Dreptatea, august 1946 (Anul 21, nr. 146-167)
1946-08-01 / nr. 146
Anul XXI (seria II?-al (Mr 146 \ a »»Wîl-- v., A v — —.-«irj PWlfilariS. A. „DREPTATEA' ^ÎL®i AAonanisite: PARTICULARI 3 Luni . 12.000 Iei ^Instituții și întreprinderi particulare]a 150.000 lei anual Organ al partidului național-fărâ 4 pagini 200 Lei Intre farsă şi realitate stramiîa se ruşinează de adevărata sa înfăţişare. Niciodată un regim tiranic nu se va recunoaşte ca atare, ci va afirma cu tărie că este chintesenţa libertaţii şi emanaţia voinţii populare. Ca să sprijine aceste pretenţii mincinoase va căuta să denatureze realitatea, creând o ambianţă falsă, în care deruta să amâne sfârşitul, iar laudele poruncite să liniştească, eventual, scrupulele de conştiinţă. Mistificarea realităţii este un mijloc de realizare al dictaturii. Un maestru de geniu in acest meşteşug a fost fără îndoială Goebbels. El cel dintâiu a păşit de eja mistificare a realităţilor imediate la mistificarea realităţilor abstractei realzând înscenări de mare anvergruă cu scopul precis de a provoca erori de optică, de judecată şi sentimente false. Goebbels a dat sensuri drăceşti mistificării, a transformat pe călăi în victime, pe victime în călăi, a răsturnat înţelesul clasic al cuvintelor, a pornit acţiuni criminale în numele marilor principii, a siluit conştiinţa artiştilor, făcându-i să slăvească în artă, fără regire.9 Croind un climat asemănător aceluia în care Goebbels excela un grup fanatic de agitatori a reuşit să aducă în România un regim opresiv, antidemocratic şi antipopula.Realitatea românească specifică a fost eliminată ca potenţial de manifestare, înlocuită fiind cu o figuraţie de circumstanţă, cu rolul precis de a-i falsifica voinţa. Opera de mistificare a fost dirijată cu cinismul şi perseverenţa utilizată de marii maeştri. Niciun mijloc oricât de tic demn n’a fost lăsat deoparte. Cronologic, întâiu s’au format comitetele de fabrici şi sindicatele, care, abzicând, din prima zi, dela rostul lor profesional s’au transformat în instrumente politice de terorizare. Sub ameninţarea lagărului, închisorii şi suprimării dreptului de a lucra, lumea muncitoare a fost scoasă în stradă, să facă manifestaţii străine de aspiraţiile ei şi să strigă lozinci impuse. Aşa s’a născut regimul de oprimare, imtodenumit ..guvern de largă concentrare democratică”. Dintr’o ambianţă falsificată a ieşit aşadar un guvern străin de voinţa poporului, purtând un nume uzurpat. Pasul cel mare a fost făcut. Pentru guvernul de uzurpatori restul însemna detalii, care s’au urzit, când cu şiretenie, când cu grosolănie, dar întotdeauna cu tenacitate. „Guvernul de largă concentrare democratică” şi-a însuşit de-a gata din colecţia dictaturilor artergătoare, cenzura starea de asediu şi decretele C. Gheorghiu (Continuare in pag. II-a) Gatoiştea Tovarăşul Pătrăşcanu, la ultimul meeting comunist, a făcut vergale de cimilituri. Încercând să prostească,,pe democraţii aduşi cu camioanele să-l asculte. „De ce ne atacă opoziţia?" se. Întreabă d sa. „In primul rând■ opoziţia Îşi dă seama de propria ei slăbiciune, cele două part de Hind azi rămăşiţele unui trecut pe veci Înmormântat". Drept răspuns i-am propune a lui Pătrăşcanu, ca să se convingă cât sunt de „rămăşiţe" aceste partide, să facă o plimbare pe jos, cu tramvaiul, sau pe la ţrra, dar fără agenţi. In fine să se amestece In marea massă şi să asculte ce spun oamenii. Cei mulţialţii decât cei aduşi în camioane. Cred că ar deveni subit melancolic. Dar e păcat să-fi strici buna dispoziţie şi eledele oratorice. Mai bine aşa. El spune, şi alţii vor face. ..Iar in al doilea rând, spune d-sa, partidele istorice fug de