Drum Nou, aprilie 1953 (Anul 10, nr. 2586-2611)

1953-04-01 / nr. 2586

•I Fag. 2. DRUM NOU Comuna Cârţişoara fruntaşă pe regiune în acţiunea autoimpunerilor Pe baza auto­impunerilo­r, care au fost­­aplicate pentru prima d­ată şi ţara noastră în cursul anului trecut, s’au putut realiza, o serie de lucrări in folo­sul ţăranilor muncitori din comunele şi satele noastre. Acest lucru a fost posibil mai cu seamă acolo unde sfaturile populare s’au ,preocupat temeinic de organizarea autoimpunerilor. Un exemplu de acest iei rtf­il dă sfatul popular din comuna Cârţişoara, raionul Făgăraş, care zi­lele­ acestea a fost declarat fruntaş la autoimpuneri, pentru lucrările exe­cutate în anul 1952, reuşesc să taipa­­seze prin muncă de lămurire de la om la om 96 la sută din sumele votate. Declararea comunei Cârţişoara, ca fruntaşă în acţiunea suroim­puimierilor a­vit loc în prezenţa tov. Nistor Ioan, minis­ttrul Învăţământului Public, depu­tat la M­area Adunare Naţională, ales în această circumscripţie, a tov. Băr­cii , din partea raionului die partid, Fă­găraş, a preşedintelui şi secretarului sfatului popular raional, a delegaţilor din partea gospodăriei agricole colec­tive „Secera şi Ciocanul” din Ar­paşul de Jos, şi ale ţăranilor muncitori din alte comune învecinate. Darea de seamă expusă în faţa a­­peste 1200 de participanţi a scos la i­­vea­lă, pe lângă realizări şi lipsurile constatate la incasări, lipsuri care se datoresc faptului că sfatul popular nu a folosit cele mai bune metode de în­casare a sumelor­­provenite din autoim­­punerii. Va trebui să se ţină cont de lipsurile din anul trecut, pentru ca ele să nu se mai repete şi anu­l acesta. S-a constatat în acelaş timp că pro­punerile de lucrări ce au fost stabilite la începutul anului trecut şi anume: construirea grajdul­ui comunal pentru reproducători, renovarea căminului cultural, podul peste Arpaş, repararea localului sfatului popular Arpeşul de Sus şi contribuţia pentru amenajarea dispensarului din Arpaşul de Jos, au fost realizate în întregime. Rezultatele obţinute­­în problema art­­iteriopunerilor, în comuna Cârţişoara, se explică prin faptul că comitetul ex­ecutiv al sfatului popular de aici a desfăşurat in general o vie activitate, pe baza unui plan de acţiune, şi a ştiut să se folosească încontinuu de comi­tetele de acţiune, ca­re la rândul lor şi-au creat colective care să le ajute de atragerea masselor de ţărani rmuncitori la conducerea treburilor obşteşti. In a­­cest scop, organizaţile de mască şi corpul didactic au dat un ajutor pre­ţios. Com­itetete de cetăţeni ca şi deputa­ţii, au avut un rol deosebit de irrţrcar­­tamt în acţiunea de aubsmpuned. Pe baza planului de­­ acfkifefte aleatait, ei au urmărit mersul lucrărilor pentru a fi înfăptuite­­ termenele fixate şi la comdiferiri bune. Astfel, în tot cursul an­ului trecut niciun membru din co­mitetele de cetăţeni nu a rămas fără sarcini cincrete. De asemenea comitete­le de cetăţeni au mobilizat ţăranii muncitori , transportul m­aterialelor, la descoperirea ş­i valorificarea resur­­se­lor locale şi­­ celelalte acţiuni ne­cesare înfăptuirii lucrărilor. Un rol însemnat în desfăşurarea ac­ţiunii de autoimpu­neri în comuna Câr­­ţâşoara s­ a avut organiizaţia de ba­ză, care a dus o intensă muncă poli­tică de îndrumare şi mobilizare a ţă­ranilor muncitori , opera de înfru­museţare şi dezvoltare a comisiei. Factori de seamă penttru mobilizarea ţăranilor municitori la acţiunea de lu­crări prin autotapulm­eri a fost şi a­­gitaţia vizuală, prin lovinci şi panouri, precum şi caravana cinematografică. In ultima parte a adunării populare e st au făcut propuneri de noi lucrări, pe anul 1953, hotărându-se termina­rea localului şcolii