Drum Nou, februarie 1953 (Anul 10, nr. 2552-2552)

1953-02-21 / nr. 2552

, 2005 iLk'vSEMiEiî] SIBIU *ROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STALIN Anul X. Nr. 2552 Sâmbătă 21 Februarie 1953 4 pagini 20 bani Activele de cetăţeni, sprijin important în munca sfaturilor populare întreaga activitate a sfaturilor popu­lare din ţara noastră, organe locale ale puterii de stat, exprimă şi traduce în fapt interesele masselor muncitoare, care atrase în conducerea şi rezolva­rea treburilor obşteşti, contribue cu tot dlanul la îndeplinirea măreţelor sarcini ce ne stau în faţă. Experienţa sovietelor locale ne arată cât de va­riate şi cuprinzătoare pot fi formele de atragere a masselor largi popu­lare, la participarea activă şi directă în rezolvarea cu succes a multiplelor treburi obşteşti. Una din aceste forme o constitue la noi activele de cetăţeni create pe lângă comisiunile perma­nente, din care fac parte stahano­viş­ti, muncitori, fruntaşi in producţie, inovatori, naţional­izatori, membrii ai gospodăriilor agricole colective, ţă­rani muncitori, intelectuali, oameni de ştiinţă, gospodine etc. — cetăţeni conştienţi, devotaţi partidului şi gu­vernului nostru, cu un desvoltat spi­rit de iniţiativă şi gospodăresc, dor­nici să facă cartierul sau comuna lor cât mai frumoasă, cât mai înflori­toare. Grefarea activelor de cetăţeni pe lângă comis­iun­le permanente, trebue să ducă la respectarea întocmai a legilor statului nostru, trebue să în­tărească spiritul revoluţionar de clasă şi să demaşte cu toată tăria orice acţiune tâlhărească a duşmanului de clasă, care pus în slujba reacţiunii din interior sau din afara ţării, ar încerca să saboteze prin diferite me­tode mersul nostru victorios spre so­cialism. Pildă vie in această privinţă au dat mii şi mii de ţărani muncitori de pe întreg cuprinsul patriei noastre, care am­ demascat fără cruţare chiaburii care au căutat să saboteze în diferite campanii agricole planul însămânţa­­rilor şi al întreţinerii culturilor, sau planul de colectări, ei fiind daţi pe mâna organelor de stat, spre a-şi primi pedeapsa binemeritată. Acolo unde activele de cetăţeni au fost constituite just, înţelegându-se importanţa lor politică, rolul pe care îl au în opera de conducere şi rezol­vare a treburilor obşteşti şi unde s-a desfăşurat o largă şi rodnică muncă pentru organizarea şi dezvoltarea a­­cestor active, mujica a mers bine, obţinându-se succese deosebite. Aşa de pildă, prin crearea unui pu­ternic activ de cetăţeni pe lângă co­­misiunea permanentă de gospodărie comunală şi industrie locală a sfa­tului popular comunal Apaţa, activ format din ţărani muncitori şi învă­ţători, a fost posibilă studierea şi întocmirea unui proect de construcţie a căminului cultural, lucrare pe in mare parte s’a executat folosind re­sursele locale şi prin muncă volun­tară. Această construcţie şi multe al­tele, ca şcoala elementară în limba română, baia populară etc., urmează ca în cursul acestui an să fie termi­nate şi date spre folosinţă. Frumoase succese au obţinut şi ac­tivele de cetăţeni din comuna Rotbav, care au atras massele largi ale ţă­rănimii muncitoare la analizarea po­sibilităţilor de electrificare a comu­nei, mobilizându-i le şi această ac­ţiune. Tot cu ajutorul activelor ce­tăţeneşti s’a introdus lumina electrică la căminul cultural şi la cooperativa din comuna Lunca Garni­cului, elec­trificâindu-se şi strada ce duce­apre sfatul popular. Cu aceeaşi însufleţire au muncit şi activele de cetăţeni de pe lângă comisiunea permanentă de gospodărie comunală