Dreptatea, noiembrie 1946 (Anul 21, nr. 220-242)

1946-11-01 / nr. 220

Lu­is I«S ^ '"-j s r"-- #*: 'r-1n Pw «,•; Wta ila sasai " bepediste 3 E& d. Tony Alexandras«! Situația din „partidul“ d-lui fl’ony Alexandresc» este dintre cele mai demne de invidiat. Din 31 de candidați B.P­D de pe lista din Capitală, gruparea d lui Tony—de a cărui *,acțiune’ s‘a făcut atâta caz la 6 Martie — nu are decât unul singur-Şi acela foarte dubios, chiar pentru „partidul” pe care — chi­purile — îl ,,reprezintă”* Candidatul este d- 'Ion D Ion* iresponsabil P.C­ R* la alexandrei cieni,­ mâna dreaptă a domnului Gheorghiu-TDej şi secretar gene­ral la ministerul Comunicaţiilor- Că acest candidat este dubios* Că nu reprezintă ,„massele” gru­pării şi nici măcar dorinţa „pre­şedintelui” ne-o dovedeşte o serie de fapte. Delegaţia permanentă a organi­zaţiei Capitalei pr­opusese alţi doi candidaţi* Biroul central al „partid­ului”, ne­ţinând seama de aceste propu­neri, a propus pe d. Ion D. Ion care i-a fost IMPUS, chiar împo­triva voinţei d-lui Tony, care are dovezi că d. Ion D. Ion a înaintat d-nei Ana Pauker un memoriu împotriva sa şi a intereselor ,,par­tidului” Candidatura aceasta, a d-lui Ion D. Ion, a dat loc la foarte multe nemulţumiri, care toate tind la destrămarea acestui partid hibrid. Astfel, este bine cunoscuta ten­siunea dintre d-nii Tony Alxan­­drescu şi Al. Iorgulescu, primarul sectorului Galben*­­ De asemenea, este bine cunos­cută recenta stare d­e nemulţumi­re şi inactivitate din sectoarele de Albastru şi Roşu, din cadrele că­rora făceau parte candidaţii pro­puşi de organizaţia Capitalei. In sectorul de Negru, lucrurile stau şi mai prost Acolo, frămân­tările au dus până la răsturnarea şefului de sector, Gică Ionescu şi înlocuirea lui , în urma intrigi­lor unui oarecare Maximilian, — printr’o comisie interimară, care nici ea nu activează. Cât despre organizaţiile din ţară, acestea sunt inexistente* Sunt tivite şansele ca, după ale­geri, P.C.It.-ul să intenţioneze să mistuie compilat înlău­ntrul său „cadrele" partidului d lui­­Tony A­­lexandrescu* .. • * Am arătat într'un număr precedent­­că OSP, prin numeroasele lui comisii şi consilii, zelos foiate de bunul mers al sportului nostru, a dictat în ultima vreme câteva pedepse im­­potriva acelora pe care mai marii sportivi de azi îi socotesc ca abătân­du-se dalia o atitudine de disciplină Faţă de „spiritul nou" al sportului democrat aşa cum e concepută şi aplicată democraţia şi viaţa sportivă (după calapodul repedist, adică). Din articolul nostru s'a desprins credem că aceste „pedepse" au un substrat politic şi că, deci, ele nu se aplică decât acelora care nu înţeleg să se încadreze, şi ca sportivi, în fenedea. Dovadă evidentă este Şi cazul pe care-l înfăţi­şem aici. Acum o lună şi ceva, FRFA, forul suprem ,,demo­­crat", al fotbalului nostru, a decis pentru introducerea în divizia B, ca echipele „Industria Sârmei" din C. Turzii şi „Şoimii" Sibiu să­ joace un match dublu de bftraj. FRFA a fixat chiar locul, şi ziua matchurilor, pri­mul, la Sibiu, şi al doilea la