elementare din O­­p­rea-Cârţişoara, tencuirea exterioară a căminului cultural, construic­e­a unui gând în jurul localului şcolii, construi­rea unei băii cu duşuri la satul Ar­­paşul­­de Sus, const­ruirea unui cre­matoriu pentru vite în Sireza-Cârţi­­şoara, procurarea de materiale pentru lărgirea clădirii com­itrului cultural din Opcea-Cârţişoara şi procurarea de materiale în vederea construirii unui nou focal pentru sfatul popular la Streza-Câ­rţişoara. Pentru realizarea cu succes a aces­tor lucrări propuse pe anul 1953, s-a şi trecut la întocmirea devizelor, la valoare de 45.330 lei stedat adu-se tot­odată posibilităţile de folosire a resur­selor locale ca: piatră, nisip, var, scânduri şi lemn. Luând cuvântul în cadrul adunării populare, tovarăşul Viznete Ion, a­­arătat dragostea cu care ţăranii muncitori am lucrat pentru oeafearaa lucrărilor propuse pe anul 1952, anga­­jân­du-se totodată să muncească cu mei mult avânt pentru realizarea la timp a lucrărilor propuse pe 1953. Tev­­dorea Ilie, aii satul Streza.­Cârţişoara a ară­tat cât de fericit este acum, când vede că datorită partidului nostru şi a regi­mului de democraţie populară, comu­nele şi satele patriei noastre capătă pe zi ce trece o nouă înfăţişare, iar in ele se dezvoltă o nouă viaţă ,pentru cei ce muncesc. Deasemeni, tov. Stoica Nicolae, din satul ‘ Optrea-Cârţişoara luând cuvântul s’a angajat să mun­cească cu mai mult elan pentru ridica­rea de noi’ locaşuri de cultură şi îmbu­nătăţirea condiţiilor de viaţă ale ţăra­nilor muncitori. Odată cu propunerea noilor lucrări ce urmează a fi realizate din resurse locale şi cu sumele provenite din au­­toimpuneri, s’au luat angajamente din rândurile ţăranilor muncitori, pentru a se asigura succesul deplin al lucrărilor­­pe arsul 1953. Astfel, tov. Folea Eugen, secretarul organizaţiei de bază, s-a an­gajat să fie primul care să-şi achite suma prevăzută pentru autoiupuneri şi care va ieşi­­ muncile voluntare cu căruţa sau cu braţele. Angajamente de acelaş fel şi-au­­mai luat ţăranii mijlo­caşi Popa Pavel, Folea Victor, Na­scor Sergiu şi alţii. Tov. Moldoveanu Petru, membru la comitetul cetăţenesc, a arătat că se va strădui şi­­mai mult pentru buna reuşită a lucrărilor, mo­bilizând şi pe alţi ţărani muncitori. Adunarea­­populară din comuna Câr­ţişoara a luat sfârşit într’um entuziasm general, care a exprimat însufleţirea, ţărănimii muncitoare din această co­mună hotărîtă să contribue la măreaţă operă de înfrumuseţare a satelor pa­triei noastre dragi. Chemare la întrecere Dornici să întâmpine ziua de 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, cu noi succese în activitatea sportivă, comitetul ra­ional U.T.M. Târnăveni în colabora­re cu C­ C.F.S. raional, au organizat de curând o şedinţă în cadrul căreia a­u luat hotărârea să lanseze o che­­anare , latrecere la cinstea acestei zile, către toate comitetele raionale U.T.M. şi Comitetele pentru Cultură Fizică şi Sport din regiunea noastră. întrecerea cuprinde următoarele puncte: O strânsă colaborare în activita­tea sportivă d­intre organizaţia raio­nală U.T.M. şi C.C.F.S.; antrenarea tineretului în obţine­rea insignei G.M.A. prin predarea celor II lecţii din cadrul complexu­lui; reorganizarea a 20 colective comu­nale săteşti pran organizarea de a­­dun­ări generale­­în cadrul cărora să se prezinte dări de seamă asupra ac­tivităţii desfăşurată până atunci; construirea până la 1 Mai a două curse de obstacole gr. II de către colectivele sportive sindicale, prin muncă voluntară; mobilizarea a 800 tineri sportivi care să presteze 2700 ore muncă vo­luntară în vederea terminării lucră­rilor pe stadionul ,,23 August” Târ­­năveni; prelucrarea Hotărîrii C.C. al U.T.M. pel cadrul a 57 colective sportive; eliminarea elementelor necores­­punzătoare din rândul mișcării de cultură fizică și sport; i*rtToiaucepea crampfexuim sportiv G.M.A. în toate colectivele sportive din raion; introducerea complexului G.M.A. gr. H în cadrul S.M.T.