşalului Antonescu Împotriva metodelor dictatoriale de guvernare ale acestuia! Ce refuzuri de a presta serviciul militar In campania nenorocită transnistriană s' au consumat, din partea readerilor socialiști! Ce ziare, ce reviste au editat domniile lor In acea vreme, care să fi schițat un protest, de el cât de timid, împotriva dictaturii! Ni se spune că fruntaşii socialiști ar fi fost Internaţi în lagărele de la Vapniarka şi Aussch■wilz! Nu cunoaştem cazul şi am fi recunoscători oficiosului d-lui Rădăceanu, dacă ne-ar indica numele socialiştilor români victime ale lagărelor amintite! Poate Insă că ,,Libertatea" se referă la d- Lothar Rădăceanu! La frecventele d-sale vizite prin Germania nazistă In cursul dominaţiei hitleriste! Este foarte posibili S’ar putea ca în caiitate de distins comerciant sa fi fost Întovărăşit şi pe la Vapnarka şi Ausschwitz- Pentru a se convinge de calitatea săpunurilor fabricate. In niciun caz însă în calitate de victimă. Pentru că li lipseau calităţile rasiale necesare. D-sa fiind, din aceeaşi nobilă rasă ca şi „Herrenveikul" nazist. Sau poate „Libertated"grlind despre rezistenţă, se referă l. celebrele articole „antileniniste" ale tovarăşilor Lothar Rădăceanu şi alţii? Sau la interpretările tovarăşului Şerban Voinea? Care, toţi, au luptat cu devotament, eroism Lăzii (Continuare In pag. II) n... CQCC IA®Ä±w "Anul XX! (seria IH aJ Mi*. 120 frontieîar, s. a. „DREHHTE&* Abonamento4 PARTICULARI 3 Luni. 12.COD Iei Insfiraţii ţi întreprinderi particulare 130.000 lei anual |&IBUOTECA„ASTRA.. .S I B J U % pagini 200 Lei. Marţi 2 Iulie 1946 REDACŢIA si ADMINISTRAŢIA Str. Clemenceau Nr. 9 1 Redacţia 5.28.14 [ Telefoane: Tipografia 522.76 Taxa plătită în numerar conf. aprobării 15.504/946 Cont C. E. C. 1336 al partidului national- Se pregăteşte o internie! Partidul d-lui Anton adevărata A . Discursul rostit de d. ION MIHALACHE, la Topoloveni, In care Încercatul bărbat de Stat al ţării noas- Itre a Înfierat metodele de propagandă ale guvernului, a produs un ecou puternic, in opinia publică românească. Răsunetul cuvintelor de Indignare sinceră, prin care d. Mihalache a interpretat revolta ţăi inimii romane. Împotriva tendinţelor tot mal accentuate ale formaţiunilor ienediate de a transforma arena control verselor electorale intr'un câmp de război a civil — a produs o enervare lipsită de temelu, In cercurile guvernamentale, I Faptele sunt cunoscuta. In turneul electoral pa care La Întreprins, sub pretexta' Împărţirii titlurilor de ,Împroprietări**, d. Petru Grozda'a lăsat escortat da o numeroasă ceatăde bătăuş de proteste, înarmaţi. Încărcaţi un ied de camioane ale Statului, utilizate ca mijloc de propagandă comunistă, aceşti Indivizi organizaţi in echipa de şoc, au constituit garda personală a primului ministru, In Călătoria Iul El Insă nu s au mulţumit cu rolul de a se plimbs şi de d răguşi atingându-şi lozincile date, ci din exces de zel ultrademocratic şi progresist, s-au dedat la spargeri şi devastări „democraţiei“, chiar la comuna d-lui Ion Mitralacha. Acesta barlarii au avut, desigur, în Judecata Îngustă a năvălitorilor „progresişti", un caracter simbolic. Distrugând caseul spărgând ferestre in Ştefăneşti şiopoloveni, nenorociţii purtători de Steag al „ultra-democraţiei" au chibzuit că pot distruge prin aceste manopere. Ideia ţărănească şi prestigiul uriaş al d-lui Ion Mihalache. 1. Acest vandalism, recent consumat sub ochii noştri, nu putea să rămână nerelevat. 