şi industrie­­lo­cală a sfatului popular orăşenesc Si­biu, care cu ajutorul tov. Meţiu, de­putat în această comisiune, au reuşit să antreneze masse largi de cetăţeni, locuitori ai străzilor I. V. Stalin, Ho­tarului şi Lite Protilie, care au con­tribuit prin muncă voluntară la pa­­varea acestor străzi. Iată deci ce însemnătate deosebită au activele de cetăţeni creiate in ju­rul comisiunilor permanente Acest lucru însă, nu a fost înţeles just de unele sfaturi populare, şi nici de unele comisiuni permanente care deşi au trecut la înfăptuirea unor lucrări in comuna sau oraşul respec­tiv, au crezut totuşi de cuviinţă că ar fi „mai bine“ să lucreze singure, decât să se „obosească“ pentru a preia un larg activ de cetăţeni, care să conducă şi să rezolve diferite tre­buri de interes obştesc. Această sub­apreciere a activelor cetăţeneşti a a­­vut ca rezultat în unele comune fap­tul că deşi s-au început lucrări, ele nefiind sprijinite de aceste active, care să mobilizeze­ massa largă de cetă­ţeni, au rămas neînfăptuite. Rezultatele faptului că unele co­mitete executive nu colaborează cu comisiunile permanente, nu le activi­zează şi nici nu le sprijină pentru a-şi îmbunătăţi activitatea, duce la stagnarea activităţii gospodăreşti. Aşa igsrtc .im mildă­­ comitetelor exe­cutive din comunele Rupea, Harm­an, Viştea de Jos, Homorod, Sălişte etc., care nu ţin o strânsă legătură cu comisiunile permanente, nu se intere­sează de activitatea acestora şi nu le sprijină în muncă. In aceste comune, activele de cetăţeni sunt foarte re­strânse, şi de cele mai multe ori exis­tă numai pe hârtie. Prima condiţie necesară pentru creiarea unor puternice active de ce­tăţeni care să ducă o rodnică ac­tivitate, o constitue existenţa comi­­siiu­i­ior permanente temeinic organi­zate şi cu o activitate continuă. De asigurarea acestor condiţii trebue să se ocupe atât deputaţii, care fac parte din aceste comisiuni permanente, cât şi comitetele executive a­le sfaturil­or populare raionale şi comunale, care trebue să activizeze şi să sprijine în muncă activele cetăţeneşti. Un bun prilej pentru activizarea comisiuniilor permanente, pentru orga­nizarea condiţiilor creiării în jurul lor a unor puternice active de cetăţeni, l-a constituit lucrările celei de a 6-a sesiuni a sfaturilor populare din re­giunea noastră, unde s’a discutat pe larg şi în mod amănunţit activitatea comisiunilor­­permanente, a activelor de cetăţeni, criticând lipsurile şi tră­gând concluzii pentru îmbunătăţirea muncii în acest domeniu. Hotărfriile luate în cadrul sesiuni­­i trebue respectate întocmai, aplicând în cât mai bune condiţiuni sarcinile ce stau în faţa sfaturilor populare, sarcini ce nu se pot rezolva fără a­­jutorul permanent al comisiunilor per­manente, a activelor de cetăţeni, a masselor largi populare, care contri­­bue direct la rezolvarea cu succes a treburilor de interes obștesc. Consfătuire cu directorii muzeelor din regiunea Stalin Im ziua de 19 Februarie a. c. s-a des­­cnis la Sighişoara o consfătuire la care participă directorii şi asistenţii de mu­zee precum şi membrii Institutului de Cercetări Ştiinţifice din Bucureşti. Lucrările consfătuirii au drept scop Îmbunătăţirea metodelor de muncă în vederea unei contribuţii cât mai temei­nice a muzeelor pentru transformarea socialista a agriculturii, precum şi organizarea muzeelor după o tematică justă. Consfătuirea durează 4 zile. Şi ziua de 22 Februarie a. c. parti­cipanţii la consfătuire vor vizita diferi­tele monumente culturale istorice me­moriale din Albeşti şi