alegeri. Toate obiecţiile aduse de acestea, dovedesc dorinţa lor de a amâna tot mai mult contactul lor cu poporul". Aceasta le întrece pe toate. Un om de formaţia d-lui Pătrăşcanu credeam că are respectul adevărului. Înţelegem asemenea argumente-revolver in gura lui Teohari Georgescu sau Gheorghiu- Dej. De un an de zile Marii Aliaţi trimit Note Guvernului, aducând vorba de alegeri. Şi el tace mâlc. Ea le tot amână din trei in trei luni sub fel de fel de pretexte care au ajuns şi in anecdotica populară. Şi tot opoziţia e aceia care fuge de alegeri Cred că primele numere ale ziarelor de opoziție, după acordul de la Moscova, vorbesc de imediata efectuare a alegerilor. Deci, să fim serioși, domnule Pătrășcanu. SCRISOARE DIN MOLDOVA Domnule Prim Ministru Dr. Petru Groza, In scrisoarea ce v’am adresat nu de mult prin coloanele acestui ziar, în legătură cu vizita dvs. la Bacău, vă scrim între altele că nici în puţinii aceia ce vă înconjoară şi vă par devotaţi încă să nu aveţi încredere, căci în majoritatea cazurilor nici aceia nu sunt de partea dvs. Desigur, era o părere a mea. întâmplarea a făcut insă ca să mi se confirme această părere şi iată cum : Nevoile mă purtau într’o zi pe meleagurile noastre moldoveneşti, într’o căruţă, pe un drum spre târg. Şi fiindcă veni vorba de drum, daţi-mi voie să fac o paranteză. Ar fi bine ca în turneele pe care le faceţi în propaganda electorală să nu călătoriţi cu aerodinamicul acela ultra-elegant cu dormitor de desvăluia sufletul, aevârlise acoperământul negru pe care şi-l pusese de formă sau poate forţat de împrejurări. — Apăi nu mai pot domnule, mi-i lehamite de când sunt de râsul satului, de când sunt ocolit şi hulit, căci nu toţi ştiu că în inima mea sunt tot ca ei şi după cum este chiar şi primarele ,,comunistul", darei sărmanul ca şi mine trage un ponos de care nu poate să scape. Că doar şi el îi tot de-ai noştri dar a fost pus cu forţa să iscălească adeziunea la comunişti. Apăi ştii as ? — a încheiat el apăsat şi hotărât — ţăran Român comunist nu se poate Dacă cei dela oraş, dacă cei dela cârmă nu ştiu aiasta, atunci să afle din gura me. Auziţi domnule Prim Ministru, se aude domnule Preşedinte al Frontului Plugarilor ? Căci asemenea! ţării mi’lui moldovean mi-au vorbit alţi ţărani din alte colţuri ale ţării şi aceşti ţărani, reprezintă precum ştiţi 80 la omul şi-a distregat tăierile inimii şi mi-a spus, mi-a spus multe şi de toate de care vă veţi întrista domnule Prim. Mi-a spus că e preşedintele organizaţiei Frontul Plugarilor din comuna lui, ,,este‘‘ deoarece trebuie să fie unul din sat şi năpasta aceasta a căzut pe el şi în plus mai e şi ajutor de primar. Numai că nu ...„Dar eu tot la ţărănişti Îm scris pe Biscune şi când oui la votare apăi nu mi-ar chica mâna când aş pune ştampila pe aiştia" ? Mirarea mea a fost mare. L-am măsurat, l-am privit adânc să găsesc o urmă de perifidie în el, dar nu. In ochii lui se oglindea sufletul lui de român curat, pe frunte erau brazdele suferinţelor milenare, dar plus şi cu restaurant ci cu o maşi! Perfîdîe nu- omul vorbea sincer, îşi nă ori chiar cu o căruţă pe aci pe şoselele noastre judeţiene sau chiar naţionale. Vă veţi da seama ce realizări grozave s’au făcut sub guvernarea dvs. în ceiace priveşte epurarea şi întreţinerii drumurilor. Lumea spune chiar că după cum e guvernul aşa şi drumul. Veţi spune poate că drumurile cad în sarcina Ministerului Comunicaţiilor. Desigur, dar credeţi dv. că tovarăşul Dej de astea are el timp ? Păi ce l-ar face tovarăşa Ana auzind că a plecat tocmai prin Moldova să vadă situaţia drumurilor in loc să stea aci la centru să unească proletarii din toate ţările. In