Drum Nou, 1955 (Anul 9, nr. 186-237)

1955-07-22 / nr. 214

pROK­IA» DÎN,TOATE TARILE .UNITÍ-VĂ ! • 9 • UMNOU ORGAN AL COMITETULUI RAIONAL P.M.R. ZALAU ȘI AL SFATULUI POPULAR RAIONAL Pentru continua îmbunătățire a activității gazetelor de perete sătești Gazetele de perete sătești, important mijloc de agitație politică, îndeplinesc un rol de seamă în mobilizarea oame­nilor muncii de la sate la înfăptuirea hotărîrilor parti­dului și guvernului. Folosite cu pricepere, gazetele de pe­rete sătești aduc o prețioasă contribuție în antrenarea oa­menilor muncii de pe ogoare la lupta pentru recolte bogate. întrecerea între gazetele de perete a dus la o simțitoare îmbunătățire a activității mai multor gazete de perete din comunele și satele raionului nostru. O bună activitate a avut atlt în campania însă­­mînțărilor de primăvară, cît și în perioada de întreținere a culturilor gazeta de perete din comuna Cizer. Primind un ajutor efectiv din partea organizației de bază, colecti­vul de redacție a reușit să îmbunătățească în mod sim­țitor conținutul gazetei de perete, să-i asigure un aspect grafic atrăgător și să schimbe cu regularitate articolele. Cu succes folosește colectivul de redacție diferite rubrici, ca «Sfaturi agrotehnice“, „In­formația Cizerului“, „Urzica“, precum și caricatura, ceea ce a stîrnit un viu interes în rîndurile cititorilor. De ase­menea, la gazeta de perete a apărut, la timpul potrivit și calendarul agricol, cuprinzînd principalele lucrări din pe­rioadele respective. Colecti­vul redacțional a antrenat să scrie articole la gazeta de perete mai mulți corespon­denți voluntari. Printre aceștia sunt și țărani muncitori, frun­tași în lucrarea pămîntului, ca Abrudan Aurel, Codeuș Petru, Cristea Petru, Duma Ioan și alții. De pildă, la gazeta de perete a apărut nu de mult articolul intitulat „Prășitul culturilor“ scris de țăranul muncitor Codeus Petru. In articol, el arată, printre al­tele, că în anul trecut, fă­­cînd trei prașile la cultura de porumb, a obținut cu 300 kg, mai mult decît țăranii mun­citori care au făcut numai două prașile. Rezultate bune în activita­tea sa a obținut, în ultimul timp, și colectivul de redacție al gazetei de perete din comu­na Aghireș. Oglindind preo­cupările țăranilor muncitori, probleme concrete din viața satului, gazeta de perete din Aghireș a adus o prețioasă contribuție în antrenarea ță­ranilor muncitori la executa­rea lucrărilor de întreținere a culturilor. In comuna Aghi­reș, acum nu de mult, lucră­rile de întreținere a culturilor de plante tehnice erau rămase în urmă. Pentru grăbirea rit­mului lucrărilor agricole, co­respondentul voluntar Moigră­­dean Vasile a scris un articol, care a apărut la gazeta de perete sub titlul „Să asigu­răm o bună întreținere a cul­turilor de sfeclă de zahăr“, iar corespondentul voluntar Arunar Nicolae a scris artico­lul intitulat „Pentru buna în­treținere a culturilor de soia". In acest articol sunt eviden­țiați țăranii muncitori Cosma Ioan și Moigrădean Teodor, fruntași la întreținerea cultu­rilor de soia, și totodată sunt arătați și unii dintre cei ră­mași în urmă cu lucrările, ca Nagy A, Ștefan, Marian Gheorghe și alții. De remar­cat este și activitatea gazetei de perete din comuna Agrij, al cărei colectiv de redacție se îngrijește să schimbe cu regularitate articolele, odată în fiecare săptămînă, și să-i asigure un conținut bogat și variat, în strinsă legătură cu viața satului. Exemple ase­mănătoare mai sunt încă multe în raionul nostru. Trebuie însă subliniat că mai există încă gazete de pe­rete, care, lipsite de îndru­marea organizațiilor de partid, publică articole fără nici o legătură cu munca, viața și preocupările oamenilor muncii din sat. De asemenea, există gazete de perete care au o slabă sau chiar nici un fel de activitate, gazete la care nu­mai cînd și cînd apare cite un articol. Intr-o scrisoare primită la redacția ziarului nostru, pri­vind activitatea gazetelor de perete din comuna Dobrin, corespondentul voluntar Șipoș Ioan, printre altele, arată: „Gazetele de perete sunt un important mijloc de sprijinire în munca noastră de zi cu zi, dar acest lucru nu este în­țeles de toate colectivele de redacție ale gazetelor de pe­rete. Colectivele de redacție din satele Doba-Mare, Doba- Mică și Cioara consideră că este de ajuns dacă apare unul sau două articole odată la două luni“. Cu