Drum Nou, decembrie 1952 (Anul 9, nr. 2484-2509)

1952-12-02 / nr. 2484

T*g.T BRUM NOV Alegerile pentru Marea Adunare Naţională — o măreaţă manifestare a oamenilor muncii din regiunea noastră, faţă de partid şi guvern La secţia de votare din gara oraşului Stalin Gara a îmbrăcat haină de sărbătoare. Ici strălucesc la lumina razelor roşia­tice ale soarelui chipurile bravilor con­ducători ai poporului nostru, — din­colo ,sub bătaia vântului cald de toam­nă, flutură din drapele purpurii şi tri­colore cu care este împodobit peronul. Atmosfera de sărbătoare care sălă­­şueşte peste tot locul, se oglindeşte şi în aspectul trenurilor de persoane care în trecere poposesc pentru o clipă în gara Oraşului Stalin. Din ele coboară numeroşi pasageri care plini de însu­fleţire se interesează de secţia de vo­tare, şi apoi se îndreaptă în pâlcuri­­pâlcuri, spre locul unde-şi vor da vo­tul celor mai buni fîî ai poporului, care-i vor reprezenta cu cinste în Ma­rea Adunare Naţională. Sunt muncitori, colectivişti, ţărani muncitori, intelec­tuali legaţi de popor din toate colţu­rile ţării, care cu inimile pline de bu­curia zilelor minunate pe care le tră­iesc se îndreaptă cu dragoste spre sec­ţia de votare. Când trenul spre Făgăraş s’a oprit pentru câteva clipe în gara oraşului, mecanicul de locomotivă Stoicea Ilie, dela depoul Timiş-Triaj, a coborît la grabă şi s-a îndreptat spre secţia de votare. In privirea lui, care scânteia de fericirea măreţelor clipe pe care le trăia, se putea citi bucuria de care îi era cuprins sufletul. Nu are decât 27 de ani, mecanicul Stoicea Ilie. Trecutul lui, este trecutul negru al tuturor celor ce muncesc din patria noastră, exploa­taţi până la sleirea forţelor de către regimul burghezo-moşieresc. Astăzi, tânărul Stoicea Ilie, trăeşte datorită grijii partidului, o nouă viaţă, o viaţă care i se deschide în faţa lui ca şi tuturor tinerilor patriei noastre, tot mai luminoasă şi bogată în per­spective măreţe. Stoicea Ilie, s-a califi­cat în meseria de mecanic, pe care­ o îndrăgise încă din fragedă vârstă, a devenit fruntaş în producţie, şi apoi mecanic cincisotist. Pentru fericirea zilelor minunate pe care le trăieşte în pace şi libertate, pentru tot ceea ce a făurit partidul nostru, Stoicea Ilie, şi-a încununat eforturile în muncă în cinstea zilei de 30 Noembrie, cu noi şi strălucite succese. El a înregistrat la locul de muncă prin aplicarea me­todei Gtahanovistei sovietice Lidia Ko­­raibelnicova, însemnate economii, pen­tru care a fost recompensat cu suma de 1200 lei. „Am votat — a spus el după ce a introdus votul în urnă — pentru mă­reţele drepturi de care mă bucur. Sunt conştient că dând votul meu candidaţi­lor F.D.P., întăresc pacea şi măreţele drepturi de care mă bucur alături de întregul popor muncitor din ţara noas­tră- Voi munci cu mai multă râvnă, cu mai multă dragoste pentru măreţele perspective care-mi sunt înfăţişate, şi care îmi întăresc încrederea în vii­torul luminos al patriei noastre”. Alături de cei care au fost printre primii la vot, se află şi tânărul tracto­rist Diaconui Ilie, din comuna Castra­­nova, regiunea Craiova, care în trecere spre staţiunea de odihnă Sovata, se o­prise în Oraşul Stalin. ,,Am votat pentru prima oară în via­ţa mea — a spus tov. Diaconii — şi ştiu că de acest drept care ne este consfinţit în însăşi legea de bază a statului nostru, constituţia, nu ne-am fi bucurat în timpul regimului de exploa­tare burghezo-moşieresc. Sunt convins că votul meu va contribui la întărirea păcii, la fericirea şi bucuria zilelor noastre. De aceea eu l-am dat cu dra­goste şi încredere candidaţilor F.D.P.