afară de acestea am auzit că bietul om sire treburile lui gospodăreşti că-şi face şi el o căsuţă pa undeva printr’un parc bucureştean de vreo câteva sute de milioane (ce-i azi suta de milioane ?) că vine iarna mâine poimâne şi nu mai poate sta in mahalaua Griviţei Roşii că doar e ditamai ministru, nu lăcătuş. Şi cum spuneam mai sus, mergând încet-încet prin hârtoapele drumului, plin de colb şi apăsat de căldură, văd un ţăran chipeş că ne opreşte şi ne roagă să-l luăm şi pe el la târg unde are treburi. Bucuros că voi ava un tovarăş (de drum nu de proletariat) l-am luat alături de mine în căruţă şi din vorbă în vorbă am ajuns, că fiecare, la politică. Am aflat astfel că cel de lângă mine nu era ţăran de rând ci era chiar preşedintele Frontului Plugarilor din comuna Simuldv. La întrebarea lui i-am spus că nu fac nici o politică. — Amu am înţeles, zicie omul, sunteţi manist. Am chim sieclit-o că omul ghicise şi mă uitam cu teamă că voinic cum era mă puteam convertirepede la B. P. D.-,sm mai ales că eram în plin câmp şi cam pirpiriu din fire. Numai că m'am înşelat,spre bucuria mea, căci abia atunci „In numele poporului francez” sunt cuvintele cu care d. Bidaultt Prim Ministru al Franţei a deschis Conferinţa Păcii. Iată garantia, care oferă dela început, din prima secundă a orei 13 şi 3 minute, pentru toată dreptatea ce se va Înfăptui in această conferinţă ! ,,In numele poporului francez", luptătorul de apururi pentru toate libertăţile şi desrobirle Iu mii I Reprezentantul Fiinţei, sora noastră mare, aduce drept garant al orânduirilor din prima confe*rinţă a păcii, poporul francez încrederea este asigurată ! Onoarea care se face Franţei şi Parisului se datoresc funcţiei de sută din numărul voturilor iar dacă,„avangardă a naţiunilor democrate în fabrici şi în instituţiile publice tice’ pe care, de două ori in 30 -----i —---1-1 — —--A—,S! se va vota conform legei electorate elaborată de dvs. şi cum speraţi dvs., apăi domnule Prim Ministru pe aceşti 80 la sută nu-i veţi putea Aurel Ştefănescu Roman (Continuare în pag■ IV-a) Ella Negruzzi împiedecată să-şi spună cuvântul sub regimul Ana Groza... In momentul când la Paris se semnează tratatele de pace, în momentul când în forurile internaţionale se consfinţesc pentru tot globul drepturile omului — dreptul fiecărei fiinţe umane de-aşi spune răspicat cuvântul prin viu grai, scris şi Radio; dreptul presei libere, dreptul întrunirilor — în momentul acesta regimul Anei Pauker-Groza prin emeriţii săi elevi (generos plătiţi) care au absolvit şcolile de cadre comuniste, — împiedecă pe marea democrată Ella Negruzzi să-şi rostească gândul în faţa tineretului Naţional- Ţărănist. E locul să repetăm zicala din străbuni: pe cine nu laşi să moară, nu te lasă să trăeşti! Ella Negruzzi care n’a precupeţit niciodată să-şi expună însăşi propria fiinţă, întru apărarea împricinaţilor, năpăstuiţilor sau obij- duiţilor oricăror credinţe politice sau religioase ! Ella Negruzzi a fost împiedecată de către agenţii fenedelei să-şi rostească credinţa Naţional-Ţărănistă, — să-şi rostească cuvântul românesc ! Duminecă 28 iulie la orele 11 a. m., se inaugura casa de stat „Gavril Bolburoiu” a tineretului circ. XIII. In faţa asistenţei numeroase şi entuziaste Ella Negruzzi care-şi începuse cuvântarea a fost întreruptă de ameninţările, răcnetele şi imprecaţiunile uneltelor teroriste, find nevoită să se furişeze pe uşi lăturalnice spre a scăpa cu viaţa de furia inconştienţilor (sosiţi în camioane speciale) şi veniţi cu un singur consemn : să strice întrunirea paşnică, să provoace scandal, să iovească , să distrugă... • • • » • e e •••• Faptele vorbesc de la sine... iar