Dreptatea, octombrie 1946 (Anul 21, nr. 197-219)
1946-10-05 / nr. 197
ti ■. începe din nou an şcolar Bavamul ş!... fese. Ba scria an ori ia. Saallrl d» fesa pontra e evit dl a regianae Mimile fia saoală ! Problema taxelor şcolara nu este Uşor de rezoliat Ne dăm sarma că lin liceu, o Facultate, sau o oricare altă şcoală, nu-şi pot asigura existenţa fără un oarecare fond. înţelegem deci că bugetul unei astfel de instituţii de cultură, trebue, în vremurile actuale, să se ridice la o sumă destul de mare. Dar fără îndoială acest lucru nu trebue să-l suporte părinţii elevilor, ci este datoria Ministerului respectiv. Taxele şcolare au fost, anul acesta, sporite in mod simţitor. Aşa, de pildă taxa de freqvenţă la un liceu teoretic, variază între 3 şi 600.000 lei. De asemenea la Facultâţi. La examenul de bacalaureat, taxa este de 60 000 lei. La un Internat, taxa ajunge între 2 şi 5 milioane la aceasta se mai adaugă şi o Întreagă listă de alimente pe care elevul trebue să le aducă. Aceasta fiind realitatea, ne putem Întreba cu destulă Justificare, de unde va putea plăti un muncitor, un ţăran, sau un funcţionar asemenea nume pentru ca să-şi poată da copilul la şcoală. Când unui funcţionar salariul ii variază între 2—400 000 tei, cum va putea plăti el taxa pentru doi sau trei copii pe care ii are? Ni se va răspunde că se fac scutiri de taxa pentru fiii muncitorilor şi funcţionarilor. Scutiri de taxe se fac, într'adevăr, însă în mod cu totul same volnic şi abuziv. Adevărul e că mulţi foarte mulţi părinţi se văd in situaţia de a nu-şi mai putea trimite copiii să-şi continue studiile. Se mai cer apoi, la internate, alimente. De unde poate oare să aducă elevii aceste articole în Faţă de această etare de lucruri, ni se trâmbiţează necontenit despre cultura poporului" Cum se poate realiza ea ? Dacă nu mă 'nşel, programul B . D. prevede „gratuitatea învăţământului de orice grad” De ce în timp de 2 ani de guvernare fenedistă, guvernul nu a pus în aplicare această măsură ci, dimpotrivă, a majorat atât de mult taxele şcolare* NE SCRIE UN ORFAN Primim la redacţie xiîmc, scrisori de la copii, muncitori, fuj£ tonari Intregâură,cu probleme taxelor şcolare le dăm ţoată dreptul ca şi ne pare rău că nu putem face ceva ca eâ mulţumim pe aceşti oameni. Zilele trecute ne-a scris un orfan Bele Turda. Din scrisoarea «a care respiră de indignare şi durere, transcriem un revelator pasagiu: „Domnule Redactor, mamă mea este văduvă de războiu cu trei copii, dintre care cel mai mare, adică nu, e un vărsta de 17 ani, iar cel mai mic de 5 ani. Menţionez că eu şi cu fratele sun- tem elevi de liceu. Pensia trimestrială este de 278.000 (două sute ,opiazeci şi opt mii) lei, adică la o lună ar veni 93.000 Iei". Poate pare o văduvă cu trei copii să traiască în chipul cel mai modest posibil, numai cu 93.030 lei pe lună. Poate să-şi întreţină doi copii în liceu cu aceasta sumă, chiar dacă pe aceşti copii, direcţia liceului respectiv i-ar scuti parţial sau total de taxe ? Cerem guvernului să răspundă el orfanului din Turcia. SCUTURI DE TAXE PENTRU REGIUNILE FANTUITE DE SECETA Pe lângă toate greutăţile pe care le întâmpinăm, anul aces'a, mai avem atâtea regiuni din ţară unde din cauza secetei nu s'a