-urilor, gos­podăriilor de stat şi gospodăriilor colective din raion; organizarea a 4 echipe de pitici de fotbal şi handbal în cadrul colecti­velor sportive sindicale; organizarea a 12 conferinţe educa­tive până la 1 Mai pentru echipele sportive fruntaşe; crearea unei gazete de stradă a C.C.F.S.-ului aşezată la loc vizibil care să oglindească rezultatele cele mai bune în domeniul sportiv; organizarea a 5 conferinţe cu ca­racter sportiv care vor fi ţinute prin staţiile de radioamplificare, în colaborare cu comitetele sindi­cale raionale se vor organiza în ca­drul comitetelor de întreprindere 4 conferințe pentru educarea masselor în domeniul culturii fizice și a spor­tului; trimiterea la sate a 4 echipe mo­del, care să popularizeze sportul de masse, ca de pildă cina; urmărirea felului în care profeso­rii de educaţie fizică îşi îndeplinesc sarcinile în domeniul mişcării de cultură fizică şi sport. Comitetul regional U.T.M. şi co­mitetul regional C.F.S. vor ur­mări realizările şi vor analiza re­zultatele întrecerii. Secretarul organizaţei raionale U.T.M. Tâmnăveni, Voinea Ioan; Preşedintele C.C.F.S. raionul Tâmnăveni, Apor francisc. Ce să citim Mai mult oţel de calitate superioară M. PRIVALOV Vestitul oţelar sovietic M. Prival­ov de la combinatul din Cuzmeţc, laureat al Premiului Stalin, expune in acea­stă broşură metodele şi Inovaţiile care i-au dat putinţa lui şi tovară­şilor săi­ de muncă să obţină o pro­ducţie mare de oţel de calitate su­perioară. Autorul, după ce face un scurt istoric al combinatului, vorbeşte despre modificările aduse construc­ţiei cuptoarelor Martin cum ar fi mă­rirea suprafeţii vetrii sau lărgirea băii de metal care au contribuit pe de o parte la creşterea producţiei de oţel de calitate superioară, iar pe de altă parte, la mărirea volumului şar­jei cu 15%. In continuare autorul arată ce fac­tori l-au ajutat să obţină un oţel de 100% calitate superioară, rezultat unic in metalurgia universală, între­ţinerea cuptorului in perfectă stare de funcţionare, stricta respectare a regimului termic şi tehnologic în toate­ fazele de elaborare a oţelului, elaborarea şarjelor in termenul pre­văzut de grafic sau mai devreme, buna organizare a producţiei de către maistru şi grija acestuia de creştere a nivelului cunoştinţelor tehnice şi ideologice a cadrelor, rolul său de pedagog şi educator. Prin bogatul material experimen­tal pe care-l conţine, lucrarea va fi de un real folos metallargistiteic din patria noastră. Rezultatele concursului echipelor artistice sindicale de coruri faza de regiune Ii urma concursurii echipelor artis­tice staidicale de coruri pe regiune care a avut loc Duminică 29 Martie, la sa­ festivă a uzinelor ,,Sovvain­­tractor“, comisia regională die con­curs a făcut următoarele clasificări: Coruri: Locul 1: Sovroimtractor; Direcţia iRe­­gională C.F.R.; Steagul Roşu, (Oa­şul Stalin); învăţământ (Sibiu); Parti­zanul Păcii (Mediaş). Locul II: Flamura Roşie (Sibiu); So­­vroungae; Măgura Corifei (Corifea). Locul II­: Intreprimm­arife Comunale (Sibiu); OICIL. Alimentara (Oraşul Stalin); Libertatea (Sibiu); „8 Mai“ (Mediaş); Poligrafic (Sibiu); LM-IS. (Sibiu). Menţiuni: Steaua Roşie (Sibiu); Gospodăria agricolă de stat din Se­­beuş (­raionul Târnăveni); I.L.L. (Si­ghişoara); învăţământ (Blaj)* Solişti­ vocali: Locul I: Ghişe Maria, Independenţa (Sibiu); Sâr­bu Iolanida, învăţământ (Sibiu); Popa Nicolae, „Partizanul Păcii“ (Mediaş); Brânzea Maria „Savrommnaetor“ (Oraşul Stalin); GM Bar­iu, „Strungul“ (Oraşul Stalin); Ar­iion Ion, (învăţământ Sibiu); Ritter Maria, „Steaua Roşie“ (Sibiu). Locul I­: Floreia Maria, învăţământ (Sibiu); Undea Victoria, Sfatul Popu­lar, (Târnăveni); Mârsa Am, Vasia Vasilescu (Mediaş); Săndufescu Pa­­naechiva, I.R.