11 In discursul erola Topoloveni, d. ION MIHALACHE a dat replica meritată devastatorilor, cu arma cu- i Vântului. Această replică a usturat ÎȘi guvernul a socotit că trebue că I se răzbune. |' In consecinţă, oculta care dirijează măsurile guvernamentale, — după Informaţiile pe care le deţinem şi pe care însuşi d. Petru Groza se străduieşte să le popularizeze — pregăteşte o revanşă, un stil fenedist. Vrea, adică, prin abuz de putere, să lovească in d. Mihalache. B Lj Pregăteşte o infamie. Nu este exclus ca această Infamie să o vedem tradusă într’o lege, elaborată ad-hoc, cu Intenţia perfidă de a izbi, pe la Spate, un vicepreşedinele partidului naţional ţărănesc. [" Denunţăm opiniei publice această tentativă murdară, a unor oameni pe care demascarea propriei lor turpitudini politice, li face să piardă măgura şi controlul asupra actelor lor. Avertizăm pe cei care pescuesc un ape tulburi, că nu vom Îngădui ca prin metode teroriste şi prin abuzuri legiferate, să fie atins prestigiul unuia din cei mai curaţi şi unii intrari sigenţi luptători pentru democraţia românească. ' —rrAuclax Este Antosa Alexandrescu, intr’aţi cevâr un „agent fiaanna“ al siguranţei hieristo-antoaescene? — Un document senzaţional — o mică parte din opinia publică, a luatt cunoştinţă de împrejurarea că un grup destul de restrâns de tineri ambiţioşi, pe care, partidul nostru îi aprecia la justa lor valoare, dar care aveau despre ei păreri strălucite şi se considerauvrednici de înalte demnităţi, au părăsit organizaţia naţional-ţărănistă, pentru a intra în serviciul partidului comunist. Grupul avea în fruntea lui pe Anton Alexan, cresca,un modest funcţionar de bancă, obsedat de multă vreme de o crâncenă poftă de parvenire Acest grup, compus din d-nii Modoran, Mazilescu, Iorgulescu şi încă vre-o trec-patru aviatori politici, aluat „patriotica“ iniţiaţi-, vă de -a adera la fenedea şi de a sprijini guvernul d-lui Pătru Groza, vânzându-şi convingerile politice în schimbul diferitelor slujbe cu care au fost răsplătiţi Prin această trădare, „şeful’ aşa zisei diridenţe, (care în realitate se reduce în proporţii la un banal fripturism), aajuns ministru al cooperaţiei (Intr'un guvern, preridat de d. Groza,în care fostul șef de cuib Burducea a fost una ministru democrat al cultelor, iar badea Zăroni a ajuns logofăt peste domenii şi agricultură, nu este de mirare ,ca să fie ministru orice nulitate !). Cert este că In împrejurări normale, d- Anton, toi nistrul d-lui Groza,nu ar fi putit aspira să ajungă (bineînţeles, cu o protecţie,) mai mult decât şef de serviciu la bancă- Cum să nu fie, deci, inspittit, opiul — căruia i seoferă, din senim, un portofoliu ministerial. (Este,drept că nu era vorba de un cabinet serios, ci de umil prezidat de d. Groza !). Unorb de lirnie, un om care cunoaşte noţiunea onoarei în politică, nu s’arfi putut preta, nici măcar ,ispitit de asemenea ofertă neaşteptată, la tranzacţiuni condamnabile, de felul celei operate de respectivul domn. Dar d- Alexaindraşcu nu a făcut decât să confirme, prin gestul lui, rezerva pe care conducerea partidului o avea faţă de dânsul. Intri adevăr, jitiiiudinea d-lui Anton Alexandrescu era susceptibilă de multe bănueli. Multe reclamaţiuni i- l înregistrat conducerea P. N. Ţ, privind comportarea dubioasă a numitului. Una din aceste reclamaţiuni, aflată la dosarul Secretariatului general, poartă semnătura d-lui Nicuşor Graur. După cum se ştie, d. Graur a demisionat, recent, din partidul naţional-ţărănesc, intrând în slujba partidului comunist- Biroul cmunist, spre ghinionul d lui Nicuşor Graur, l-a repartizat la „parodul” d-lui Anton Alexandrescu. Pentru ca cetitorii noştri, mai puţin familiarizaţi cu diversiunile