Dreptatea, noiembrie 1946 (Anul 21, nr. 220-242)
1946-11-01 / nr. 220
Luis I«S ^ '"-j s r"-- #*: 'r-1n Pw «,•; Wta ila sasai " bepediste 3 E& d. Tony Alexandras«! Situația din „partidul“ d-lui fl’ony Alexandresc» este dintre cele mai demne de invidiat. Din 31 de candidați B.PD de pe lista din Capitală, gruparea d lui Tony—de a cărui *,acțiune’ s‘a făcut atâta caz la 6 Martie — nu are decât unul singur-Şi acela foarte dubios, chiar pentru „partidul” pe care — chipurile — îl ,,reprezintă”* Candidatul este d- 'Ion D Ion* iresponsabil P.C R* la alexandrei cieni, mâna dreaptă a domnului Gheorghiu-TDej şi secretar general la ministerul Comunicaţiilor- Că acest candidat este dubios* Că nu reprezintă ,„massele” grupării şi nici măcar dorinţa „preşedintelui” ne-o dovedeşte o serie de fapte. Delegaţia permanentă a organizaţiei Capitalei propusese alţi doi candidaţi* Biroul central al „partidului”, neţinând seama de aceste propuneri, a propus pe d. Ion D. Ion care i-a fost IMPUS, chiar împotriva voinţei d-lui Tony, care are dovezi că d. Ion D. Ion a înaintat d-nei Ana Pauker un memoriu împotriva sa şi a intereselor ,,partidului” Candidatura aceasta, a d-lui Ion D. Ion, a dat loc la foarte multe nemulţumiri, care toate tind la destrămarea acestui partid hibrid. Astfel, este bine cunoscuta tensiunea dintre d-nii Tony Alxandrescu şi Al. Iorgulescu, primarul sectorului Galben* De asemenea, este bine cunoscută recenta stare de nemulţumire şi inactivitate din sectoarele de Albastru şi Roşu, din cadrele cărora făceau parte candidaţii propuşi de organizaţia Capitalei. In sectorul de Negru, lucrurile stau şi mai prost Acolo, frământările au dus până la răsturnarea şefului de sector, Gică Ionescu şi înlocuirea lui , în urma intrigilor unui oarecare Maximilian, — printr’o comisie interimară, care nici ea nu activează. Cât despre organizaţiile din ţară, acestea sunt inexistente* Sunt tivite şansele ca, după alegeri, P.C.It.-ul să intenţioneze să mistuie compilat înlăuntrul său „cadrele" partidului d luiTony Alexandrescu* .. • * Am arătat într'un număr precedentcă OSP, prin numeroasele lui comisii şi consilii, zelos foiate de bunul mers al sportului nostru, a dictat în ultima vreme câteva pedepse impotriva acelora pe care mai marii sportivi de azi îi socotesc ca abătându-se dalia o atitudine de disciplină Faţă de „spiritul nou" al sportului democrat aşa cum e concepută şi aplicată democraţia şi viaţa sportivă (după calapodul repedist, adică). Din articolul nostru s'a desprins credem că aceste „pedepse" au un substrat politic şi că, deci, ele nu se aplică decât acelora care nu înţeleg să se încadreze, şi ca sportivi, în fenedea. Dovadă evidentă este Şi cazul pe care-l înfăţişem aici. Acum o lună şi ceva, FRFA, forul suprem ,,democrat", al fotbalului nostru, a decis pentru introducerea în divizia B, ca echipele „Industria Sârmei" din C. Turzii şi „Şoimii" Sibiu să joace un match dublu de bftraj. FRFA a fixat chiar locul, şi ziua matchurilor, primul, la Sibiu, şi al doilea la C. Turzii. Hotărîrea Federaţiei nu a fosst pe placul echipei ceferiste din Sibiu. Şi deaceia, în ziua sorocită primului match de baraj, când cele două echipe în cauză s'au prezentat la teren, s'au văzut în imposibilitate să pătrundă pe arena de joc, , . .. î£ OSP-ul Conducătorii districtului Sibian, în frunte cu un oarecare Popovici, socotindu-i de stat în stat şi declarându-se nemulţumiţi în hotărârea Federaţiei, au oprit pur şi simplu disputarea matcului, ameninţând şi bruscând pe arbitru, pe delegatul federal şi pe jucătorii şi conducătorii celor două echipe. Şi matchul nu s-a desfăşurat. Cele