“. Până seara târziu pe măsură ce tre­nurile poposeau în gara Oraşului Stalin, s-au perindat la secţia de vo­tare numeroşi cetăţeni din diferitele părţi ale ţării noastre, care şi-au dat cu încredere şi bucurie votul lor can­didatului F.D.P., tovarăşul Gheorghe Augustin, prim secretar al comitetului de partid al regiunii Stalin. Din toată inima am votat pentru viitorul copiilor mei Vrancea Ortansa, mamă a 8 copii a votat la secţia IV, cir­cumscripţia II-a. In ochi şi în suflet încă mai poartă aminti­rea anilor grei, de mizerie şi foamete din timpul războiului criminal antonescian. „In casa mea astăzi e zi de sărbătoare, spune ea cu emoţie în glas. Am 8 copii, pentru care decorând am fost decorată de partid şi guvern cu „Gloria Maternă”. Doi din ei, Fanea şi Ilie, cei mai mari, lucrează la „Sovromtrac­­tor”. Sunt turnători şi mă mân­dresc cu ei. Ceilalţi 6 sunt mai mici. Pe toţi am de gând să-i dau la şcoală să se lumineze, să fie cetăţeni cinstiţi şi vrednici ai ţării. Trebuia să am astăzi 11 copii cu toţi însă 3 mi-au murit în timpul războiului. I-a sece­rat foamea şi mizeria. Când m’am dus să-mi dea ajutorul dela primărie m’au dat afară câinii lui Antonescu. Şi copilul mort îmi putrezea pe masă în casă că nu aveam cu ce să-l în­grop. 23 August a alungat mi­zeria şi din casa mea. Acum trăim cu toţii într-un aparta­ment luminos în cartierul „So­­vromtractor”. Din toată inima mea de mamă care am suferit mult în trecut şi care acum se bucură de viaţa nouă din ţară, mi-am dat votul pentru candi­dații F.D.P., pentru viitorul co­piilor mei. Cu pânda­ şi inima plină de măreţia grandioaselor construcţii din patria noastră Printre alegătorii de la secţia 7-a, circumscripţia IlI-a se afla şi profeso­rul de matematică Mărculescu Stelian, de la Liceul de băieţi. iată ce ne-a de­clarat după ce şi-a depus emoţionat buletinul de vot în urnă. „Eu urmăresc zilnic în ziare şi mă bucur din toată inima cu tot poporul muncitor când văd cam de la o zi la alta, de la an la an, industria noastră socialistă se îmbogăţeşte cu noi fa­brici şi uzine, cu noi furnale. Mă bucur când văd că în ţara noastră, altă­dată vestită în neştiutori de carte, pe care burghezienea şi moşierimea ii ex­ploata la sânge, plaga analfabetismului începe să dispară treptat. I­n toate a­­cestea şi în multe alte realizări eu văd forţa şi tăria regimului noutru de democraţie populară. De curând am ascultat la radio cuvântarea tovarăşu­lui Gh. Gheorghiu-Dej, rostită cu pri­lejul întâlnirii cu alegătorii din cir­cumscripţia electorală Griviţa Roşie. Fiecare cuvânt al conducătorului nos­tru m-a emoţionat adânc, legându-mă şi mai puternic de cauza clasei munci­toare din ţara noastră, de cauza con­struirii socialismului, însufleţit de a­­ceastă luminoasă cuvântare, cu gândul şi inima plină de măreţia grandioaselor construcţii din patria noastră, mi-am dat votul din toată inima pentru Fron­tul Democraţiei Populare”. Razele soarelui tomnatec, aruncau po­lei de aur pe casele şi străzile oraşu­lui. Oamenii îmbrăcaţi în haină de săr­bătoare se îndreptau spre centrele de votare, voioşi, conştienţi că în aceas­tă zi împlinesc o îndatorire cetăţeneas­că, patriotică, votând candidaţii F­DNP. Nicicând nu a existat atâta veselie în locurile de votare ca ieri! Echipele artistice ale întreprinderilor, fanfarele, corurile, orchestrele au dat programe care au fost primite de alegători cu nespusă bucurie. Intr’adevăr te impresiona disciplina alegătorilor la centrele de votare