C. Turzii. Hotărîrea Federaţiei nu a fosst pe placul echipei ceferiste din Sibiu. Şi deaceia, în ziua sorocită primului match de baraj, când cele două echipe în cauză s'au prezentat l­a teren, s'au văzut în imposibilitate să pătrundă p­e arena de joc, , . .. î£ OSP-u­l Conducătorii districtului Sibian, în frunte cu un oarecare Popovici, socotindu-i de stat în stat şi declarân­­du-se nemulţumiţi în hotărârea Fede­­raţiei, au oprit pur şi simplu dis­putarea matcului, ameninţând şi bruscând pe arbitru, pe delegatul federal şi pe jucătorii şi conducă­torii celor două echipe. Şi matchul nu s-a desfăşurat. Cele­ de mai sus, consemnate în rapoartele oficiale ale arbitrului şi delegatului federal, ca şi în memo­riile amănunţite ale celor două gru­pări, au ajuns în posesia forurilor superioare. Era de aşteptat ca acestea, pen­tru bunul mers al sportului să ia cele mai drastice măsuri împotriva acelora care, prin poziţia oficială pe care o aveau, erau cei dintâi chemaţi să vegheze la buna desfă­şurare a jocurilor. Iată măsurile luate de cei care se pretind că apără prestigiul şi normala desfăşurare a sportului românesc: gruparea „Şoimii" a fost înlocuită cu C.F.R., iar districtul Sibian au în frunte pe acelaşi domn Popovici, care, pripăşit de curând în sportul sibiian, reprezintă acolo alte interese decât pe cele sportive ale unui centru cu trecutul și acti­­vitatea Sibiului. Mai e nevoie de vreun comentar? ■ Disc .Platts L Üimare din pag. I-a) B‘a străduit să «fie deci nu­­ pu­tem apăra şi dece sunt la puşcă­rie. Tot astfel d. Piatra Mills s’a mulţumit să constate că apar 2 gazete ale opoziţiei în noianul de vreo 4B *precomiiivie, dar s'a in­­teresat despre cum apar aceste gazete «ce pot scrie» care sunt nor­mele cenzurai ? D­. Platts Kills nici nu a aflat că In fiecare zi aproape se fac zeci de arestări de tineri cari distri­­fcue manifeste tipărite ale Parti­­dului nos­tr­u, manifeste care nu cuprind absolut nimic ofensiv.­­ Unde însă d. deputat se întrece este când vorbeşte de libertăţile întrunirilor la ftor şi de inciden free de l­a Piteşti. In­tr’o lună de zile d-sa nu a putut afla că orice întrunire a noastră este asaltată de bătăuşii comunişti, fruntaşii noştri .*•.*. v.£ e 'ale ce’or mai sălbatica agresiuni, iar agresorii niciodată nu sunt urmăriţi s’au pedepsiţi. D. deputat deasemeni a mai mai o fosimi anecdotică topicelor ţie în pro­­crescută cxpuncre­­■::ra mijloacelor şt u­birintale de opozi­­îida ei printre ţâ­­ rsul Domnului s asupra României răni. D-sa povesteşte că noi ler dreptul de viaţă liberă a aceste: spunem ţăranilor că ultima dată când în România a guvernat un guvern fără Dumnezeu­ au fost 7 ani de secetă. Că deci şi acum, după acest groaznic an de secetă, ar urma încă vreo 6 ani la fel­ D. Platts Mills mi-a făcut impre­sia unu­i om sănătos, voios, unui om care în general este predispus să aprecieze Creaţiunea lui Dum­nezeu. Noi putem să asigurăm pe d. Platts Mülls că nu a folosit bine zilele petrecute la noi. A văzut mulţi­ oameni, dar nu pe cei mai buni şi nici pe cei mai de