lecţia ce trebue trasă este sugestivă. Când un regim este sfiit să recurgă la astfel de metode anarhice — îşi dă singur certificatul de popularitatea şi încrederea de care se bucură în massele poporului !... Organizaţia Femenină a Partidului Naţional-Ţărănesc protestează cu energie şi desgust împotriva acestor metode de intimidare josnice ş i periculoase şi felicită femeile fenedeler pentru cinismul cu care convoacă meetinguri de protest împotriva regimurilor dictatoriale din alte ţări, dar care patronează şi vor să-şi asigure Victoria electorală în ţară prin aceste metode odioase şi samavolnice care batjocoresc orice lege a civilizaţiei şi a iminităţii. Oare, sub semnul gloanţelor, al cuţitarelor şi al răngilor de fier, d-nele Ana Pauker, Jeny Rădăceanu şi Maria Rosetti vor să-şi apropie inimle chinuite de foame şi mizeri© ale mamelor, surorilor şi fiicelor acestei tari ? ! Frumoase şi promiţătoare perspective pentru manifestările feminine în viaţa politică viitoare, a ţării... SSB EXAMEN POLITIC m mm uhtuom începerea campaniei electorale odsită cu intrarea în funcţiune a legei electorate, face necesară o cercetare a poziţiei şi forţelor partidelor angajate în luptă, în lumina evenimeintului dele 26 August 1944 şi a celor doui ani ce s'au scurs de atunci. Acest examen se face în mod naturii de cetăţeanul solicitat să-şi spună cuvântul prin vot şi este necesar să fie făcut de partidele competitoare in alegeri, pentru justificarea cererii lor de a fi votate. La 23 August 1944, deşi eşită dintr'un huo®, ţara noastră avea o configuraţie politică simplă. Deoparte dictatura prăbuşită împreună cu toate năzuinţele ceior ce o pregătiseră, o sprijiniseră sauo speculaseră, fel de altă parte marile partide democrate naţional ţărănesc şi naţional liberal, urmate de partidul comunist român şi partidul social democrat. Pentru partidele naţional ţărănesc şi naţional liberal, noua stare de lucruri era rezultanta firească a luptei lor susţinute împotriva regimurilor antidemocrate şi constituia in acelaş timp confirmarea necesităţii lor în viaţa politică a României. Pentru P. S. D. şi în special pentru P. C. R., 23 August 1944 însemna deabia ziua naşterii lor politice. Cele câteva persoane cu convingeri comuniste ferme nu puteau însemna un partid politic, iar dinamizarea sporadică a unor nemulţumiri în cadrul muncii, nu puteau fi considerate drept activitate politică organizată. Ţara nu cunoştea deci un partid comunisit român, iar doctria comunistă pe care o cunoştea de aiurea, nu convenea structurii sale spirituale şi economice. Cei câţiva comunişti români, deveniţi astfel la 23 August 1044, partidul comunist român prin efectul luptei marilor partide democratice şi prin generozitatea acestora, îşi dădeau bine seama de această situaţie. Din nimic trebuia făcut totul: cadre active şi membri, massă de aderenţi, program. încă de când participau la opera de guvernare alături de marile partide democrate, comuniştii iniţiază şi pun în aplicare planul de acţiune care să le aducă în primul rând o prezentare convenabilă în faţa unei ţări ostile lor, apoi un număr important de membri şi, în cele din urmă, puterea neîmpărţită cu alţii. Astfel se naşte Frontul Naţional Democrat cu următoarele rosturi: să camufleze slăbiciunea P. C. R.-ului sub o denumire pompoasă, inspirând forţa; să monopolizeze în avantajul său noţiunile de „naţiune- şi ,democraţie" (cu care de altfel nu aveau nicio legătură ideologică); să constitue un oficiu de recrutare a membrilor şi aderenţilor prin crearea unui canal colector al tuturor desrădăcinaţilor politici, compromişilor regimurilor de dictatură, căzăturilor morale şi fizice ale celor două mari partide, oportuniştilor pur şi simplu. Se creiază astfel o firmă politică de falsă reprezentare a opiniei publice, care însă convenea P.C.R-ului mai mult decât propria sa firmă. Prin mijloacele bine cunoscute şi care nu au nimic de a face nici cu forţa sa politică, nici cu voinţa ţării, F. N. D.