comuniste, cu atribuţia aicile mas Alexandrescu lumin ţelor de manevră şi cu metodele diversioniste ale Fenedelei, să-şi poată face o icoană clară despre seriozitatea „colaborării” dintre d. Anton Alexandrescu şi d Nicuşor Graur, reproducem, în facsimil, raportul d-lui Nicuşor Graur, adresat la data de 15 ianuarie 1914 (prin urmare destul de recent), conducerii P. N. Ţ, asupra cazului Anton Alexandrescu. Iată cum începe acel raport Metodă nouă . ’Guvernarea „de largă concentrare democratică" a d-lui Pătru Groza, ne-a învăţat cu multe metode politice, care de care mai interesante- Înregistrăm acum o încercare ridicolă a partidelor comunizante şi a presei lor, de a insinua deosebiri de vederi, neînţelegeri şi contradicţii, în sânul partidului naţionalţărănesc■ Această melodie, inspirată de responsabilul de la normative, este executată cu mult elan, nu numai de presa guvernamentală, dar şi de z orele democrate de serviciu, care cu toată masca de ,,independenţă", pe care o afişează■ sunt stipendiate de guvern, pentru a se face ecoul intrigilor comuniste. In treacăt fie zis printre cronicarii politici ai acestor ziare „obiective" care înregistrează divergenţele de P. N. Ţ., am identificat anumiţi domni, care nu de mult erau colaboratori apropiaţi „ ai criminalului de războu. Euen C.ristescu şi care prmeau retri n/P ljiţie dela Siguranţa hilleristo antonesciană „Responsabili" devn, popagr.n-'că au descoperit o metodă nouă are, or, ce - ar spune, are Iarecul ei: aceea de a... adune demisii din partidul naţional ţărănesc. Pentru ca să convingă lumea că „partidele istorice" sunt pe moarte şi că guvernul Groza va fi de lungă durată, op uia publică e bine să fie impresionată cu „demisii răsunătoare". Aici intervine însă o dificultate: trebuesc aflaţi oamenii care să demisioneze. Acest fel de oameni nu sunt uşor de aliat. Căci partidul naţional-ţărănesc în cele trei declaruri trecute şi în cea de a patra, care este în curs, a porout balastul său de trădători şi iripturişti. Pentru a înlătura această dficultate, onorabilii trăgători de sfori au descoperit metoda nouă la care ne referim. Ei crează, act hod, ,,membri a partidului national ţărănesc" pe care ii pun să demisioneze- Seu ie tocmesc cu diesriţi indivizi’, eliminaţi din partid, şi a determirâ să se folosească de calitatea tot de „membri" pentru a semna demisii .,senzaţionale"Nu de mult am înregistrat primirea solemnă a d-lui M rto la anton a exandresceni. D. Mirto descindea bine înţeles, un ,,pariduil" fripturist, aderat la F. N. D., — după relatările presei comuniste, direct, de Partidul Naţional-Ţărănesc (din care a fost exclus pentru fascism, înainte cu zece cai), j | iRecuncoşem că metoda nouă are meren],de a fie descreţi Punţile.Aflăm bunăoară că prin efectul acestei, metode, un domnişor cu nume deochiat, (care depunea zădărnicie stăruinţe pentru a fi primit lm. parid), penume Vioreanu, a demisionat,, pentru a doua oară, din partidul de cere nu a făcut perie,- niciodată- Un alt cmaic-rele, publicitate,, Vasi- lescu Novara. dela.fagă din partid din cauza colaboarii iu- cn d cta’ura F. R. N.-istă a uniformelor albastre- a făc ul u tal... m cider.lu! s s’a pomeng dem'sn nâocj (și el pentru a dQuaoară}'Dims- arras!8' me'odă ne aşteptăm să înregistrăm, metre o o’ rr.