bună­­credinţă. A neglijat să vadă şi pe ţăranul nostru despre care alţi concetăţeni ai d'Sale mi­-au povestit atâtea impresii minunate. D. Platts Mils ar fi putut şi d-sa constata că nu­ există pe lume un ţăran mai prudent, cu minte mai ascuţ­i­tă ca al nostru şi că nici­­cel din urmă din ei n’ar fi apreciat vreun discurs ca cel cu cei 7 ani de sece­tă. D. Plaitte­ Mills ar fi putut cons­tat­a convoiul cu ţărani, că ei sus­ţin Stopia noştri loct­o, suportă şi seceta, şi toate mizeriile, dar de l a noi nu aşteaptă altceva decât să le redăm libertatea şi să recâştigăm Naţiuni. D. Platts Mills are toate motiv­e ea fie într-o zi extrem de indigini că unii oameni care l-au informat au abuzat în­ mod atât de flagrant de buna sa credinţă. Dacă însă pot explica aceste erori comise de de d. Piait M­ils cars probain! a preferat să se în formeze dej­a cercurile B*P D­ is',e desigur că nu găsesc însă ndio explicaţie în greşitele relatări ce ie face asupra unor iu erori , discu­tate cu d. Iuliu Mantu­”. întâi, nu a fost vorba niciun moment, în conversaţia avută în prezenţa mea cu d. Marini, de inte­rtenţele de la Griviţa din 1933- D Mauriu se afla în Franţa în acel timp, discutând cu d. Briant, for­marea unui organism internaţional invocat deunăzi cu atât geniu de d. Churcill. In rândul al doilea d. Maniu într'adevăr a arătat d-l lui Platts Mills toate suferinţele cari se fac la constituirea listelor de alegă­tori­. Mai mulți ș i-a arătat și un o­rdin al Prefecturii Hunedoara în acel sens. I-a mai spus că a depus la Comisia de Control nenumărate astfel de documente în, foto­copie Dacă d. Platts Mills ar veni azi printre noi şi ar vedea ştersăturile cari s’au făcut în liste, ce au de­venit aceste lste, condiţiunile în care depunem azi listele de candi­daţi, etc. dacă d- Platts Mills şi-ar reaminti că în scurta vizită făcu­tă» d. Iuliu Maniu a găsit totuşi prilejul să-i confirme că după pă­rerea d-sale hotărî­rile dela Pots, dam și Yalta nu se aplică în Ro­mânia. d. Platts Mals încă odată ar regreta că s’a lăsat astfel indus în eroare și că a făcut o relatare atât de inexactă Camerei Comune­lor. _ ... Vasile Serdîci fost deputat vi M (Unixare, din pag. I-a) toate, există. Vom semnala în­tâi cele mai simple* Cine nu a admirat oare mistria cu care se c­eseneaza p*0 zWvrrşi trotuare soarele, folosit ca subiect de inspiraţie din cele mai vechi timpuri ? Aceste încercări timide­­sunt une­ori executate pe soclurile monu­mentelor­­de artă reacţionare. Este, desigur, o dovadă a ten­dinţei tinerilor artişti „democraţi" de a rupe cu trecutul* prin consa­crarea unor noui principii este­ti­ce. Nu ne vom opri însă la primele aspecte. Saloanele ne oferă picturi cu su­biecte „populare”. Sunt singurele apreciate de noua democraţie. Ne închipuim ce succes ar avea însă artistul care ne-ar dărui por­tretul d-nei Ana Pauker sau al d-lui Vasile Luca-Estetica originală a comunismu­lui român nu mai poate menţine vechea concepţie, în care o per­­soană devine subiect numai în mă­sura capacităţii sale de a inspira pictorul de talent. Artistul comu­nist nu va putea fi inspirat de un peisaj sau de o floare* atât de mult cât imbite să-l inspire, spre pildă, persoana d-nei Florica Bagdasar ! Să nu se mire nimeni... 