­E.S. (Sibiu); Mia Popa, Măgura Corifei, (­Gadtea­); Pani Ra­­peld, Măgura Gorilei (Codlea). Locul II: Nieihaarzer Petre „Steagul Roşu“ (Cirtaşul Stalin); Mumtenia E­­lem .„Partizianul Roşu“ (Oraşul Statis); Radu Viorfea, Sm­ ram­-gaz; Rakta Ioan „Ramura Roşie“ (Sibiu); Ginargiou I.,MS. (Sibiu), Răriri Silvia „Ramura Roşie“ (Sibiu). Solo-fluerare Local I: Poţpa Pete, „Steaua Ro­şie“ (Sibiu), Duete; Locul 1: Măgura Gorilei (Codlea)’. Locul H: Surorile Olteanu, CIF.R.­­(Sighişoara), Mia Popa şi Vigi­fee Le­­h­ata, Măgura Gorilei (Codlea). Trio-vocal: Locul 1: Magura Greffei (Corifea). Realizări din activitatea cadrelor didactice din oraşul Codlea Ridicarea calitativă a muncii di­dactice constitue pentru colectivul de învăţători şi profesori de la şcoala elementară Nr. 1 din oraşul Codlea, o problemă principală faţă de care manifestă un deosebit interes. Pentru îmbunătăţirea frecvenţei elevilor la cursuri, cadrele didactice folosesc vizitele la domiciliul elevu­lui, aduc critici celor care au absen­tat nemotivat, in cadrul şedinţelor organizaţiei de pionieri sau in ple­narele organizate separat pentru ci­clul I şi II. Tot în acest scop se foloseşte o nouă metodă a graficului de frecvenţă pe clase şi şcoală care dă frumoase re­zultate. Iată în ce constă această nouă metodă: In sala de la intrarea elevi­lor, este afişat un mare grafic în care se în­seamnă cu roşu o rubrică pătrată. Clasa cu 2 absenţi va avea două ru­brici roşii, cea cu trei absenţi, trei rubrici roşii, ş.a.m.d. Pentru fiecare clasă, constitue o mândrie să nu aibă nicio rubrică cu roşu, adică să nu aibă niciun absent. Cel care lipseşte nemotivat este criticat de colegii săi. Datorită acestei noi acţiuni s’a ajuns ca frecvenţa să se îmbunătățească sută la sută. GH. ŞINCAN, coresp. Nr. 2586 Tófalvi a plecat din Pe vremuri, dacă dinspre Odorhei, pe şoseaua cu multe cotituri, cobo­­rai pe valea pârâului Cornnic, abia în ultima clipă observai un sat de­stul de mare, pitit în vâlcea. Casele mici din lemn, curate, acoperite cu ţigle roşii iţi spuneau imediat că în sat trăiesc mulţi oameni muncitori. Trebuiau să fie harnici, căci natura înzestrase cam sărac ţinutul acesta şi mai erau încă sărăciţi de exploa­tarea chiaburilor. Pe lângă păduri, păşuni, izvoare de ape minerale nu sunt pe-acolo pământuri fertile. Şi cea ce a defrişat plugul înghiţise cu lăcomie sudoarea ţăranului munci­tor, şi la schimb dădea o recoltă să­racă. Puterea de muncă a oamenilor din Corund n’a putut să frângă vi­tregia naturii. Şi-au creat noi ramuri de muncă. Pe lângă creşterea vite­lor, lucrarea lemnului, a înflorit, veche de veacuri, industria casnică a olăritului vestită peste tot prin vasele de lut măistrit lucrate. Mâi­nile bătătorite ale celor din Corund au modelat pe pereţii vaselor minu­natele flori smălţuite ale artei popu­lare. Dar toate acestea încă nu pu­teau asigura tratat populaţiei tot mai numeroase a satului. Regimul bur­­ghezo-moşieresc nu se interesa însă de nevoile şi greutăţile celor din Co­rund. Şi aşa se întâmpla, că în fie­care toamnă, după terminarea mun­cilor la câmp, grupuri de tineri cu desagele pe umăr plecau să-şi caute un rost pe şoseaua cotită a Odor­­heiului. Cei mai curajoşi o luau di­rect spre Capitală. Atâţia oameni bo­gaţi sunt pe acolo; se va găsi şi pen­tru ei o îmbucătură de pâine. Iar acasă rămâne de hrănit o gură mai pufira. Cu unul din aceste grupuri a plecat la vârsta de 15 ani şi Tófalvi