făcut nim'c. In toate aceste regiuni încă, scs'-il? tretUc să funcţionere normal. Ministerul Educaţiei Naţionale este dator să intervină şi să se ocupe in mod cu totul specal de şcolile de toate gradele din aceste regiuni. Va trebui dat un sprijin efectiv acestor şcoli, ţinându-se seama de faptul că aici elevilor, văd că părinţilor elevilor, le va fi peste putinţă să platească taxele şcolare !.este anul acesta. De aceea, CEREM CA ELEVII DIN REGIUNILE BÂNTUITE DE SECETA, SA FIE SCUTIŢI INTEGRAI DE ORICE FEL DE TAXA, FIE LA LICEU, FIE IA UNIVERSITATE Totodată să se ia grabnice măsuri ca internatele din aceste reguli să fie aprovizionate imediat cu cele necesare, pentru ca, măcar școlile să nu sufere de pe urma acestei nenorociri. O nouă amânare a deschiderii Tcce’or ar fi, fă, îndeală, o greșeală de neiertat P» DrSUSC'lÎlîî* row* Ilii Cm peilegul unei expuneri ce-a făcut-o corpului didactic primar din Capitală, d. Mironescu-Mera, unul din secretarii generali ai Minist. Ed. Nationale, despre ,,insr'îe" sc'e plănuiri privitoare la „reforma" învățământului, d-sa a recunoscut că atât da trâmbiţatul gimnaziu unic — „n'a dat rezultelel e asopiate” Amintim că în coloanele acestui ziar s'a arătat la timp că înfiinţarea lui e un lucru pripit şi neserios, venit dela nişte oameni nepregătiţi şi uşurateci, dornici de a apărea ca Inovatori în ala şcoalei şi cu grijă de soarta poporului. Acum înşişi ercaontea crii acestui gimnaziu r 4f sunt siliţi să declare că clar L r .sa lor Operă insaamnă dacă uu ru fiasco, totuş i o evidentă nereuşită. * Ministerul Educ. Nationale a comunicat prin ziare că a decis să fie scutiti de viaţa taxelor şcolare corul învăţătorilor. Direcţiunile şcoalelor secimbarg din Capitală — după cât suntem informaţi afară de acela a unui liceu de băieţi, — nu ia in consideraţie „vechica" Ministerului ei i pretinde taxe acestor copii ca tuturor celorlalţi. Fuptul arată căt respect, au sub regtmul actual conducătorii scoabelor pentru hotâiirile autorităţii superiorma. încă o farsă a Minist Educ. Nationale at cu această măsură, pe fjj eS3l3P cor o cei în drept nu vor s'o ia în serios si n o execută. Ifi Chiar si ziarele guvernamentale, oricât ele slugarnice si de «u- Duse sunt fată de cei ce le tot) *îmn, besvălue ce sau: căni irsuportabile DenUu părinţii elevilor constitue percperea de către toate scoatere — persaje şi secundare — a unor taxe ce înttrec câteodată orice închimire. Şi totuşi domnii din fruntea Ministerului Educ. Nat- hat mereu şi fără pic de pudoare în toba reclamei, afirmând că au asigurat gratuitatea învăţământului pentru „popor”. Bietul popor, care şi la unele şcoli primare trebue să plătească taxe începând de la 20.000 lei şi mergând apoi până la sute de mii... fără să mai vorbim de şcoli secundare, unde taxele sunt maşe. Argumentul ce se Invocă de către direcţiunile şcoalelor — nu ştim cât de intemeiaite vor fi fiind — este că Statul şi Primăria nu acordă sume îndestulătoare pentru întreţinerea, localurilor, combustibil, etc. Dacă se adaugă apoi costul căştilor — şi rechizitelor — enorm de scumpe — întrebarea ce pune cum vor putea părinţii cu venituri reduse — şi din aceştia sunt cei mai mulţi — să facă faţă unor cerine atât