'Arta este doar pentru popor ! MiG* BREPTATEA Din rănile Moldovei Din nou m'au purtat nevoile pe­­ sirop rămas din vremuiala de c­meleagurile bătrânei noastre Mol­dove­­j . După ce am sosit, primul meu­­ gând a fost să văd pe bunul meu prieten, pe bătrânul și sfătosul Badea Toadei din Moldova Seacă. L-am găsit la șură, punând la a­­dăpost cățiv­a snopi de coceni fi­ravi, singura hrană pentru boii săi în iarna aceasta. Era trist, n'avea chef de vorbă ca altă dată, era asemeni timpului și vremurilor. M’a poftit în casă unde ne-am a­­șezat tăcuți pe câte un scăunel la gura sobei în care pâlpăiau câteva găteje jilave. —­ A venit iarna bade Toadere. ■— Dă, ap­oi când Dumnezeu porneşte pe urgie, urgiseşte nu glumă. Cum a fost vara, aşa-i şi toamna, tot aşa a hi şi iarna care ne-o luat de-amu dela Sf. Dumi­tru. Ne bucuram că vom mai pu­tea mână vitele la Imaş, să mai cruţăm bruma de coceni pe care-i avem şi iată că s'o gătit şi cu ima­­şul. Nu ştiu cu ce vom scoate vitele din iarnă; şi Doamne, lungă se mai arată! Ad moşneagul a oftat scormonind jarul puţin din vatră. Ia La lumina slabă a gătejelor, pe o- j *— Să scrii brazul aspru al bătrânului a Ucă--pod. tiv-a « •..: rit ceva: o lacrimă sau poate un A„ Iară. Un timp, niciunul dintre noi nu a mai rostit un cuvânt. — Am avut în ogor câteva pră­jini cu sfecle. De bine, de rău, am făcut vreo trei care, dar mi-am ca­licit boii cu ele, căci precum vâ­sli și mata, podul tot nu l-au gătit și nici nădejdle să-l vedem făcut nu -l. Ni s' a spus că-i gată în pri­măvară, apoi în vară, hotărîndu­­se a-l isprăvi înainte de a strân­ge sfecl­a, ca să nu ne omorîm boii prin glod şi prin vad. A tre­cut şi timpul păpuşoiului şi al sfe­clei dar podul şade tot căscat aşa cum l-or lăsat nemţii In fuga lor după ce l-au prăvălit cu dinamită. Cei ce-l lucrează n'au gri­je, iar cei de sus nu-i îndeamnă la treabă. Inginerii şi maiştrii se ţin numai de chefuri. Ce le pasă lor de ne­voile noastre? Am stat îndelung gânditori şi făcuţi în faţa focului ce murea, până când amurgul cenuşiu a în­ceput să întunece odăiţa scundă a lui badea Toader. M’am ridicat să plec încet, fără sgomot, ca în­­tr’o casă peste care s’a abătut o nenorocire. Moșneagul m'a petre­­lung, cut până la poartă, de unde ne-am luat rămas bun ca doi streini. ' gazetă despre *­■! . ife.Sfc. *. U Rona^scarsu . . . . * AL PARTEDDLOK DELA TlHEP.KTl­L UNIVERSITAR Eleb­niafia Pc:*..îkkcts- Că a T.IÎJ.T. eoi5*?u Bp­­eanrest? este ccitYSotsSă «o ședință extra ar 01. pentru Jns 31 Ocfcraferia orele 18,30 Irs Cluîsul Central din si»”. Cristina­­cea« “ • En cazKiî cb­esî! [.îs osca» stă dată delegația mu va fi In plenul ei fio snant­iri ds drept, sceSmia es to amâna srevoc2Î3ÎÎ pentru Luni 4 Kâemîsrie Ea ace-* ea$ oră şi sioeSss:** Ecs, când se va fins cai crioe ssumăr de mentei da dregst prezenţi. CONVOCARIEA TF^ESSE TULI­ 3 UNI­VERS 5 TAR NAT. ŢĂRĂNESC 1) Facultatea de drept. Toţi membri organizaţiei Naţional Ţă­răniste sunt convocaţi în ziua de Joi 2 Noembrie a. c. orele 17 în sediul Clubului central din Str. Clemenceau 9. 