turnurile din îm­prejurimile Sîghişoarei. Z. MUNTEANU coresp. In cuprinsul ziarului: * Să fie trași la răspundere cei care neglijează difuz­arelt presei (pag. 2). * Ne scriu corespondenții (pag. 2). * Armata sovietică — armata apărării păcii — de colonelul Bo­rozdkin­o (pag. 3). * Cum se pregătește gospodăria de stat din Mediaș, pentru campa­nia, de primăvară (pag. 3). * Mișcarea de eliberare naționna a popoarelor din ţările coloniale și dependente — de A. Leonti­ev (pag. 4). Un ţel măreţ — îndeplinirea la­ cincinalului în 4 ani! In luptă pentru mai mult oţel „Să îndeplinim în 8 luni planul anu­al la piese turnate”, este­ lozinca sub care desfăşoară întrebarea socialistă muncitorii topitori şi cei de la formare din secţia oţelărie a uzinelor „Steagul Roşu”. Ei au putut lua acel angajament datorită aplicării iniţiati­v­ei primtopi­­torului Grahanovist Va­tic Costache, de la Hunedoara. Graţicele întrecerii so­cialiste între cele 3 echipe u­rcă tot mai sus, indicând fruntaşii­­în întrecere. Echipa primtopitorului Oprea Gh. Ioan, care a realizat planul în proporţie de 186 la sută până în ziua de 20 Fe­bruarie, ocupă locul I. Frumoase re­zultate au obţinut şi echipele conduse de Pătraşcu Ioan şi Petra Dumitru. Prin efortul comun a! tehniicieniilor şi muncitorilor planul I pe primele 20 zile ale lunii Februarie a fost depăşit cu 19­­ sută. Succese deosebite a obţinut schimbul muncitorului oţelar Crăciun Axion. Prin pregătirea din timp a materiale­lor, injectoarelor şi datorită încărcării rapide a cuptorului s’a putut elabora o şarjă într’un timp mai scurt cu 30 la sută faţă de cel obişnuit. La baza a-’ cestor succese ale oţelarilor se află aplicarea metodă sovietice MaMwiet, folosită de către toate echipele. îndeplinesc în mod ritmic planul de producţie Colectivul de conducere al între­­prinderii ,.21 Decernări« * din comuna Colpşa Mică, a luat du­­mp toate măsurile care să asigue îndeplinirea în mor­ ritmic a­­planului de producţie pe anul 1953. Aprovizionarea întreprin­derii cu materii prime a fost făcută în bune condiţiuni, iar atortul de pro­ducţie a fost defalcat până joi, pe fiecare om, fiind prelac­at în mod te­meinic cu toţi salariaţi­. Au fost dea­­semeni aplicate o serie de măsuri term­­nico-organizatorice care asigură o pro­ducţie mai mare şi de bună calitate. In luna Ianuarie planul de produc­ţie al întreprinderii in fost realizat In lupta pentru a da oamenilor mun­cii ţesături tot mai multe şi de calitate superioară s’au evidenţiat în ultimul timp numeroase muncitoare dela fabri­ca „Partizanul Roşu” prin folosirea cu succes a metodelor sovietice de muncă şi a iniţiativelor stahanoviştilor noştri. La secţia ţesătorie s’a evidenţiat bri­gada condusă de tovarăşa Legner Etel­ka, întreaga brigadă ale cărei membre în proporţie de 109,33 la sută, iar în prima decadă a lunii Februarie au depăşit sarcinile de plan cu 6,4 la sută. Muncitorii din brigada condusă de fruntaşul în producţie Martin Mar­ton, şi-au realizat planul pe decadă într-un procentaj de 111,1 la sută, iar muncitorii din brigăzile de producţie conduse de tovarăşii Szűcs Ştefan şi Frăţ­ă Ioan au realizat sarcinile de plan pe prima decadă în proporţie de 107 la sută. ■ Succese însemnate în producţie au obţinut şi brigăzile de tineret. Brigada de tineret condusă de utemistul Boeru Ţesături peste plan lucrează la 3 şi 4 războaie a depăşit norma pe prima decadă a lunii Febru­arie cu 28 la sută. Lucrând la 3 răz­boaie după metoda marşlui şi folosind metoda Jandarova, stahanovista Radu Ana a înregistrat o