Drum Nou, 1955 (Anul 9, nr. 186-237)
1955-07-22 / nr. 214
pROKIA» DÎN,TOATE TARILE .UNITÍ-VĂ ! • 9 • UMNOU ORGAN AL COMITETULUI RAIONAL P.M.R. ZALAU ȘI AL SFATULUI POPULAR RAIONAL Pentru continua îmbunătățire a activității gazetelor de perete sătești Gazetele de perete sătești, important mijloc de agitație politică, îndeplinesc un rol de seamă în mobilizarea oamenilor muncii de la sate la înfăptuirea hotărîrilor partidului și guvernului. Folosite cu pricepere, gazetele de perete sătești aduc o prețioasă contribuție în antrenarea oamenilor muncii de pe ogoare la lupta pentru recolte bogate. întrecerea între gazetele de perete a dus la o simțitoare îmbunătățire a activității mai multor gazete de perete din comunele și satele raionului nostru. O bună activitate a avut atlt în campania însămînțărilor de primăvară, cît și în perioada de întreținere a culturilor gazeta de perete din comuna Cizer. Primind un ajutor efectiv din partea organizației de bază, colectivul de redacție a reușit să îmbunătățească în mod simțitor conținutul gazetei de perete, să-i asigure un aspect grafic atrăgător și să schimbe cu regularitate articolele. Cu succes folosește colectivul de redacție diferite rubrici, ca «Sfaturi agrotehnice“, „Informația Cizerului“, „Urzica“, precum și caricatura, ceea ce a stîrnit un viu interes în rîndurile cititorilor. De asemenea, la gazeta de perete a apărut, la timpul potrivit și calendarul agricol, cuprinzînd principalele lucrări din perioadele respective. Colectivul redacțional a antrenat să scrie articole la gazeta de perete mai mulți corespondenți voluntari. Printre aceștia sunt și țărani muncitori, fruntași în lucrarea pămîntului, ca Abrudan Aurel, Codeuș Petru, Cristea Petru, Duma Ioan și alții. De pildă, la gazeta de perete a apărut nu de mult articolul intitulat „Prășitul culturilor“ scris de țăranul muncitor Codeus Petru. In articol, el arată, printre altele, că în anul trecut, făcînd trei prașile la cultura de porumb, a obținut cu 300 kg, mai mult decît țăranii muncitori care au făcut numai două prașile. Rezultate bune în activitatea sa a obținut, în ultimul timp, și colectivul de redacție al gazetei de perete din comuna Aghireș. Oglindind preocupările țăranilor muncitori, probleme concrete din viața satului, gazeta de perete din Aghireș a adus o prețioasă contribuție în antrenarea țăranilor muncitori la executarea lucrărilor de întreținere a culturilor. In comuna Aghireș, acum nu de mult, lucrările de întreținere a culturilor de plante tehnice erau rămase în urmă. Pentru grăbirea ritmului lucrărilor agricole, corespondentul voluntar Moigrădean Vasile a scris un articol, care a apărut la gazeta de perete sub titlul „Să asigurăm o bună întreținere a culturilor de sfeclă de zahăr“, iar corespondentul voluntar Arunar Nicolae a scris articolul intitulat „Pentru buna întreținere a culturilor de soia". In acest articol sunt evidențiați țăranii muncitori Cosma Ioan și Moigrădean Teodor, fruntași la întreținerea culturilor de soia, și totodată sunt arătați și unii dintre cei rămași în urmă cu lucrările, ca Nagy A, Ștefan, Marian Gheorghe și alții. De remarcat este și activitatea gazetei de perete din comuna Agrij, al cărei colectiv de redacție se îngrijește să schimbe cu regularitate articolele, odată în fiecare săptămînă, și să-i asigure un conținut bogat și variat, în strinsă legătură cu viața satului. Exemple asemănătoare mai sunt încă multe în raionul nostru. Trebuie însă subliniat că mai există încă gazete de perete, care, lipsite de îndrumarea organizațiilor de partid, publică articole fără nici o legătură cu munca, viața și preocupările oamenilor muncii din sat. De asemenea, există gazete de perete care au o slabă sau chiar nici un fel de activitate, gazete la care numai cînd și cînd apare cite un articol. Intr-o scrisoare primită la redacția ziarului nostru, privind activitatea gazetelor de perete din comuna Dobrin, corespondentul voluntar Șipoș Ioan, printre altele, arată: „Gazetele de perete sunt un important mijloc de sprijinire în munca noastră de zi cu zi, dar acest lucru nu este înțeles de toate colectivele de redacție ale gazetelor de perete. Colectivele de redacție din satele Doba-Mare, Doba- Mică și Cioara consideră că este de ajuns dacă apare unul sau două articole odată la două luni“. Cu