2) Facultatea de Medicină. Toţi membri organizaţiei Naţional Ţăr­­ăniste din facultate sunt convo­caţi în ziua de Vineri 3 Noembrie a. c. orele 17 în sediul Clubului Central din Str. Clemenceau 9. 31 Acad. Comercială. Toţi mem­brii organizaţiei din facultate sunt convocaţi Sâmbătă 4 Noeimbrie a. c. în sediul Clubului Central din Str. Clemenceau 9, de plasă, şefii de sectoare, preşe­­dinţi ai organizaţiilor comunale, candidaţii tineretului şi al secţiei ismenine. Participarea este abso­lut obligatorie, la ordinea zilei fi­ind chestiuni de o deosebită im­­por.: *ţâ în legătură cu alegerile* Preşedinte N. T. Popescu Zorica Convocare Toţi studenţii din judeţul Argei membri ai pazîsâului Pâaţîoaal țără­nesc sunt convocaţi la sediul sta­tului Centr­al din Str. Clemenceai Nr. 9. Vineri 1 Noemvrie a. c. orele 18 panim a li se face comunicate urgente. CONVOCARE Funcţionarii şi nutretionarele din Soc. Bancare, asigurări, transpor­turi şi din­ marile soc­ anonime sunt convocaţi pentru ziua de 1 Noembrie a. c. orele 17 tir strada Clemenceau nr 9 (Clubul Centrali de către d. V- Ecrcr.ru, delegat al org. centrale muncitoreşti, pen­tru a fi constituiţi în Un­unea funcţionarilor particulari. CONVOCARE Toţi domnii Studenţi membri ai Partidului Naţional Ţărănist jud. Argeş aflători în Bucureşti sunt convocaţi Vinari 1 Noembrie a. c la Clubul Central din Str. Clemen­cerii Nr. 9 pentru a li se face im­portante comunicări. SECRETARIATUL GENERAL COMUNICAT.­ Eri 30 Octombrie a avut loc şe­­dinţa de constituire a comitetului da coordonare a acţiunii electorale a partidelor Naţ. Ţâr., Naţ. Lib. şi Social Democrat independent, în cadrul acordului din 21 Oct. 1946. S'au luat hotărâri privind aceasta acțiune. . .... CORUL TINERETULUI UNIVERSITAR D­reLa şi d-nii membrii al Tine­retului Univeristar cari doresc a face part© din Corul Tineretului sunt rugaţi a se prescuta la Se­cretariatul general al Tineretului în ziua de Vineri 1 Noembrie a­l orele 17,30 la sediul Central din str- Clemneceau nr. 9 SUBSCRIERE LA FON­­DUL ELECTORAL Conducerea Partidului a hotă­rât ca orice încasare de bani. pen­tru „Fondul Electoral” se va face numai contra bonuri de cassă* pp care este tipărită valoarea. Se exceptează the?sarea cotiza­­'.iilor lunara^aje^ membrilor Parti­dului, care vor continua să se în­­caseze pe baza vechilor chitan­ţiere. Bonurile de Cursă s-au tipărit şi se distribue de domnul cassier central ing. Ştefan­­Mihăescu. Organizaţia Capitalei Secţia Femenistie Convocare Secţia Femenină a Partidului Naţional-Ţărănesc, convoacă pen­tru ziua de Vineri 1 Noembrie, ora 17, la Clubul Central din Str.