de grele. Situaţia părinţilor cu copii la şcoli este extrem de gravă şi nici un om de bună credinţă n’o poate nega. Po mrţi Stărilor tulburi prin care trecem, cocoţaţi în toate posturile de mari răspunderi, continuă cu cinism să-şi bată joc de suferinţele mulţimii, lăudându-se totuşi cu neruşinare cu tot felul de bancaceri ce ar fi revărsat asupră-i, printre care şi gratuitatea invăţămboiului. Nu s’au înscris (Urmare (în pag. 1-a) .r—---------------------------------— Votului- Dar Ministrul de Justiţe a luat lucrurile mai „a la legere”, și în răspunsul pe care ni l-a dat din incinta unui teren de sport, a apărat prevederile proectulu de decret pe argumentul că și sub regimul trecut al ,,votului obli^tor”, au fost cetăţeni care nu au participat la votare, fie voluntar, sustrăgându-se, fie forţat, fiind împied caţi. Legislator db3ciu, autorul decretului, pentru a curma tradiţia abaterilor dela norma de drept, a găsit de cuvhnţjLsâj^&f n.r. ci-rra i’roc . 'V'.flVos, şi a cărui generalizare l^^fost de aşteptat. Ne miră în deosebi faptul că, ştiută fiind practica ,,suveicei” şi a altor mijloace care sub unele regimuri trecute eludau „secretul” votării, guvernul nu a găsit cu cale a aboli formal şi votul secret, prin legea care transpune în forme concrete matura sa chibocrnţă. Desfințarea obligativităţi votului nu putea căpăta o motivare serioasă. Pentru că, în împrejurări ca ale noastre, această măsură este tot ce putea fi mai potrivnic urmei deşteptări cetăţeneşti la adevărata viaţă democratică. Şcoala democraţiei — numai pe calea votului obligator se putea faceDe altfel, ,votul unversal” el însuşi rămâne o simplă livernă, dacă marea masă a poporului nu este treztă din această accidentală toropeală, pentru a fi pusă să depună activitatea ei democratică firească şi dacă în faţa urnelor se prezintă doar o minoritate uşor de câştigat, de intimidat, sau de corupt Acestea sunt adevăruri vădite. Totuşi, potrivit unei concepţi ,antifociste” pe care noi pare-se nu o înţelegem, guvernul veghează, dimpotrivă ca nimic să nu tulbure pentru motive, determinate de lege, somnul conştinţei cetăţeneşti; şi I Din casătoria l or rezultă doi conu-şi rdică vocea decât pentru aiţii; Ioai‘ născut la 28 August 1940 şi Striga asemenea paznicilor de noapte din alte vremuri ! „Cetăţeni, dormiţi în pace; guvernul este la postul său’. „Este și rămâne !” O, Dims mi3*1 189 Its Calea Victor E TA P © 'S. i % fi i îsadaJaaa RăJiaîs jtîl n.ijBsgscEaaaiBi 11-4 GREFA TRIBUNALULUI ABRUD, JUDEŢUL ALBA Dov. Nr . 124 din 1946. „ Es. Nr. 5166 din 21 Mai 1946-EXTRAS de pe acţiunea de divorţ Dl. Oneţ Gheorghe I. Ioana Onache, din Arad-Turda, prin petiţiunea inregistrata la Nr. 1214 din 7 Martie 1926, a intentat acţiune de divorţ contra soţiei sale Oneţ Lucreția N Negrea, din același comună. Maria născută la 9 Ianuarie 1944. Pârâta are avere, casă și grădină in valoare de 100.000 Iei, în comuna Arad. Termen de judecată la 10 Octombrie 1943. Gref.er,ss. Elena Scarlet ENECUT por fete după n tură. M matur după fotografe I formații 7—10 dim. și 21—23 seara. Telefon : 7.44.14. CAUT CAMERA MOBILATĂ. Eventual calorifer, acces telefon și baie- A se adresa 4.58.13. »HUUkuajwff^rrW ei între ei ! Dar pren