unde fără nimic impus, cetăţenii păstrau ordinea, domnind peste tot atmosfera de sărbătoare. Drag îmi e bădiţa cu tractorul... me­lodia veselă pătrunde văzduhul atră­gând atenţia alegătorilor. Cât ai clipi din ochi, grupuri de cetăţeni înconjoară orchestra, ascultând cu drag cântecul care evocă viaţa nouă şi fericită a po­porului nostru din drum spre socialism. Au venit apoi echipe de dansuri în minu­nate costume româneşti şi al­ minori­tăţilor naţionale care au executat jocuri viu aptu­date de cei prezenţi. Şi astfel de dimineaţă până noaptea târziu, la centrele de votare, s’au perindat echi­pele culturale, a domnit veselia şi bu­curia că poporul nostru stăpân pe des­tinele sale şi-a spus răspicat cuvântul său de pace şi socialism dând votul Ce­lor mai buni fii ai clasei muncitoare, care-i va apăra interesele lui, a ce­lor ce muncesc, îrt Marea Adunare Na­ţională. Măreaţa sărbătoare Pe poanta centrului de votare Nr. 3 din Circumscripţia l­a electorală, fru­mos împodobită cu drapele fiori şi tablourile candidaţilor, intră un tânăr în­­pas voios privind cu veselie la tot ce-il înconjoară. Este nespus de fericit că astăzi votează şi încă pentru pri­ma oară. Are 19 ani dar este bine cu­noscut în uzinele Steagul Roşu, dato­rită minunatelor realizări din produc­ţie unde pentru patrie, pentru fericirea poporului doboară normă după normă. Şi astfel strungarul stahianovist Brudiu Gh. din atelierul maistrului Kiss a rea­lizat în cinstea zile de 30 Noembrie o depăşire de 240 la sută, cinstind aşa cum se cuvine ziua măreaţă a alegeri­lor. „Sunt nespus de fericit — spune celor din jur care­ privesc cai bucu­rie — că astăzi voi contribui prin vo­tarea candidatului F.D.P. la bunăstarea mea, a fraţilor, părinţilor şi a to­vărăşiilor mei de muncă“. Şi cu aceiaşi voioşie caracteristică tineretului nostru muncitor, tov. Brudiu a intrat în sala de votare unde cu faţa strălucitoare de bucurie a votat candidatul circum­scripţiei sale. La centrul de votare Nr. 6 o echi­pă de dansuri a încins o săltăreaţă ho­ră a cărei strigături stârneşte mare haz în rândul cetăţenilor. O bătrânică din faţă se leagănă în ritmul dansului privind la mândreţea costumelor ce le poartă fetele şi flăcăii din horă. Şi în timp ce cei din echipă s’au prins de mâini pentru a executa o sârbă, bă­trânica se adresează vecinei: „Că bine le mai zice, bată-i norocul să-i bată!... şi astfel discuţiile se în­firipă, oamenii cunoscându-se mai bi­ne, schimbând impresii pornite din sim­ţămintele fiinţelor lor de oameni li­beri. „Mi-aduc aminte de alegerile când rachiul şi bâta erau mijilocale, „de convingere ale guvernanţilor“. Jan­darmii instrumentul de opresiune a­ burgheziei împânzeau străzile şi cen­tre­le de votare. Despre noi femeile nici nu era vorba de a vota. Oamenii ve­neau stârlciţi din bătaie acasă, iar pro­misiunile deputaţilor rămâneu aceleaşi vorbe goale, praf în ochii mulţimii... Şi Elena Cojocaru în vârstă de 58 de ani continuă... Priveşte astăzi! Bucurie şi voie bună peste tot. Oamenii nesimţi de nimeni vin îmbrăcaţi sărbătoreşte la votare şi păstrează ordinea desă­vârşită. Au dispărut pentru totdeauna ciomăgarii, mah­apast­ocurile cu­ urnele şi cu toate ororile reghinului burghezo­­moşieresc. Eu votez cu dragă inimă candidaţii F.D.P. că în felul acesta votez pentru fericirea fiului meu Ion şi a poporului muncitor, pentru pace şi democraţie". Ga Elena Cojocaru­ au vorbit mine şi zecile de mii de alegători cu prile­jul­ măreţei zile de 30 Noembrie care s-au prezentat în faţa urnelor pentru a-şi îndeplini îndatorirea cetăţenească de onoare, pentru victoria în alegeri a Frontului Democraţiei Populare! Nr. 2484 Pentru progresul ştiinţei puse în slujba vieţii Soarele strălucea deasupra oraşului frumos împodobit, manifestând parcă, odată cu cetăţenii oraşului, bucuria pentru marea sărbătoare a alegerilor. Numeroşi cetăţeni din raza secţiei de votare Nr. 3, circumscripţia II-a, s-au sculat de dimineaţă pentru a fi printre primii la urne. In faţa secţiei de vot oamenii discută cu însufleţire, fac haz pe seama alegerilor din trecut.