o activitate asemănătoare, din păcate, mai sunt și alte gazete de perete. Zilele trecute, gazeta de perete din satul Bozna mai păstra încă articole care au fost publicate pe la mijlocul lunii iunie și chiar la începutul lunii mai. De multă vreme gazeta de perete din satul Răstolțu Mare s-a transformat într-un simplu afișier. Același lucru se poate spune și despre gazeta de perete din satul Cățelu. Slab se ocupă de schimbarea cu regularitate a articolelor, de îmbunătățirea conținutului gazetelor de perete, și colectivele de redacție din comunele Romînaș și Crasna. La gazeta de perete din comuna Romînaș, acum cîteva zile, nu era decit un singur articol, și acela plin de generalități. Organe de presă ale organizațiilor de partid și sfaturilor populare, gazetele de perete trebuie să popularizeze în articolele publicate pe fruntașii recoltelor bogate, metodele folosite de ei și rezultatele obținute, să ajute pe cei rămași în urmă pentru a intra în rîndul fruntașilor, să oglindească tot ceea ce este nou și înaintat în viața satului. In campania de recoltare, dezmiriștii și treieriș trebuiesc luate măsuri pentru ca să fie amenajată la fiecare arie cîte o gazetă de perete. Organizațiile de partid au datoria să îndrume și să controleze sistematic activitatea colectivelor de redacție ale gazetelor de perete, să le ajute în buna organizare a muncii lor, să se îngrijească de reorganizarea și completarea colectivelor de redacție, acolo unde este nevoie. In aceeași măsură trebuie să se ocupe de activitatea gazetelor de perete și comitetele executive ale sfaturilor populare comunale. Ingrijindu-se ca articolele care apar la gazeta de perete să fie scrise într-un limbaj simplu, pe înțelesul tuturor, folosind mai mult la gazeta de perete desenul și caricatura, rubrici satirice, epigrame etc., colectivele de redacție ale gazetelor de perete au datoria să se preocupe cu spirit de răspundere de îmbunătățirea conținutului articolelor care apar la gazeta de perete, să le schimbe cel puțin odată la 10 zile, să asigure gazetei de perete un aspect exterior atractiv. O preocupare de seamă trebuie să fie pentru atragerea în jurul gazetei de perete a unui larg colectiv de corespondenți voluntari din rîndurile membrilor de partid, agitatorilor, propagandiștilor, inginerilor și tehnicienilor agronomi, cadrelor didactice, țăranilor muncitori fruntași ai recoltelor bogate, îndrumate de organizațiile de partid, colectivele de redacție trebuie să considere ca o sarcină de seamă îmbunătățirea continuă a activității gazetelor de perete, pentru ca acestea să-și îndeplinească cu cinste rolul de propagandist, agitator și organizator colectiv în lupta oamenilor muncii de la sate pentru o recoltă îmbelșugată, pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc, pentru apărarea păcii. Anul IX, seria IlI-a Nr. 214 Vineri 22 iulie 1955 4 PAGINI 20 BANI IN CUPRINSUL ZIARULUI: — Pentru îndeplinirea planului de producție la fabricile de cărămidă (pag. 2-a) — Consfătuirea fruntașilor în creșterea animalelor (pag. 3-a) — Să executăm la timp lucrările d dezmiriștit și alături de vară (pag. 3-a) — Deschiderea conferinței de la Geneva a șefilor guvernelor celor patru puteri (pag. 4-a ) DIN VIAȚA RAIONULUI NOSTRU întrecere la seceriș Imediat după ce au constatat coacerea în pîrgă a griului și secării, colectiviștii din Horoatu- Crasnei au și pornit la secerat. Antrenați în întrecere socialistă, membrii celor trei brigăzi de cîmp au secerat în numai două zile 50 ha. grîu și 20 ha. secară. Brigada l-a, condusă de comunistul Mureșan Ioan, s-a situat pe locul întîi la secerat. Această brigadă a secerat în prima zi 2,5 ha. grîu mai mult decît celelalte brigăzi, făcînd în același timp lucrări de bună calitate. Colectiviștii Bicăzan Teodor, Holhoș Vasile, din brigada I-a, Beko Sigismund, Coza Ileana, din brigada a II-a, Balla Alexandru și Szilágyi Emeric, din brigada a 111-a, sunt fruntași pe gospodărie la seceriș. ing. agr. S. Hicea, coresp. Primii la recoltatul griului * Țăranii muncitori din comuna Crișeni au început seceratul. Pînă în ziua de 18 iulie a. c., ei au secerat 4,5 ha. grîu și secară. Printre primii care au început secerișul sînt deputații Stevar Petru, Fazakas Francisc și Orțan Ioan. Acum au început seceratul griului și țăranii muncitori din