tgrăr ca să fi simţit pe pce proprie nvantag ile argu mentelor fusese şi ca în mentali tate să nu fi rămas contam nat de propaganda nazistă, imberbul nu I ştie, n a ar st iacă desire «omagul e re are detră capete şi despre im beci] taîea acelora care îşi închipuie că mânuindu-l cu un sngir cep nu vor avea surpriza de a primi la rândul lor şi la timp pe sprime. Noii rare avem alte metode, alte cuvântului şi ale scrisului ne putem parmite să privim, chiar vie ,trii fiind, cu altă senătate desfăşurarea lucrurior. Preşedintele Truman a declarat, în 2 octomvrie 1946, cu prilejul primirii scrisorilor de acreditare ale noului ministru al României I . Washington, că, , ASIGURARILE DATE DE GUVERNUL ROMÂN CA VA FACE ALEGERI LIBERE ŞI ECHITABILE AU FOST O BAZA A RECUNOAŞTERII ACESTUI GUVERN” Aşa cum pregăteşte guvernul Gro ■za alegerile, ca agresuni, bătăi, cenzură, înseamnă că face alegeri libere şi echitabile? comaitrafic CHim în în ,,Auron”: . Era Nouă a împlinit doi ani de oparte. E rm record în vremurie acestor ds mari greutăţi, când ziares îţi fac a'fît de AMEVCE ^pe în atenţia epinîei publice ’. Aneve«, anevoe. coane Fănă. „presiuni” „î.Icnitonul Cîic al” a publicat Ieri dizolvarea mai multor organizaţii politice. Nu cu:-oaşîen» la ora rs’r PRETEXTELE pe care le-a invocat guvernul. Sau măcar MOTIVELE reale. Dar nu putem decât s3 constatăaa că liberta,ea irigul Ier nu presupune în mod neîndoie’n'c dizolvarea partidelor de opozție. Ia er'ce caz în. acordul dela Moscova n’em cit't despre un asemenea angarment al guvernului Groza. Nu cumva regimul re-jpeetă doar prom's’unTe pa care nu le-a contrar ut ? pielea ursului D Miron Constantinescu, leader al C. C. de P. C .- vorbeşte despre structura viitorului parlament de parcă ar avea un buzunar I..sia completă a celor aleşi. Ori nu cumva o are î stil uman Neruşinarea scrisului comunist Tudor Olaru merea o menţiune specială. Acest domn a primit misiunea de a arunca lături stil slice peste victimele răngii şi pistolului reped şi imporiva evidenţii, împotriva declaţiilor exprese sprjinite de reîndoielnice mărturii, împotriva fotografiilor luate la faţa locului şi imediat după agresiuni, d. Tudor Olaru îşi închpuie că poate invoca numai dreptul de a glumi răstălmăcnd. Suferinţa omului merită pe vremuri de partea unui democrat altă reacţia explicaţii Cherifi cu savanţii şi iiteranţsre ta,cu-1 et. Presa fenedstă ne anunţă că onor. cultura şi onor. intelectualii-stpi vor candida pe listele be peds . Cu alte cuvinte pe ale opoziţii vom rămâne numai noi între ţăranii, agramaţii, umţ fiţii, i r un cuvânt... prostimea. Aer - presă se fereşte să precizeze nsă că pe listele B. P. D. vor car.Fda exclusiv intelectualii şi pa.rr.vii de cultură aflaţi în slujba regimului. Ad’, A toţi aceia pe care fenedeaua i-a utilizat în slujbe, misiuni, L inne etc. etc. tocmai pentru a se sluji de circulaţia numelui lor in v. u rea definitivei îngenuncheri a poporului. „Inr rtualii” regimului rra sunt în re, .ate intelectuali, fiindcă ei şi -s.i pierdut calitatea devenind propagandişti servili al unui regim ce presupune sugrumarea spiritului, apusul libertăţilor. .justifie Am aflat din „Scânteia" că suntem „solidari” cu miniştrii antonescieni. De