-ul preia singur puterea Fan (Continuare In pag. 11®) 1 . TEMELII FALSE de N. CARANDINO Propaganda electorală a guvernului se desfăşoară pe falsele temeli ale unei fantezii care oscilează înittre poli-iţism şi mistificare. Intr'adevăr socotind opinia publică neformată şi incapabilă de un discernământ exact, stăpânitorii efectivi ai mijloacelor de răspândire nu se silesc să arunce zilnic în cuptorul încins al actualităţii cele mai năstruşnice şi adeseori cele mai nepotrivite materiale. Se întâmplă ca succese de o zi ieftine şi trecătoare, să răsplătească asemenea manevre lipsite de orizont şi de scrupule. Dela o vreme însă nici măcar efectul de surpriză nu-şi mai poate da roadele.• Cetăţeanul fie că ascultă, fie că citeşte, răspunde, pentru moment către sine, cu un surâs. Fiindcă croest cetăţean mediu,, fără să fie atât de evoluat cât l'am dori noi şi cât s'ar dori el însuşi, a reuşit să capete, în decursul anilor de dictatură, o experienţă decisivă. El s-a învăţat să recunoască sub înşelătoarele aparenţe, interesul care se ascunde şi să nu se mai lase amăgit de formule contrazise de realitatea faptelor. Avem impresia că omul de pe stradă a câştigat o relativă maturitate politică şi că el ştie astăzi să aprecieze sinceritatea programelor, în raport cu valorea morală a fruntaşilor care le recomandă. De aceia cine doreşte într-adevăr să se apropie de urechea mulţimii, nu numai pentru a fi auzit, ci cu scopul de a obţine ascultare, ar face mai bine să renunţe la isteţimile curente din trecutele campanii electorale, (când cornul abundenţii oratorice se revărsa nestăvilit), în fa-voarea unei sobrietăţi grave şi expresive. Rezultatele alegerilor, în măsura în care nu vor fi falsificate, vor oglindi această stare de spirit general, anti- demagogică şi închinată altor valori decât ale interesului sau ale tentaţiei. Până atunci să ne străduim a păstra, în competiţia deschisă, avantajul adevărului luptător Joi 1 August 1946 REDACȚIA si ADMINISTRAŢIA Str. Clemenceau Nr. 9 Redacţia 5.28.14 Adiţia 4.58.13 Tipografia 5.22.76 Taxa plătită în numerar cont aprobării 15.504/946 Cont C. E. C. 1386 Telefoane: { CRONICA EXTERNA ] PRIMUL CONTACT ] 1 de ani a avut-o patria cuvântatorului, d. Bidault. " In continuare, Primul Ministru al Franţei denunţă „cauza profundă a eşecului" reglementărilor din 1918: „cele două mari pul fieri" — Statele Unite şi Uniunea Sovietică — „,au rămas în afarai reglementărei păcii. Această cau- ză nu mai există azi". O frază Îmbucurătoare, de la început, pentru noi românii, când I d. Badauit se referă la O. N. U. „guvernul francez doreşte în mod deosebit ca această înţelegere să fie completată, prin admiterea în acest concert al Naţiunilor, şi a celor absenţi, mai alias cei din Eu-ropa, imediat ce aceştia vor trăi conform libertăţilor". ■. După aceste fraze generale, prin care d. Bidault a stabilt climatul Conferinţei de Pace, favorabil justiţiei şi legalitaţei de tratament, I d-sa trece la chestiuni, în directă legătură: elaborarea regulamen- tului. Arată eforturile depuse în Conferinţa din iunie, de către cele 4 miniştrii de externe care „ar fi căutat cu răbdare şi chiar cu în-, . verşunare soluţiile care ar puteai să realizeze un acord al tutunrii şi să constitue bazele unor hotă- rîri durabile”. ______________' 1 ' M. ( (Continuare In pag. II-®) a/