­­ „Altădată, pe timpul fabricanţi­lor şi moşierilor, în loc de muzică, co­ruri şi poezii, la uşa secţiei de vot aş­teptau mardeiaşii electorali cu nasul roşu de băutură, şi cu ciomegele pre­gătite să lovească — spune un cetă­ţean pe faţa căruia anii grei de ex­ploatare din trecut au săpat urme a­­dânci”. Printre cei care aşteaptă cu emoţie să­ le vină rândul la vot, este şi medi­cul chirurg Cărpinişan Cornel, confe­renţiar universitar, un om înalt, ma­siv, plin de voie bună. A venit îm­preună cu soţia. Iubeşte viaţa aceasta nouă, pe care poporul muncitor din ţara noastră o construeşte sub condu­cerea partidului. Ca medic chirurg, el îşi manifestă această dragoste, salvând zeci de vieţi omeneşti, redând producţiei nenumăraţi oameni capabili de muncă, pentru a participa cu etan sporit la construirea socialismului. Doctorul Cărpinişan Cornel poartă o a­­dâncă admiraţie oamenilor de ştiinţă sovietici de la care a învăţat multe în activitatea sa pe tărâmul medicinei. In munca sa aplică astăzi cu succes me­toda Abrasanov, care constă în folosi­rea de plasturi muşchiulari, metoda Uglov de preparare a bolnavilor pentru operaţiile de plămâni, precum şi alte metode descoperite de medicina sovie­tică. — „Eu îmi dau votul cu dragoste pentru candidaţii F.D.P. — ne spune medicul Cărpinişan — deoarece ştiu că astfel votez pentru progresul ştiinţei puse în slujba vieţii”. Printre muncitorii în concediu de odihnă Când soarele a apărut după creşte­tul munţilor, sute şi sute de oameni ai muncii din Predeal trecuseră deja prin faţa urnelor. E sărbătoare. Se vede asta pe feţele îmbujorate ale oamenilor, în râsetele lor vesele, în horele încinse, în me­lodiile avântate cântate de orchestra militară, în cuvintele exprimând dra­goste şi recunoştinţă faţă de partid şi guvern. De pe dealurile Cioplea şi Malul Ur­sului coboară grupuri, grupuri de oa­meni, se îndreaptă spre secţiile de vo­te­c. In sala căminului cultural din parc, drapată toată în roşu, alături de miile de cetăţeni din localitate, au venit să voteze stahanovişti, fruntaşi în produc­ţie, funcţionari şi­­tehnicieni care­­îşi­­ petrec concediul în casele de odihnă ale C.G.M. Electricianul Gheorghe Ghiurovie­, tractoristul Pânţâru Ale­xandru, funcţionara Ecaterina Negoiţă au venit, cu o zi înainte, prin grija partidului şi guvernului, să-şi petrea­că concediul de odihnă la Predeal. Pâ­nă acum nu s-au văzut niciodată. Şi totuşi ei au fost cuprinşi de acelaş sen­timent puternic de mândrie patriotică în clipele când şi-au dat votul pentru candidaţii F.D.P. Cu nemărginită bucurie şi dragoste au venit ei să voteze pentru pace, pentru socialism, pentru viitorul fericit al patriei noastre. Ei n’au uitat că munţii, vilele, locurile acestea ferme­cătoare unde îşi petrec acum concediul de odihnă, aveau înainte stăpâni la­comi şi cruzi, că toate bogăţiile ţării aparţineau cândva unor lipitori ale poporului muncitor de teapa exploata­torului Mociorniţa, a speculanţilor Bayer Adalbert, Pumitru Anghelscu, Henţei, care se lăfăiau în lux şi des­­măţ. Pe atunci muncitorii umblau flă­mânzi şi goi şi n’aveau unde să se o­­d­ihnească. Dar Mestemaiiuil regim all burghezilor şi moşierilor a rămas azi doar o amin­tire. Poporul muncitor este acum stă­pânul acestea- bogăţii şi frumuseţi. In vilele albe şi strălucitoare s’,au odihnit numai anul acesta 6000 de muncitori, funcţionari şi tehnicieni. 