depăşire de 34,6 la sută, iar fruntaşa Legner Etelka a ob­ţinut un procent de 32 la sută depăşire. Un frumos exemplu de muncă rodnn­ Ioan şi-a depăşit cu 8,5 la sută sar­cinile de plan pe decadă, iar brigadă de tineret condusă de utemisitu­l Voicu­­rescu Ioan şi-a îndeplinit sarcinile de plan pe prima decadă in proporţie de 102,8 la sută. Pentru a asigura şi de aici înainte îndeplinirea în mod ritmic a planului de producţie, comi­tetul de întreprindere a luat­­măsuri pentru ridicarea calificării muncitori­lor. In prezent se califică 64 munci-­ tori pe locul de muncă, după metoda Kotlbear, iar prin cursurile de minim tehnic şi de ridicare a calificării îşi însuşesc cunoştinţele tehnice un număr de 51 munci­tori, că l-a dat la secţia filatură, brigada U.T.M. condusă de Ivan Maria, care şi-a depăşit norma cu 43,2 la 6 oră. Tot la secţia filatură, aplicând iniţia­tiva stahanovistei Ghişiu Elena, a în­registrat un frumos succes și brigada condusă de Chelaru Justina. Această brigadă a dat fire de calitatea I în pro­cent de 97 la sută . DIN ŢĂRILE DE DEMOCRAŢIE POPULA­RĂ R. D. GERMANĂ Combinatul metalurgic „Ost" Pe malurile râului Oder, în apropie­rea orăşelului Fürstenberg se înalţă combinatul metalurgic „Ost” — cea mai mare construcţie a planului cin­cinal al R.D. Germane. In 1952 a fost pus în funcţiune cel de al­­patrulea fur­nal şi fabrica de aglomerare. A înce­put construcţia celui de al 5-lea fur­nal. In acest an constructorii lucrează la construcţia atelierelor de turnat oţel şi de laminate, a centralei termice şi a altor obiecte. La construirea combina­tului iau parte mii de muncitori ve­niţi aici din toate regiunile republicii. Odată cu construirea furnalelor înalte şi a atelierelor atei se desfăşoară larg construcţia caselor de locuit şi a insti­tuţiilor culturale. Printre primele obiec­tive terminate ale comb­inatul­ui sunt po­liclinica şi casa de cultură a muncito­rilor. Alături de vechiul orăşel Für­stenberg se înalţă un oraş nou care va fi primul oraş socialist al Republicii Democrate Germane. Sute de munci­tori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari locuesc în case noi, bine amenajate. La sfârşitul cincinalului oraşul care se construeşte va numără 30.000 de lo­cuitori. Combinatul „Ost” ni reprezintă nu­mai un şantier gigantic, ci şi o între­prindere metalurgică uriaşă care func­ţionează şi care aprovizionează indus­tria republicii cu cantităţi tot m­ai mari de fontă. R. P. BULGARIA Aspect al zidului bara­­ jului Studeau ale cării studii geologice ale gittis­ti, amplasamentelor, pla­nurilor tehnice şi con­ducerii construcțiilor, este opera inginerilor ş­­i specialiştilor sovie­­d­­ici. Creşte producţia de energie electrica a Chinei de Nord-Vest De curând la uzina electrică din In­­ciuan, capitala provinciei Ninsia din­ China de Nord-Vest au fost puse în funcţiune o serie de noi generatoare. In acest fel capacitatea uzinei a crescut de 2 ori şi jumătate. Aceasta este una din numeroasele uzine electrice din China de Nord-Vest care se construesc sau se lărgesc în prezent pentru a corespunde nevoilor crescânde de energie electrică ale in­dustriei. La uzina electrică din Sian a înce­put deasemenea construirea unor noi secţii. A fost înfiinţată o direcţie spe­cială pentru supravegherea noilor con­strucţii. In anul 1952 producţia de energie e­­lectrică a Chinei de Nord-Vest a fost aproape dublă în comparaţie cu anul 1951. Anul acesta va creşte şi mai mult producţia de energie electrică da­torită punerii în funcţiune a unor noi uzine electrice.

Next