â ne, scranfipr.ala, demisie a d nei Anp_ Pauker, d n perl du! naţional ţărănesc, sau... mai ştii, demis-a lui M'şi-i Rai ea, gri puţin o din Romulus Zăroni- Metoda este’ 'tună âent'riî „Pi vq ui", nu prinde: ’'Ur-' K Caracterizarea nou! ministru fenedis? „Pentru Înţelegerea deplină a cazului Anton Alexandrescu, trebue, de la început, să fim bine fixaţi asupra a două consideraţiuni: : a) In domeniul acesta imun 3 de spionă, delatori, agenţi provocatori, etc, dovada subzistă aproape în totalitatea cazurilor, numai pe elemente psihologice de convingere : o privire, un gest, o exclamaţie, o absenţă, anumite fapte, scrierea lor, etc. Dovezi sense nu lasă nimeni. b) Multe fapte, care mai înainte, în minte mea nu aveau nici o semnificaţie, s’au lămurit deodată, astfel, atunci când am ajuns la convingerea absolută că Anton Alexandrescu este vinovat. Expun faptele, în ordinea lor cronologică, expune pe opt pagini scrisela mașină, vina lui Anton Alexandrescu și împrejurările care au determinat concluzia d-sale gravă, că Anton Alexandrescu este agent în slujba siguranţei hitleristo-antonesciene). „E necesar, afirmă d- Nicuşor Graur, în denunţul său — pentru ce să terminăm, să dăm portretul mora şi politic al lui Anton Alexandrescu. „E tipul clasic al agentului, spionului şi delatorului.. Şi în concluzie : „Totul era minciună, teatru, ipocrizie, ca să-și ascundă opera, nefastă de agent delator. (In continuare, d. Nicusor Giau. Un şefsie „partid“ acuzat de spionaj de zile, victimele lui „Sunt de părere şi propun con Să urmărim pe d. Nicuşor Graur, proaspătul „fruntaş” al partidulTarton alexandrescian, în încheierea raportului d-sale, asupra viitorului său., şef : „Termen ! „Am convingerea absolută că Anton Alexandrescu este un imund agent de siguranţa. „Am convingerea absolută că atâţia oameni politici, cinstiţi, oneşti, curaţi, sunt de ani şi am sac ce dirisise chesturii de mult timp de a zisţ pentru oamenii cu bun simţ faţă de evidenta rea credinţă ascribului din solda susrm.n lei ducerii partidului două soluțiuni pentru lichidarea cazului A. A. ,,a) sau să fie exclus din panic, ,,b) sau să fie pus în imposibilitate de a face rău partidului, prin cele ce 'ar putea afla s’i comunica celor ce-l plătesc“. „15.1-1944. N. Graur’ (Continuase în pag. l1) SUffiatfTiffiiSEBSÎiKSSMHtsBnaaîgra« a® sinceritate Spicuim din scrisoarea de adio — spufleur PC. R — adresată d-lui Iuliu Maniu de către tandemul progresist Petre Vasilescu- Nottara Viforeinu (sau viceversa, tot aia e): :Astăzi, la un moment hotărîtor în viața neamului nostru conducerea partidului. ”. I.i înţelegem. Nu era nevoie să ne scrie, făcând pe duioşii- Viaţa e. .grea. Mirosul de friptură fenedistă îţi ia nasul. Taraful de lăutari cântă îmbietor la ureche. Ce 'să faci! Pe când însă cerereade înscriere în PN-Ţ. Alexandrasc.ii? Aţi Văzut că v'a luat-o înainte Mirtoa ne șleau „Scânteia" îitu.ca privată ca rbenamente din oficiu scrie în rziznorul es rl.Ităieri că B. P. D- a hotărît „na nou rit tu în organizarea cu.m ipan’ej elector r..e. ,ȘtUn. în trimă va Sorti r'r n Moldove," alțiî ijațî .şi sch nghiîți prin alte părți, şi îv.u era r.cvo.e ■ n sa simen ?3 .a n.s-0 spună. cine că „membri secţiunilor d'.n Comniciul Central ‘ Iru Elector ei au primit Sămuririie șî i..sia deviza instrucţunille necesare pentru ieşire? pe teren"... Prrcă s au împărţit răriri, nisierv-"- el"csrada e în" F^vlnriis îi. aștâap tă cu «niă.S'Si."?--«.- sg szi n u i btr ă ■ m •" D. E. Vârnav dela ..Afrontul p‘„gafilor" vrea să I prindă veci, cel ipi Mihalache cu mâța n B. P. fără nicio urmare, mai ales câ nici el, Primuî Ministru, nu se mai crede Pătru al nostru, ci* Dumnezeu)Propaganda electorală D.