ce nu direct cu von Papen ? Dacă oficiosul comunist îşi pierde vremea să se ocupe de aceasta propervă de „Incită trădare" de ce să nu se ocupe de legăturile pe care d. Maniu şi d. Mihalache le-au Întreţinut prin Sidney cu ambasadorul lul Hitler la Ankara ! Or, „revelaţiile" sunt în pregătire şi comitem greşeala de a ne pripi ? Aşteptăm în orice caz lămuririle ,scănfieiei'’. Fără să uităm însă a menționa că pentru noi cei de la „Dreptatea” nu este dealuna ca un om să fie în boxă pentru a-l considera vinovat. Noi mai cerem și opinia judecătorilor. Opinia lor LIBERA. IN AŞTEPTARE... Hărţuţi din toate părţile, ameninţaţi continuu , supuşi bătîii de joc a celor ce guvernează suntem în aşteptare... Imregneretul ţării, astăzi, precum tuturor vremurilor de dictatură aşteaptă semnalul de srobit. Ocazia se apropie şi o simţim acum mai mult ca nic odată. Este bătălia alegerilor în care vom face faţă unor inamici puţin la număr, dar periculoşi. Este lupta în care ne vom afirma primi. Pun intermediul ei luăm attudinea noastră de totdeauna : neînfricaţi, dârzi şi hotărâţi. VOM CUCERI VICTORIA ! Ne aparţine, o ştim, dar faptul că va deveni permanentă ne obligă să mergem până la sacrîf ciu.. Dorm toată î'n'stea generaţiilor vii care având convingerea că acest consum de energ'e, depus în rar re parte de t'peret, va determina adevărata vo'nţă a întregeî naţhmni. De hotăriren ei va trebui să drascuî.are guvernanţii de eri, ca şi cei de astăzi. Nici umil din actuali conducători ai Stului nu are dreptul să ..asigure’’ acestui popor libertăţi'« de care a dus lipsă atâ a vreme..Guvernarea de largă porisnă ne-a edificat mai mult decât era nevoc. Astfel încât devin inutile convi-’ger'Ie. asigurările şi promisiunile acestora. De dorire să lupte cu capul îi vom accepta... Partidu Naţional Ţărănesc e stână de granit şi nu ne am înşelat niciodată în ceea ce priveşte rezistenţa. Urmăm drumul nostru cinstit, cu idei sănătoase încadrat de minţile cele mai rodtoare. Desconsiderat, umilit, batjocorit, tineretul așteaptă... Serban Enăchescu cel« tinis la alta în care bloc? Intr’o casă mare din Bucureşti su lumea bună. Noi cunoaştem un „Bl°c“ unde se fost găsite prostituându-se femei din prostituează ele femei mult mai nobile, ca Democraţia, Libertatea., cu „tant” şi cu „proxeneţi" în regulă cauza In * libertatea'', tovarăşul Şt. I. (?) scrie un articol cu titlu „Supraproducţie şi subconsumaţie". Asta e, domnule, cauza suferinţelor de astăzi: avem, prea mult dar ne'ncăpăţânăm să consumăm puţini la stânttoare In ..România Liberă'' un report.il are titlul: Panama Gibratar, Citez 4) Dardanele ! Se vede că „România Liberă'' e la mare strâmtoare, un singur răspuns Scânteia vrea saraie „cine a predat nemţilor aviaţia românească” O asemenea problemă in oficiosul comunist nu poate avea decât, un singur răspuns: Maniu, Scurţi După normativi Comicultural LIPSĂ VIEŢEI UTERASE Strigătul de alarmă nu re aparţine iniţial. Au fost atâţia alii confraţi caii să sublinieze crunta secetă literară de acum. Scriitori sunt, şi încă destui. Ei înşişi, nu odată au dat dovadă de prezenţa lor la apel. Cu sertarele pline de manuscrise, cu vise cari nu pălesc niciodaă, scriitorii sunt forţaţi să trăiască