de mai sus, consemnate în rapoartele oficiale ale arbitrului şi delegatului federal, ca şi în memoriile amănunţite ale celor două grupări, au ajuns în posesia forurilor superioare. Era de aşteptat ca acestea, pentru bunul mers al sportului să ia cele mai drastice măsuri împotriva acelora care, prin poziţia oficială pe care o aveau, erau cei dintâi chemaţi să vegheze la buna desfăşurare a jocurilor. Iată măsurile luate de cei care se pretind că apără prestigiul şi normala desfăşurare a sportului românesc: gruparea „Şoimii" a fost înlocuită cu C.F.R., iar districtul Sibian au în frunte pe acelaşi domn Popovici, care, pripăşit de curând în sportul sibiian, reprezintă acolo alte interese decât pe cele sportive ale unui centru cu trecutul și activitatea Sibiului. Mai e nevoie de vreun comentar? ■ Disc .Platts L Üimare din pag. I-a) B‘a străduit să «fie deci nu putem apăra şi dece sunt la puşcărie. Tot astfel d. Piatra Mills s’a mulţumit să constate că apar 2 gazete ale opoziţiei în noianul de vreo 4B *precomiiivie, dar s'a interesat despre cum apar aceste gazete «ce pot scrie» care sunt normele cenzurai ? D. Platts Kills nici nu a aflat că In fiecare zi aproape se fac zeci de arestări de tineri cari distrifcue manifeste tipărite ale Partidului nostru, manifeste care nu cuprind absolut nimic ofensiv. Unde însă d. deputat se întrece este când vorbeşte de libertăţile întrunirilor la ftor şi de inciden free de la Piteşti. Intr’o lună de zile d-sa nu a putut afla că orice întrunire a noastră este asaltată de bătăuşii comunişti, fruntaşii noştri .*•.*. v.£ e 'ale ce’or mai sălbatica agresiuni, iar agresorii niciodată nu sunt urmăriţi s’au pedepsiţi. D. deputat deasemeni a mai mai o fosimi anecdotică topicelor ţie în procrescută cxpuncre■::ra mijloacelor şt ubirintale de opoziîida ei printre ţâ rsul Domnului s asupra României răni. D-sa povesteşte că noi ler dreptul de viaţă liberă a aceste: spunem ţăranilor că ultima dată când în România a guvernat un guvern fără Dumnezeu au fost 7 ani de secetă. Că deci şi acum, după acest groaznic an de secetă, ar urma încă vreo 6 ani la fel D. Platts Mills mi-a făcut impresia unui om sănătos, voios, unui om care în general este predispus să aprecieze Creaţiunea lui Dumnezeu. Noi putem să asigurăm pe d. Platts Mülls că nu a folosit bine zilele petrecute la noi. A văzut mulţi oameni, dar nu pe cei mai buni şi nici pe cei mai de bunăcredinţă. A neglijat să vadă şi pe ţăranul nostru despre care alţi concetăţeni ai d'Sale mi-au povestit atâtea impresii minunate. D. Platts Mils ar fi putut şi d-sa constata că nu există pe lume un ţăran mai prudent, cu minte mai ascuţită ca al nostru şi că nicicel din urmă din ei n’ar fi apreciat vreun discurs ca cel cu cei 7 ani de secetă. D. Plaitte Mills ar fi putut constata convoiul cu ţărani, că ei susţin Stopia noştri locto, suportă şi seceta, şi toate mizeriile, dar de l a noi nu aşteaptă altceva decât să le redăm libertatea şi să recâştigăm Naţiuni. D. Platts Mills are toate motive ea fie într-o zi extrem de indigini că unii oameni care l-au informat au abuzat în mod atât de flagrant de buna sa credinţă. Dacă însă pot explica aceste erori comise de de d. Piait Mils cars probain! a preferat să se în formeze deja cercurile B*P D is',e desigur că nu găsesc însă ndio explicaţie în greşitele relatări ce ie face asupra unor iu erori , discutate cu d. Iuliu Mantu”. întâi, nu a fost vorba niciun moment, în conversaţia avută în prezenţa mea cu d. Marini, de intertenţele de la Griviţa din 1933- D Mauriu se afla în Franţa în acel timp, discutând cu d. Briant, formarea unui