o activitate asemănătoare, din păcate, mai sunt și alte gazete de perete. Zilele trecute, gazeta de pe­rete din satul Bozna mai păstra încă articole care au fost publicate pe la mijlocul lunii iunie și chiar la începu­tul lunii mai. De multă vreme gazeta de perete din satul Răstolțu Mare s-a transformat într-un simplu afișier. Același lucru se poate spune și despre gazeta de perete din satul Cățelu. Slab se ocupă de schimbarea cu regularitate a articolelor, de îmbunătățirea conținutului gazetelor de pe­rete, și colectivele de redac­ție din comunele Romînaș și Crasna. La gazeta de perete din comuna Romînaș, acum cîteva zile, nu era decit un singur articol, și acela plin de generalități. Organe de presă ale orga­nizațiilor de partid și sfatu­rilor populare, gazetele de perete trebuie să popularizeze în articolele publicate pe frun­tașii recoltelor bogate, meto­dele folosite de ei și rezul­tatele obținute, să ajute pe cei rămași în urmă pentru a intra în rîndul fruntașilor, să oglindească tot ceea ce este nou și înaintat în viața satu­lui. In campania de recoltare, dezmiriștii și treieriș trebu­iesc luate măsuri pentru ca să fie amenajată la fiecare arie cîte o gazetă de perete. Organizațiile de partid au da­toria să îndrume și să contro­leze sistematic activitatea co­lectivelor de redacție ale gaze­telor de perete, să le ajute în buna organizare a muncii lor, să se îngrijească de re­organizarea și completarea colectivelor de redacție, acolo unde este nevoie. In aceeași măsură trebuie să se ocupe de activitatea gazetelor de perete și comitetele executive ale sfaturilor populare comunale. Ingrijindu-se ca articolele care apar la gazeta de perete să fie scrise într-un limbaj simplu, pe înțelesul tuturor, folosind mai mult la gazeta de perete desenul și carica­tura, rubrici satirice, epigra­me etc., colectivele de re­dacție ale gazetelor de perete au datoria să se preocupe cu spirit de răspundere de îm­bunătățirea conținutului arti­colelor care apar la gazeta de perete, să le schimbe cel puțin odată la 10 zile, să asi­gure gazetei de perete un aspect exterior atractiv. O preocupare de seamă trebuie să fie pentru atrage­rea în jurul gazetei de perete a unui larg colectiv de co­respondenți voluntari din rîn­­durile membrilor de partid, agitatorilor, propagandiștilor, inginerilor și tehnicienilor a­­gronomi, cadrelor didactice, țăranilor muncitori fruntași ai recoltelor bogate, îndrumate de organizațiile de partid, colectivele de re­dacție trebuie să considere ca o sarcină de seamă îm­bunătățirea continuă a acti­vității gazetelor de perete, pentru ca acestea să-și în­deplinească cu cinste rolul de propagandist, agitator și or­ganizator colectiv în lupta oamenilor muncii de la sate pentru o recoltă îmbelșugată, pentru ridicarea continuă a ni­velului de trai al celor ce mun­cesc, pentru apărarea păcii. Anul IX, seria IlI-a Nr. 214 Vineri 22 iulie 1955 4 PAGINI 20 BANI IN CUPRINSUL ZIARULUI: — Pentru îndeplinirea planului de producție la fabricile de cărămidă (pag. 2-a) — Consfătuirea fruntașilor în crește­rea animalelor (pag. 3-a) — Să executăm la timp lucrăril­e d dezmiriștit și alături de vară (pag. 3-a) — Deschiderea conferinței de la Ge­neva a șefilor guvernelor celor patru puteri (pag. 4-a ) DIN VIAȚA RAIONULUI NOSTRU întrecere la seceriș Imediat după ce au constatat coacerea în pîrgă a griului și secării, colectiviștii din Horoatu- Crasnei au și pornit la secerat. Antrenați în întrecere socialistă, membrii celor trei brigăzi de cîmp au secerat în numai două zile 50 ha. grîu și 20 ha. secară. Brigada l-a, condusă de comunis­tul Mureșan Ioan, s-a situat pe locul întîi la secerat. Această brigadă a secerat în prima zi 2,5 ha. grîu mai mult decît celelalte brigăzi, făcînd­­ în același timp lucrări de bună calitate. Colectiviștii Bicăzan Teodor, Holhoș Vasile, din brigada I-a, Beko Sigismund, Coza Ileana, din brigada a II-a, Balla Alexandru și Szilágyi Emeric, din brigada a 111-a, sunt fruntași pe gospodărie la seceriș. ing. agr. S. Hicea, coresp. Primii la recoltatul griului * Țăranii muncitori din comuna Crișeni au început seceratul. Pînă în ziua de 18 iulie a. c., ei au secerat 4,5 ha. grîu și secară. Printre primii care au început secerișul sînt deputații Stevar Petru, Fazakas Francisc și Orțan Ioan. Acum au început seceratul griului și țăranii muncitori din Gîrcei. B. Darolczi, coresp. Hotărîți să strîngă la timp și fără pierderi recolta din acest an, țăranii muncitori din comuna Dobrin, antrenați în întrecere patriotică, au secerat, pînă în ziua de 18 iulie a. c., 10 ha. grîu. In fruntea întrecerii sînt țăranii muncitori din satul Naimon, care au pornit primii la seceriș. Ță­ranii muncitori Tunyogi Ludovic, deputat comunal, Szarvas Iosif și Kiss Ștefan junior, din acest sat.