împrejmuiţi de tăcere din pricina unei ambiante şi neînţelegeri dea dreptul revoltătoare. Scuza, printre acele, a crizei de hârtie, nu poate constitui un motiv serios. Unde să vedem această criză, când poate nici intr’o vreme na abundat mai din belşug, alături de scrisul mural, afişajul? Pe oriunde le-ai învârti, dai cu privirea de placarde, ceeace înseamnă că hârtie se găseşte, folosită însă de cele mai multe ori muţii Recordul în privinţa aceasta îi deţine reclama politică. Am putea fi bănuiţi ca streini de subiect, dacă am încerca să aruncăm vina asupra scriitorilor. Vorbim de adevăraţii plăzmuitori de frumuseţi, de cei ce şi-au firescut demult examenul şi încă rigurosul examen cerut. Nu de mult întâlneam un mort prozator, dar departe de orice amestec politic, umblând, obosit, pe la toate editurile pentru ași imprima o nouă carte. Poate la urmă să fi izbutit. Ne-a mirat Irtsd cât trebue să se sbată, la ce adevărate suplicii trebue să se supună un scriitor român, până să şi vanditeze opera! Un text de fegs greu de aplicat, lăcomia fără seamăn a editorilor, scumpetea, toate împovărează şi indispun. Dar mai este ceva: preferinţa de acum pentru o anume literatură. Unilateralitatea şi-a făcut astfel toc, într’o materie în care s'ar cădea să primeze, ca nicăeri, libértaten. E ca şi cum I sar fi pretins, de pildă tu Horaţiu sau la Ovidiu, să cânte, cu exclusivitate, întrunirile din ior, să întrebuinţeze în fiecare hexametru cuvântul „togă" sau — oricât ar fi preamărit el augustele Hgurleri coronate sâ le decice numai lor odele, şi n'ar fi fost poeţii in a căror magnified operă să tremure suspinul sau să exalte bucuria, veşnic legate de om, înainte vreme aveam reviste literare. Rând pe rând ele au dispărut, făcăndu-se loc, şi inca din belşug, unor publicaţii de gust îndoelnic. Cum să nu ne indigneze faptul, că bunăoară la Cluj, vechiu centru de cultură, azi nu poate să apară nicio revistă de literatura. Un scriitor de acolo a înaintat cerere locului competent. Apariţia a fost refuzată şi fără motiv. Fără rodul spiritului un neam nu poate trăi. Asta ar trebui să se înţeleagă dela sine, şi n’ar mai fi nevoe de strigăte e de alarmă de acum. Avem o academie, un minister pentru treburile artistice, societăţi culturale încă avem. De ce nu se intervine energxc? Unde stau ascunşi, forţat, atâlia condeeri cu nume şi lai măi :‘w Petre Păscut Spectacole NAŢIONAL’ (Sf- Sava) : maţi ico Arteziana; seara : Nastratin Hogea. STUDIO: matineu Ultima oră * seara Mi.că Popescu. NuSTRU : Abrac-dabra. COMEDIA : Strigoii VICTORIEI Domnii sunt geloşi. ATLANTIC Belache. ALHAMBRA : Priţ«sa Circu’uL COLORADO • Domnul dela cr., 5. ATENEULUI: Dragoste carte de aur. SAVOY : Două inimi într’un vas. MIC. S. O. S MODERN : P.pa se lustruește. BARAȘEUM : Am ucis. aBgattiiaaigggaBg^sfgr^?^^ -L waftJM^7MLBt.»TW!3tapgr jE T A T1 ■- 8N a I Lp tedîiul central sal pssztitului Ha ti mini âm sîr. Clemsntaau M?. 9 §m* siSiîic nat faîran el3 cmissieres elastoral, cmiB st?i io dispoziția tuturora p ntru s»am c-s a«« a «as 4» J «Ml & 4P .4 B JSP J ti 4» fl &-9 4dij «8*SPUS VI • Wl 'vafiil Jajp AM feil»««* V* e inUădătarsa »/«nla? la ualajlajia s? paatru orice alte lămuriri in legătură cu a egarile