-ului va trebui, aşa da,r‘ sa 13 ştiinţifică. Ea va construi un escifocla / de principii care va n impinne de aşii verbului înaripat, cajhiubeuce și brbUuri- Filologii vidanobila încăperile cu conform/Bm cuvinte, culese dint; un ales că'^Le-scr specializat pe foneme demOC-'ate „firi usu in demagogorzim". Psihologii, cărora li se vor asocia medicii, foaşte inel câţi şi ei de când s'a constata că psihologia e un fapt tolerat din fondurile foste secrete ale endocrinologiei, vor studia alimentaţia ideologică şi tratamentul doctrinar care vor determina acele secreții glandurale provocatoare ale hormonilor imbecilizării. Meremet, nu glumă! Ce credeți dumneavoastră că se lucrează în atât de desele sede B. P- D. dela pre Propaganda electorală a regimului B- P. D. are foarte comp!cate meremetul, oriental. cu inginere multă și parc'ar avea şi meşteşug nemţesc. Dac’o'ncropeşti cana e vorba s’o faci în faţa a doi trei numărul obişnuit al participanţilor nesiliţi la întrunirie regimului — când convoci ţara să te as ^ i resimte- Cât - ' culte şi să ta creată, ei, °punci ri-'schimbi calimera: trepue ^nersibăgare de seamă, oferi marfă proasta. Leeăcca se crede că ^mirtul ce se face e pen' tgfffială. „Fata vinde marfa" de circumstanţă, împrumutată cupeţi. A face vidul vai’ores și spana cui ananas... aceasta-i chestunea zilei. Când în B P. D. s’au unit „Tusea cu Jungh'ul” şi-au pornit o la seceriş de voturi, nu-i uşor să dai impresia că cei ce ţi intră în casă sunt Dumnezeu şi Slănini Petru, veniţi să-ţi bnecuvânteze gospodăria, (intre Primul Ministru şi sfântul pomenit e o simplă potrivire de nume, (continuare in pag. i-a) gazete, ne întrebăm dacă nai fi mai nimerit ca d. E. Vârnav să se semneze așa cum l-ar stărea: E- SCÂRNAV(Centruare în pag■ 2 a) O mistificare Despre „demisie“ înscenate de F.I.D. ! Ziarele au publicat „retragerea grupului „Ideologia ţărănească“ din partidul naţional-ţărănesc". Totodată au reprodus o scrisoare care ar fi fost trimisă de numita grupare, d-lui Iuliu Marini. In legătură cu această nouă diversiune, încercată de presa fenedistă precizăm că: 1) în partidul naţional-ţărănesc nu a existat niciodată şi nu există nici o grupare numetă ,,Ideologia ţărănistă" sau altfel. 2) D. Preşedinte al P. N. Ţ■ nu a primit scrisoarea menţionată In ce priveşte semnăturile publicate de gazete, ca reprezentând grupul care s’ar fi „retras" din partidul naţional-ţărănesc, precizăm că: a) aceste semnături aparţin unor persoane care nu fac parte din partidul nostru b) sau reprezintă nume complet necunoscute conducerii partidului şi c) afişează calităţi în ierarh’a partidului, care nu au aparţinut nici odată semnatarilor. Pentru exemplificare, constatăm că: d-nii Petre Viforeanu, care este cunoscut printr’o re’colii încercate de diversiune integi-; sfrală destul de recent, cu mare alai de ziarele fenediste, a făcut încercări desperate să intre în partidulnaţional-ţărănesc, însă nu a fost acceptat, din motive lesne de înţeles. Cât despre d- Vasilescu Nottara, el a fost exclus de partid şi chiar dat afară din chiti încă din anul 1939. D-nii M. Arion şi Vctor Mosen au fost eliminaţi din partid cu mult înainte, pentru colaborare cu regimurile de dictatură. ing- Toma Gâlcă este bolnav, netransportabil şi nu mai face politică de multă vreme. Ceilalţi semnatari ai „scrisorii de retragere" sunt cu totul necunoscuţi şi nu se cunoaşte nici un fel de activitate a lor în cadrele partidului nostru. Metoda diferiţilor transfugi şi a unor anonimi, de a se prevala de calitatea de membri ai partidului nostru, calitate pe care nu o sau au pierdut-o în urma unei au fapte condamnabile, de care s au făcut vinovaţi, este cu totul reprobabilă- F. N. D.-ul are meritul de a o fi introdus în uzerde politice de după 6 Marl's 1945.