­­ Ca și în anii trecuți și în acest an, țăranul muncitor Jecan Teo­dor din satul Mirșid a fost pri­mul care a început secerișul. In ziua de 18 iulie a. c., el a secerat 0,30 ha. grîu și apoi a făcut dez­­miriștitul. Exemplul lui a fost urmat și de către țăranii munci­tori Pop Gheorghe, Molnar loan și alții- V. Pop, coresp. au fost primii care au terminat de secerat grîul. In satul Sîn­­craiu-Silvaniei, primii care au început secerișul griului sunt ță­ranii muncitori Copos Vasile, Erdős Francisc și Nagy Iosif, iar în satul Dobrin Suciu Dumitru și Suciu Gheorghe. îndată după seceriș, țăranii muncitori Kovács Iosif și Moni Andrei au executat și dezmiriștitul. I. Șipoș, coresp. Patriei — acumulări socialiste peste plan Muncitorii, inginerii și tehni­­c­enii de la gospodăria agricolă de stat din Zalău au primit cu multă satisfacție chemarea colec­tivelor unor întreprinderi din regiunea Stalin de a da patriei cît mai multe acumulări socia­liste peste plan. In cadrul con­sfătuirilor de producție, dezbătînd posibilitățile existente în fiecare secție și sector, ei au venit cu prețioase propuneri menite să ducă la întărirea și dezvoltarea unității lor, angajîndu-se ca pînă la sfîrșitul anului să realizeze acumulări socialiste peste plan în valoare de 237.000 lei, din care 102.700 lei pînă la 23 August. FOCUL Satul fierbea. Stînean Cos­­tan, unul din cei mai buni gos­podari din Romita, făcuse cere­re de înscriere în întovărășire. La sfatul popular comunal se înregistră cea de a doua cerere. Că deputat și candidat de par­tid, Costan era întotdeauna ur­mat cu încredere de oameni. Asta, mai cu seamă pentru că era el însuși pildă și în hărni­cie și în cinste. „Ce zice Costan, și face ... Nu-i place trăncă­neala“— se obișnuia să se spu­nă despre el. Intr-adevăr, e om dintr-o bucată, de aceea îl respectă și-i urmează îndem­nul romitenii. Doar și de teama lui Marin Vasile al Bologului, chiaburul, scrîșnesc din dinți, dezvăluindu-și uneori colții veninoși, gata să-l devoreze. Se însera. Ziua făcea loc nop­ții, risipindu-și auriul amur­gului peste văi. Curînd coborî noaptea, noaptea în care multe minți și inimi aveau s-aducă hotăriri importante. Pilda lui Stînean Costan era, fără în­doială, vie. Cînd satul adormi, iar pe uliți nu se mai putea întîlni nici țipenie de om, la primul cîntat de cocoși, din­spre ulița Gălpîii, izbucni o flacără, întîi fumurie apoi al­­bastru-roșietică. Flacăra slo­bozi limbi enorme, mistuind tot ce nu era de piatră. — Arde șura lui Stînean ! — au băgat de seamă vecinii. Și, apucînd cu ei căldări sau ce le cădea în mînă, săreau cu grabă în ajutor. — L-a bătut „vîntul rău“ ! — zbura zvonul chiaburesc. De data asta însă noaptea fusese cît se poate de liniștită, senină. Nici-o adiere de vînt. „Vîntul rău“ pornise vădit dintr-o faptă dușmănoasă. Șura a ars toată, odată cu furajele, uneltele ... Riscîn­­du-și viața, oamenii i-au ajutat lui Stînean să-și salveze vi­tele. Dar acum rămîneau fără adăpost, fără hrană ... Cu sufletul mîhnit, satul întreg veni să-i ajute la re­facerea gospodăriei. Veniră dulgheri și zidari de la gos­podăria colectivă din Romînaș, săteni din Ciumărna și din alte sate învecinate. întreprin­derile din Zalău au dat mate­riale de construcții, specialiști. Țăranii muncitori Per­eș Vio­rel, Stînean Vasile, Petrean Alexandru, Ghiuruțan Isai și alții au ajutat cu atelajele. Va­loarea lucrărilor efectuate în mod voluntar împreună cu ma­terialele donate se ridică la peste 40.000 lei. Stînean Cos­tan are acum cea mai frumoasă șură din raza comunei, din că­rămidă și acoperită cu țigle. La acțiunea dușmanului, să­tenii din Romita au răspuns cu noi cereri de înscriere în întovărășire. Și întovărășirea a luat ființă. Mistuitoarele flăcări din noaptea aceea de primăvară au aprins nu numai gospodăria lui Stînean Costan, ci și ura sătenilor, hotărîrea, vigilența lor împotriva uneltirilor mes­chine ale dușmanului de clasă. L. SzljȚciî

Next