Gîrcei. B. Darolczi, coresp. Hotărîți să strîngă la timp și fără pierderi recolta din acest an, țăranii muncitori din comuna Dobrin, antrenați în întrecere patriotică, au secerat, pînă în ziua de 18 iulie a. c., 10 ha. grîu. In fruntea întrecerii sînt țăranii muncitori din satul Naimon, care au pornit primii la seceriș. Țăranii muncitori Tunyogi Ludovic, deputat comunal, Szarvas Iosif și Kiss Ștefan junior, din acest sat. Ca și în anii trecuți și în acest an, țăranul muncitor Jecan Teodor din satul Mirșid a fost primul care a început secerișul. In ziua de 18 iulie a. c., el a secerat 0,30 ha. grîu și apoi a făcut dezmiriștitul. Exemplul lui a fost urmat și de către țăranii muncitori Pop Gheorghe, Molnar loan și alții- V. Pop, coresp. au fost primii care au terminat de secerat grîul. In satul Sîncraiu-Silvaniei, primii care au început secerișul griului sunt țăranii muncitori Copos Vasile, Erdős Francisc și Nagy Iosif, iar în satul Dobrin Suciu Dumitru și Suciu Gheorghe. îndată după seceriș, țăranii muncitori Kovács Iosif și Moni Andrei au executat și dezmiriștitul. I. Șipoș, coresp. Patriei — acumulări socialiste peste plan Muncitorii, inginerii și tehnicenii de la gospodăria agricolă de stat din Zalău au primit cu multă satisfacție chemarea colectivelor unor întreprinderi din regiunea Stalin de a da patriei cît mai multe acumulări socialiste peste plan. In cadrul consfătuirilor de producție, dezbătînd posibilitățile existente în fiecare secție și sector, ei au venit cu prețioase propuneri menite să ducă la întărirea și dezvoltarea unității lor, angajîndu-se ca pînă la sfîrșitul anului să realizeze acumulări socialiste peste plan în valoare de 237.000 lei, din care 102.700 lei pînă la 23 August. FOCUL Satul fierbea. Stînean Costan, unul din cei mai buni gospodari din Romita, făcuse cerere de înscriere în întovărășire. La sfatul popular comunal se înregistră cea de a doua cerere. Că deputat și candidat de partid, Costan era întotdeauna urmat cu încredere de oameni. Asta, mai cu seamă pentru că era el însuși pildă și în hărnicie și în cinste. „Ce zice Costan, și face ... Nu-i place trăncăneala“— se obișnuia să se spună despre el. Intr-adevăr, e om dintr-o bucată, de aceea îl respectă și-i urmează îndemnul romitenii. Doar și de teama lui Marin Vasile al Bologului, chiaburul, scrîșnesc din dinți, dezvăluindu-și uneori colții veninoși, gata să-l devoreze. Se însera. Ziua făcea loc nopții, risipindu-și auriul amurgului peste văi. Curînd coborî noaptea, noaptea în care multe minți și inimi aveau s-aducă hotăriri importante. Pilda lui Stînean Costan era, fără îndoială, vie. Cînd satul adormi, iar pe uliți nu se mai putea întîlni nici țipenie de om, la primul cîntat de cocoși, dinspre ulița Gălpîii, izbucni o flacără, întîi fumurie apoi albastru-roșietică. Flacăra slobozi limbi enorme, mistuind tot ce nu era de piatră. — Arde șura lui Stînean ! — au băgat de seamă vecinii. Și, apucînd cu ei căldări sau ce le cădea în mînă, săreau cu grabă în ajutor. — L-a bătut „vîntul rău“ ! — zbura zvonul chiaburesc. De data asta însă noaptea fusese cît se poate de liniștită, senină. Nici-o adiere de vînt. „Vîntul rău“ pornise vădit dintr-o faptă dușmănoasă. Șura a ars toată, odată cu furajele, uneltele ... Riscîndu-și viața, oamenii i-au ajutat lui Stînean să-și salveze vitele. Dar acum rămîneau fără adăpost, fără hrană ... Cu sufletul mîhnit, satul întreg veni să-i ajute la refacerea gospodăriei. Veniră dulgheri și zidari de la gospodăria colectivă din Romînaș, săteni din Ciumărna și din alte sate învecinate. întreprinderile din Zalău au dat materiale de construcții, specialiști. Țăranii muncitori Pereș Viorel, Stînean Vasile, Petrean Alexandru, Ghiuruțan Isai și alții au ajutat cu atelajele. Valoarea lucrărilor efectuate în mod voluntar împreună cu materialele donate se ridică la peste 40.000 lei. Stînean Costan are acum cea mai frumoasă șură din raza comunei, din cărămidă și acoperită cu țigle. La acțiunea dușmanului, sătenii din Romita au răspuns cu noi cereri de înscriere în întovărășire. Și întovărășirea a luat ființă. Mistuitoarele flăcări din noaptea aceea de primăvară au aprins nu numai gospodăria lui Stînean Costan, ci și ura sătenilor, hotărîrea, vigilența lor împotriva uneltirilor meschine ale dușmanului de clasă. L. SzljȚciî