organism internaţional invocat deunăzi cu atât geniu de d. Churcill. In rândul al doilea d. Maniu într'adevăr a arătat d-l lui Platts Mills toate suferinţele cari se fac la constituirea listelor de alegători. Mai mulți ș i-a arătat și un ordin al Prefecturii Hunedoara în acel sens. I-a mai spus că a depus la Comisia de Control nenumărate astfel de documente în, fotocopie Dacă d. Platts Mills ar veni azi printre noi şi ar vedea ştersăturile cari s’au făcut în liste, ce au devenit aceste lste, condiţiunile în care depunem azi listele de candidaţi, etc. dacă d- Platts Mills şi-ar reaminti că în scurta vizită făcută» d. Iuliu Maniu a găsit totuşi prilejul să-i confirme că după părerea d-sale hotărîrile dela Pots, dam și Yalta nu se aplică în România. d. Platts Mals încă odată ar regreta că s’a lăsat astfel indus în eroare și că a făcut o relatare atât de inexactă Camerei Comunelor. _ ... Vasile Serdîci fost deputat vi M (Unixare, din pag. I-a) toate, există. Vom semnala întâi cele mai simple* Cine nu a admirat oare mistria cu care se ceseneaza p*0 zWvrrşi trotuare soarele, folosit ca subiect de inspiraţie din cele mai vechi timpuri ? Aceste încercări timidesunt uneori executate pe soclurile monumentelorde artă reacţionare. Este, desigur, o dovadă a tendinţei tinerilor artişti „democraţi" de a rupe cu trecutul* prin consacrarea unor noui principii estetice. Nu ne vom opri însă la primele aspecte. Saloanele ne oferă picturi cu subiecte „populare”. Sunt singurele apreciate de noua democraţie. Ne închipuim ce succes ar avea însă artistul care ne-ar dărui portretul d-nei Ana Pauker sau al d-lui Vasile Luca-Estetica originală a comunismului român nu mai poate menţine vechea concepţie, în care o persoană devine subiect numai în măsura capacităţii sale de a inspira pictorul de talent. Artistul comunist nu va putea fi inspirat de un peisaj sau de o floare* atât de mult cât imbite să-l inspire, spre pildă, persoana d-nei Florica Bagdasar ! Să nu se mire nimeni... 'Arta este doar pentru popor ! MiG* BREPTATEA Din rănile Moldovei Din nou m'au purtat nevoile pe sirop rămas din vremuiala de cmeleagurile bătrânei noastre Moldovej . După ce am sosit, primul meu gând a fost să văd pe bunul meu prieten, pe bătrânul și sfătosul Badea Toadei din Moldova Seacă. L-am găsit la șură, punând la adăpost cățiva snopi de coceni firavi, singura hrană pentru boii săi în iarna aceasta. Era trist, n'avea chef de vorbă ca altă dată, era asemeni timpului și vremurilor. M’a poftit în casă unde ne-am așezat tăcuți pe câte un scăunel la gura sobei în care pâlpăiau câteva găteje jilave. — A venit iarna bade Toadere. ■— Dă, apoi când Dumnezeu porneşte pe urgie, urgiseşte nu glumă. Cum a fost vara, aşa-i şi toamna, tot aşa a hi şi iarna care ne-o luat de-amu dela Sf. Dumitru. Ne bucuram că vom mai putea mână vitele la Imaş, să mai cruţăm bruma de coceni pe care-i avem şi iată că s'o gătit şi cu imaşul. Nu ştiu cu ce vom scoate vitele din iarnă; şi Doamne, lungă se mai arată! Ad moşneagul a oftat scormonind jarul puţin din vatră. Ia La lumina slabă a gătejelor, pe o- j *— Să scrii brazul aspru al bătrânului a Ucă--pod. tiv-a « •..: rit ceva: o lacrimă sau poate un A„ Iară. Un timp, niciunul dintre noi nu a mai rostit un cuvânt. — Am avut în ogor câteva prăjini cu sfecle. De bine, de rău, am făcut vreo trei care, dar mi-am calicit boii cu ele, căci precum vâsli și mata, podul tot nu l-au gătit și nici nădejdle să-l vedem făcut nu -l. Ni s' a spus că-i gată în primăvară, apoi în vară, hotărînduse a-l isprăvi înainte de a strânge sfecla, ca să nu ne omorîm boii prin glod şi prin vad. A