Berta. Era plină de încredere şi nă­dejdi tinereşti şi credea că v­a reuşi în ceaeee nu izbutiseră până atunci atâţia şi atâţia. Se îndreptă şi ea spre Capitală şi avu aceaşi soartă ca celelalte fete. Deveni servitoarea domnilor. Abia a putut să îndure obrăzniciile feciorilor de bani gata şi isterioarele doamnelor cu javrele răsfăţate. Bântuia războiul groaznic şi viaţa era de nesuportat. Deodată însă pri­mele raze roşii ale soarelui ce răsă­rea au destrămat întunericul de ne­pătruns, Tatalvi Borta, a înţeles că e pe cale să se nască o viaţă nouă. A ajuns pentru prima oară să ia şi ea parte la o şedinţă a sindicatului, ca apoi să fie văzută des pe acolo. Pe urmă a avut sarcini încredinţate de sindicat. Ea s-a străduit şi a în­deplinit cu cinste diferitele sarcini primite. Mai apoi ca elevă la o şcoală torăţă multe şi îşi lărgi orizontul. De acolo a fost îndrumată la o şcoală de tractorişti. Ea întrezărea luminoa­sa înflorire a seminţelor vieţii noi. A devenit tractoristă la ferma uzi­nelor „Steagul Roşu” Oraşul Stalin. Aici a simţit pentru întâia oară zvâc­netele inimii uriaşe a industriei grele în plină dezvoltare. Freamătul con­ţinu al marii uzine deveni pentru ea, încetul cu încetul, o melodie cu posca­ Berta Corund ... tă şi dragă. Nu şovăi mun­ când se hotărî să treacă să lucreze în uzină. Ea nu se mai mulţumea cu o singură maşină, ci inima o tragea într’acolo unde trepidau multe şi multe ma­şini. Unul din şefii de secţie ai fabricii de rulmenţi care trecea la grabă, fă­ră a se gândi câtuşi de puţin, îî­şi hotărî soarta: — O să fii femeie de serviciul Tafalvi Berta, simţi că totul se prăbuşeşte în jurul eL Nu pentru asta venise ea la uzină! Nu pentru asta îşi părăsise ea tractorul! Ce? Să ieie din nou mătura in mână? Din ochi îi ţâşniră lacrimi şi începu să plângă înăbușit. Dar cineva li atinse tânărul. In fața ei stătea un bărbat puternic, cu capul rotund, bărbierit. — Nu plânge! Noi, încetul cu în­cetul începem să uităm lacrim­ie a­­mare. — Păi, dacă vor din nou să mă puie la mătură — spuse cu ochii a­­proape uscați Berta. — Văd bine că faima-ţi caldă te-a adus la noi — răsună răspunsul. Da­că vrei să înveţi în atelierul 825 vei avea în curând un strung. Tafalvi Borta de-acu îmbunată, îl privi recunoscătoare. Şi îl urmă pe maistrul Catiş Grigore spre atelier. A urmat cursul de catificare şi la 1 Martie 1952, tatr’aidovar a ajuns să lucreze la strung. Atelierul 925 tacepuse de-acu fap­ta pentru a deveni atelier stahamovist. Meşterul de schimb Rozenfeld Iosif, a învăţat-o tăierea rapidă a metale­lor, iar între timp a început să a­­plice metoda Voroşin. Capul ei ,aco­perit cu o basma roşie cu picăţele albe batea imediat la ochi, ca macul prin­tre holdele de grâu. Maistrul şef Chiş Grigore, nu se înşelase, nu mai era fruntaşă în mun­că, iar la Octombrie de­ oou stahamo­­vistă. Veselia-i de nesecat, cântece­­le-i pline de voie bună şi vorbirea-i înflorată le adusese încă din Co­rund. O iubesc atât tovarăşii de mun­că, cât şi cei din cartierul muncito­resc „Steagul Roşu”. — Tófalvi .Berta a început cu un an şi ceva mai târziu planul cincinal decât ceilalţi, dar astăzi i-a şi ajuns. — In luna trecută am fost prima intre băeţii din atelier , intră în vorbă zâmbind Berta și’o spune atât de simplu, cu atâta convingere, că nu ne­­putem îm­i doi de spusele ei. Da, ea e’n rând cu băeții, dar nu numai atât, e in fruntea lor. Gu fața deodată serioasă, Tafalvi Berta continuă să vorbească: — Până la 1 Mai amil acesta voi îndeplini planul anual, iar până la sfârşitul anului, planul pe 1954. Ea spune aceste cuvinte cu atâta încre­dere, siguranţă de sine, încât ştii pre­cis că aşa se va şi întâmpla. MAD­ARASI LÁSZLÓ şi AL. AU­­TZER

Next