700 stahano­­vişti s’a­u bucurat de o atenţie şi în­grijire deosebită intr’o vilă amenajată special pentru ei. In faţa secţiei de votare muncitorul Victor Ştefan din Bucureşti stă de vor­bă cu un tovarăş cu care locueşte în aceeaşi vidă. Ei vorbesc despre minu­nata sărbătoare a întregului popor, de­spre alegerile, de deputaţi în Marea A­­dunare Naţională. „Sunt tânăr —■ spune tov. Victor Ştefan — şi a­m încredere­­nemărginită în drumul deschis de partidul nostru. Voi sprijini cu toate forţele şi cu toa­te cunoştinţele mele munca noilor noştri deputaţi, pentru a apropia cu paşi mai repezi viitorul luminos, so­­cialist al patriei noastre“. („Scânteia“ nr. 2520). Răspund cu toată înflăcărarea chemării tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej „Am votat pentru prima dată, ne-a spus utemistul Niţescu Toma. In cin­stea acestei zile, în schimbul de onoa­re, mi-am depăşit norma cu 742 la sută fiind primul în secţia 1100 a uzi­nei „Steagul Roşu”. In fiecare zi, gân­­dindu-mă la importanţa pe care o au aceste alegeri pentru mine ca şi pen­tru toţi tinerii din ţara noastră, m-am aplecat deasupra strungului şi am făcut să şerpu­iască şpanul mai mult şi mai repede, realizând pe în­treaga lună Noembrie o depăşire de peste 300 la sută. Astăzi după ce am votat şi când to­varăşul Augustin este şi alesul meu în Marea Adunare Naţională veghind împreună cu ceilalţi deputaţi, sub con­ducerea partidului,­ la viitorul nostru al tuturor celor ce muncesc, m’am ho­­tărît să­ răspund cu toată înflăcărarea, chemării tovarăşului Gh. Gheorghiu- Dej, înzecindu-mi eforturile şi sunt si­gur că în cel mai scurt timp am să devin stahanovist dând produse tot mai multe şi de o tot mai bună calitate!”. Pentru România socialistă de mâine In faţa blocului Nr. 11, din cartierul muncitoresc „Steagul Roşu” familiile muncitorilor aşteptau cu nerăbdare în­că de la orele 6 să intre în secţia de vo­tare. Coborând treptele după ce au vo­tat, fiecare gândeşte cu încrederea vii­torului. Muncitorii care lucrează în atelierul 920 al uzinei „Steagul Roşu”, primul atelier stahanovist din regiunea Stalin, în frunte cu stahanovistul Kis Gri­­gore, coboară treptele discutând în­semnătatea votului pe care l-au acor­dat tovarăşului Petre Borilă. Majoritatea celor ce lucrează în ate­lierul stahanovist, au votat pentru pri­ma dată. Şi Bratu Gheorghe şi Kiş Ioan şi Nicolae Căr­ămidaru se simt mândri că astăzi îşi tot spune cuvântul în treburile ţării In cinstea zilei de 30 Noembrie ei au dat cu 70 la sută peste plan în schimbul de onoare. întregul atelier lu­crează în contul lunei Octombrie 1953. „Pentru ca sa crească noi şi noi blocuri aici unde numai câţiva ani în urma nu era urmă de cărămidă, spune tinerilor Gtahanovistul Kis Grigore, pentru ca să se ridice combinatul spor­tiv „Steagul Roşu”, pentru ca mărind producţia şi scăzând preţul de cost al produselor să ridicăm nivelul de trai al celor ce muncesc, pentru înfăptuirea tuturor năzuineţlor noastre, într-un cuvânt pentru România socialistă de mâine, pentru asta l-am votat pe to­varăşul Petre Borilă şi de asemenea alte milioane de oameni cinstiţi din ţara noastră au votat candidaţii F.D.P.

Next