trecut şi timpul păpuşoiului şi al sfeclei dar podul şade tot căscat aşa cum l-or lăsat nemţii In fuga lor după ce l-au prăvălit cu dinamită. Cei ce-l lucrează n'au grije, iar cei de sus nu-i îndeamnă la treabă. Inginerii şi maiştrii se ţin numai de chefuri. Ce le pasă lor de nevoile noastre? Am stat îndelung gânditori şi făcuţi în faţa focului ce murea, până când amurgul cenuşiu a început să întunece odăiţa scundă a lui badea Toader. M’am ridicat să plec încet, fără sgomot, ca într’o casă peste care s’a abătut o nenorocire. Moșneagul m'a petrelung, cut până la poartă, de unde ne-am luat rămas bun ca doi streini. ' gazetă despre *■! . ife.Sfc. *. U Rona^scarsu . . . . * AL PARTEDDLOK DELA TlHEP.KTlL UNIVERSITAR Elebniafia Pc:*..îkkcts- Că a T.IÎJ.T. eoi5*?u Bpeanrest? este ccitYSotsSă «o ședință extra ar 01. pentru Jns 31 Ocfcraferia orele 18,30 Irs Cluîsul Central din si»”. Cristinacea« “ • En cazKiî cbesî! [.îs osca» stă dată delegația mu va fi In plenul ei fio snantiri ds drept, sceSmia es to amâna srevoc2Î3ÎÎ pentru Luni 4 Kâemîsrie Ea ace-* ea$ oră şi sioeSss:** Ecs, când se va fins cai crioe ssumăr de mentei da dregst prezenţi. CONVOCARIEA TF^ESSE TULI 3 UNIVERS 5 TAR NAT. ŢĂRĂNESC 1) Facultatea de drept. Toţi membri organizaţiei Naţional Ţărăniste sunt convocaţi în ziua de Joi 2 Noembrie a. c. orele 17 în sediul Clubului central din Str. Clemenceau 9. 2) Facultatea de Medicină. Toţi membri organizaţiei Naţional Ţărăniste din facultate sunt convocaţi în ziua de Vineri 3 Noembrie a. c. orele 17 în sediul Clubului Central din Str. Clemenceau 9. 31 Acad. Comercială. Toţi membrii organizaţiei din facultate sunt convocaţi Sâmbătă 4 Noeimbrie a. c. în sediul Clubului Central din Str. Clemenceau 9, de plasă, şefii de sectoare, preşedinţi ai organizaţiilor comunale, candidaţii tineretului şi al secţiei ismenine. Participarea este absolut obligatorie, la ordinea zilei fiind chestiuni de o deosebită impor.: *ţâ în legătură cu alegerile* Preşedinte N. T. Popescu Zorica Convocare Toţi studenţii din judeţul Argei membri ai pazîsâului Pâaţîoaal țărănesc sunt convocaţi la sediul statului Central din Str. Clemenceai Nr. 9. Vineri 1 Noemvrie a. c. orele 18 panim a li se face comunicate urgente. CONVOCARE Funcţionarii şi nutretionarele din Soc. Bancare, asigurări, transporturi şi din marile soc anonime sunt convocaţi pentru ziua de 1 Noembrie a. c. orele 17 tir strada Clemenceau nr 9 (Clubul Centrali de către d. V- Ecrcr.ru, delegat al org. centrale muncitoreşti, pentru a fi constituiţi în Ununea funcţionarilor particulari. CONVOCARE Toţi domnii Studenţi membri ai Partidului Naţional Ţărănist jud. Argeş aflători în Bucureşti sunt convocaţi Vinari 1 Noembrie a. c la Clubul Central din Str. Clemencerii Nr. 9 pentru a li se face importante comunicări. SECRETARIATUL GENERAL COMUNICAT. Eri 30 Octombrie a avut loc şedinţa de constituire a comitetului da coordonare a acţiunii electorale a partidelor Naţ. Ţâr., Naţ. Lib. şi Social Democrat independent, în cadrul acordului din 21 Oct. 1946. S'au luat hotărâri privind aceasta acțiune. . .... CORUL TINERETULUI UNIVERSITAR DreLa şi d-nii membrii al Tineretului Univeristar cari doresc a face part© din Corul Tineretului sunt rugaţi a se prescuta la Secretariatul general al Tineretului în ziua de Vineri 1 Noembrie al orele 17,30 la sediul Central din str- Clemneceau nr. 9 SUBSCRIERE LA FONDUL ELECTORAL Conducerea Partidului a hotărât ca orice încasare de bani. pentru „Fondul Electoral” se va face numai contra bonuri de cassă* pp care este tipărită valoarea. Se exceptează the?sarea cotiza'.iilor lunara^aje^ membrilor Partidului, care vor continua să se încaseze pe baza vechilor chitanţiere. Bonurile de Cursă s-au tipărit şi se distribue de domnul cassier central ing. ŞtefanMihăescu. Organizaţia Capitalei Secţia Femenistie Convocare Secţia Femenină a Partidului Naţional-Ţărănesc, convoacă pentru ziua de Vineri 1 Noembrie, ora 17, la Clubul Central din Str. Clemenceau Nr. 9, doamnele membre din toarte sectoarele spre a participa la şedinţa obişnuită. Convocare "Sunt convocaţi la adunarea generală, care va avea loc Sâmbătă 2 Noembrie ora 10 dimineaţa la sediul organizaţiei Ilfov din Str. Clemenceau Nr 9, d-nii preşedinţi CG^VOCARS ALE TINERETULUI UNIVERSITAR / Facultatea de Medicină Toţi membrii organizaţiei naţio», nal-ţărăniste din facultate sunt coa* -» vocaţi Vineri 1 Noembrie a. c. orele 17 la sediul Central. / I Academia Comercială Toţi membrii organizaţiei naţio** nal-ţărăniste din Academia Corner, cicala sunt convocaţi Sâmbătă 2 Noiembrie a. c. orele 17 la Sediul Central din Str. Clemenceau Nr. 9. Corul Tineretului Universitar ^ O-rele şi domnii membrii cari fac part© din Corul Tineretului, pre- cum şi aceia cari doresc a cânta în acest cor, sunt rugaţi a se prezenta. Vineri 1 Noembrie a. c. orele 17,30 la Sediul Central din Str. Clemeijiceau Nr. 9. ,s Secţia Femenină T. V. N. T. O-rele membre ale T. V. N. T sunt convocate în şedinţa săptă* mânală in ziua de Sâmbătă 2 No** embrie — orele 17 — la Sediul Cen*tral din Str. Clemenceau Nr. 9, Secretariatul ge. T. V. N. T. independenţa muncitorilor şi garanţiile ei (Urmare din pag. 1 a) ci, menită înainte de toate să îngădue exercitarea de presiuni asupra membrilor sindicalişti , el este retrograd, suprimă libertatea de asociere a braţelor de muncă, îngrădeşte mişcarea şi independenţa lor- In patria democraţieiîn Anglia, asemenea existenţe totalitariste nu au ce căuta şi ele sunt înlăturate, chiar din momentul apariţiei lor, în plan teoretic. In sfârşit, o a treia desbatere a avut loc în jurul condamnării grevei neautrizate sau politice - Forţa Trade Umon-uirilor nu rezida numai în numărul mare de membri, ci în justeţea revendicărilor şi în sinceritatea lor. De aici şi numai de aici derivă scopul sindicatului, acela de a apăra nivelul de viaţă al muncitorului, prin organizarea rezistenţei faţă de orice măsură menită să reducă, să-l scadă. Filiera pe care o urmează această rezistenţă este : concilierea în vederea aplanării chestiunilor litigioase apărute între capital şi muncă* urmează apoi arbitrajul şi numai în ultimă analiză greva. Aceasta fiindcă pe lângă prejudiciile aduse economiei în general, experienţa a dovedit că rareori a fost atinsscopul unei greve. A face am sindicate mecanismul politic al unui partid oarecare, însemnează a distruge utilitatea organizaţiilor muncitoreşti din punct de vedere economc, a risipi autoritatea lor în cele mai problematice aventuri electorale. Politicianizarea sindicatului duce sigur la corupţie şi imediat după aceea la sciziuni interne. Sindicatul nu poate fi deci o maşină de războiu destinată să întreţiă şi reliefeze asperităţile între capital şi muncă, cu substrat politic, ci o organizaţie de progres şi reorganizare socială, ideal în folosul căruia el întrebuinţează cât mai judicios forţei© de care dispune. Or, grevele politice care sunt începute fără raţiune, fără motive profesionale, ci numai din patimă, duc sistematicla capitulaţiuni nedemne.. Din desbaterile Trade Un’ionurilor derivă deci* că trebuesc luate toate garanţiile, apărătoare a* independenţei muncitorilor ! L. O. Carp tHMBBSBBMWBMaBM—BaMMttMteaSifî şi răspândiţi ‚W* W *£> ft 5* jaramsmu!