­­ Clemenceau Nr. 9, doamnele mem­­­bre din toarte sectoarele spre a participa la şedinţa obişnuită. Convocare "Sunt convocaţi la adunarea ge­nerală, care va avea loc Sâmbătă 2 Noembrie ora 10 dimineaţa la sediul organizaţiei Ilfov din Str. Clemenceau Nr­ 9, d-nii preşedinţi CG^VOCARS ALE TINERETULUI UNI­VERSITAR / Facultatea de Medicină Toţi membrii organizaţiei naţio», nal-ţărăniste din facultate sunt coa* -» vocaţi Vineri 1 Noembrie a. c. orele 17 la sediul Central. / I Academia Comercială Toţi membrii organizaţiei naţio** nal-ţărăniste din Academia Corner­, cicala sunt convocaţi Sâmbătă 2 Noi­embrie a. c. orele 17 la Sediul Cen­­tral din Str. Clemenceau Nr. 9. Corul Tineretului Universitar ^ O-rele şi domnii membrii cari fac part© din Corul Tineretului, pre-­ cum şi aceia cari doresc a cânta în acest cor, sunt rugaţi a se prezenta. Vineri 1 Noembrie a. c. orele 17,30 la Sediul Central din Str. Clemeiji­ceau Nr. 9. ,s­ Secţia Femenină T. V. N. T. O-rele membre ale T. V. N. T sunt convocate în şedinţa săptă* mânală in ziua de Sâmbătă 2 No** embrie — orele 17 — la Sediul Cen*­­tral din Str. Clemenceau Nr. 9, Secretariatul ge. T. V. N. T. independenţa muncitorilor şi garanţiile ei (Urmare din pag. 1­ a) ci, menită înainte de toate să în­­gădue exercitarea de presiuni a­supra membrilor sindicalişti , el este retrograd, suprimă libertatea de asociere a braţelor de muncă, îngrădeşte mişcarea şi indepen­­denţa lor- In patria democraţiei­­în Anglia, asemenea existenţe to­­ta­litariste nu au ce căuta şi ele sunt înlăturate, chiar din momen­tul apariţiei lor, în plan teoretic. In sfârşit, o a treia desbatere a avut loc în jurul condamnării gre­vei neaut­­rizate sau politice - Forţa Trade Umon-uirilor nu re­zida numai în numărul mare de membri, ci în justeţea revendică­rilor şi în sinceritatea lor. De aici şi numai de aici derivă scopul sindicatului, acela de a apăra ni­­velul de viaţă al muncitorului, prin organizarea rezistenţei faţă de orice măsură menită să­­ re­ducă, să-l scadă. Filiera pe care o urmează această rezistenţă este : concilierea în vederea aplanării chestiunilor litigioase apărute în­tre capital şi muncă* urmează apoi arbitrajul şi numai în ultimă ana­liză greva. Aceasta fiindcă pe lân­­gă prejudiciile aduse economiei în general, experienţa a dovedit că rare­ori a fost atins­­scopul unei greve. A face am sindicate mecanismul politic al unui partid oarecare, în­semnează a distruge utilitatea or­ganizaţiilor muncitoreşti din punct de vedere economc, a risipi autori­tatea lor în cele mai problematice aventuri electorale. Politicianiza­­rea sindicatului duce sigur la co­rupţie şi imediat după aceea la sci­ziuni interne. Sindicatul nu poate fi deci o maşină de războiu desti­nată să întreţiă şi reliefeze aspe­rităţile între capital şi muncă, cu substrat politic, ci o organizaţie de progres şi reorganizare socială, ideal în folosul căruia el întrebu­inţează cât mai judicios forţei© de care dispune. Or, grevele politice care sunt începute fără raţiune, fără motive profesionale, ci nu­mai din patimă,­­ duc sistematic­­la capitulaţiuni nedemne.. Din desbaterile Trade Un’ion­­urilor derivă deci* că trebuesc lua­te toate garanţiile, apărătoare a* independenţei muncitorilor ! L. O. Carp tHMBB­SBBMWBMaBM—BaMMttMte­aSifî şi răspândiţi ‚W* W *£> ft 5* jaramsmu!

Next