Drum Nou, aprilie 1953 (Anul 10, nr. 2586-2611)
1953-04-01 / nr. 2586
•I Fag. 2. DRUM NOU Comuna Cârţişoara fruntaşă pe regiune în acţiunea autoimpunerilor Pe baza autoimpunerilor, care au fostaplicate pentru prima dată şi ţara noastră în cursul anului trecut, s’au putut realiza, o serie de lucrări in folosul ţăranilor muncitori din comunele şi satele noastre. Acest lucru a fost posibil mai cu seamă acolo unde sfaturile populare s’au ,preocupat temeinic de organizarea autoimpunerilor. Un exemplu de acest iei rtfil dă sfatul popular din comuna Cârţişoara, raionul Făgăraş, care zilele acestea a fost declarat fruntaş la autoimpuneri, pentru lucrările executate în anul 1952, reuşesc să taipaseze prin muncă de lămurire de la om la om 96 la sută din sumele votate. Declararea comunei Cârţişoara, ca fruntaşă în acţiunea suroimpuimierilor avit loc în prezenţa tov. Nistor Ioan, ministtrul Învăţământului Public, deputat la Marea Adunare Naţională, ales în această circumscripţie, a tov. Bărcii , din partea raionului die partid, Făgăraş, a preşedintelui şi secretarului sfatului popular raional, a delegaţilor din partea gospodăriei agricole colective „Secera şi Ciocanul” din Arpaşul de Jos, şi ale ţăranilor muncitori din alte comune învecinate. Darea de seamă expusă în faţa apeste 1200 de participanţi a scos la iveală, pe lângă realizări şi lipsurile constatate la incasări, lipsuri care se datoresc faptului că sfatul popular nu a folosit cele mai bune metode de încasare a sumelorprovenite din autoimpunerii. Va trebui să se ţină cont de lipsurile din anul trecut, pentru ca ele să nu se mai repete şi anul acesta. S-a constatat în acelaş timp că propunerile de lucrări ce au fost stabilite la începutul anului trecut şi anume: construirea grajdului comunal pentru reproducători, renovarea căminului cultural, podul peste Arpaş, repararea localului sfatului popular Arpeşul de Sus şi contribuţia pentru amenajarea dispensarului din Arpaşul de Jos, au fost realizate în întregime. Rezultatele obţinuteîn problema artiteriopunerilor, în comuna Cârţişoara, se explică prin faptul că comitetul executiv al sfatului popular de aici a desfăşurat in general o vie activitate, pe baza unui plan de acţiune, şi a ştiut să se folosească încontinuu de comitetele de acţiune, care la rândul lor şi-au creat colective care să le ajute de atragerea masselor de ţărani rmuncitori la conducerea treburilor obşteşti. In acest scop, organizaţile de mască şi corpul didactic au dat un ajutor preţios. Comitetete de cetăţeni ca şi deputaţii, au avut un rol deosebit de irrţrcartamt în acţiunea de aubsmpuned. Pe baza planului de acfkifefte aleatait, ei au urmărit mersul lucrărilor pentru a fi înfăptuite termenele fixate şi la comdiferiri bune. Astfel, în tot cursul anului trecut niciun membru din comitetele de cetăţeni nu a rămas fără sarcini cincrete. De asemenea comitetele de cetăţeni au mobilizat ţăranii muncitori , transportul materialelor, la descoperirea şi valorificarea resurselor locale şi celelalte acţiuni necesare înfăptuirii lucrărilor. Un rol însemnat în desfăşurarea acţiunii de autoimpuneri în comuna Cârţâşoara s a avut organiizaţia de bază, care a dus o intensă muncă politică de îndrumare şi mobilizare a ţăranilor muncitori , opera de înfrumuseţare şi dezvoltare a comisiei. Factori de seamă penttru mobilizarea ţăranilor municitori la acţiunea de lucrări prin autotapulmeri a fost şi agitaţia vizuală, prin lovinci şi panouri, precum şi caravana cinematografică. In ultima parte a adunării populare e st au făcut propuneri de noi lucrări, pe anul 1953, hotărându-se terminarea localului şcolii elementare din Oprea-Cârţişoara, tencuirea exterioară a căminului cultural, construicea unui gând în jurul localului şcolii, construirea unei băii cu duşuri la satul Arpaşulde Sus, construirea unui crematoriu pentru vite în Sireza-Cârţişoara, procurarea de materiale pentru lărgirea clădirii comitrului cultural din Opcea-Cârţişoara şi procurarea de materiale în vederea construirii unui nou focal pentru sfatul popular la Streza-Cârţişoara. Pentru realizarea cu succes a acestor lucrări propuse pe anul 1953, s-a şi trecut la întocmirea devizelor, la valoare de 45.330 lei stedat adu-se totodată posibilităţile de folosire a resurselor locale ca: piatră, nisip, var, scânduri şi lemn. Luând cuvântul în cadrul adunării populare, tovarăşul Viznete Ion, aarătat dragostea cu care ţăranii muncitori am lucrat pentru oeafearaa lucrărilor propuse pe anul 1952, angajându-se totodată să muncească cu mei mult avânt pentru realizarea la timp a lucrărilor propuse pe 1953. Tevdorea Ilie, aii satul Streza.Cârţişoara a arătat cât de fericit este acum, când vede că datorită partidului nostru şi a regimului de democraţie populară, comunele şi satele patriei noastre capătă pe zi ce trece o nouă înfăţişare, iar in ele se dezvoltă o nouă viaţă ,pentru cei ce muncesc. Deasemeni, tov. Stoica Nicolae, din satul ‘ Optrea-Cârţişoara luând cuvântul s’a angajat să muncească cu mai mult elan pentru ridicarea de noi’ locaşuri de cultură şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale ţăranilor muncitori. Odată cu propunerea noilor lucrări ce urmează a fi realizate din resurse locale şi cu sumele provenite din autoimpuneri, s’au luat angajamente din rândurile ţăranilor muncitori, pentru a se asigura succesul deplin al lucrărilorpe arsul 1953. Astfel, tov. Folea Eugen, secretarul organizaţiei de bază, s-a angajat să fie primul care să-şi achite suma prevăzută pentru autoiupuneri şi care va ieşi muncile voluntare cu căruţa sau cu braţele. Angajamente de acelaş fel şi-aumai luat ţăranii mijlocaşi Popa Pavel, Folea Victor, Nascor Sergiu şi alţii. Tov. Moldoveanu Petru, membru la comitetul cetăţenesc, a arătat că se va strădui şimai mult pentru buna reuşită a lucrărilor, mobilizând şi pe alţi ţărani muncitori. Adunareapopulară din comuna Cârţişoara a luat sfârşit într’um entuziasm general, care a exprimat însufleţirea, ţărănimii muncitoare din această comună hotărîtă să contribue la măreaţă operă de înfrumuseţare a satelor patriei noastre dragi. Chemare la întrecere Dornici să întâmpine ziua de 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, cu noi succese în activitatea sportivă, comitetul raional U.T.M. Târnăveni în colaborare cu C C.F.S. raional, au organizat de curând o şedinţă în cadrul căreia au luat hotărârea să lanseze o cheanare , latrecere la cinstea acestei zile, către toate comitetele raionale U.T.M. şi Comitetele pentru Cultură Fizică şi Sport din regiunea noastră. întrecerea cuprinde următoarele puncte: O strânsă colaborare în activitatea sportivă dintre organizaţia raională U.T.M. şi C.C.F.S.; antrenarea tineretului în obţinerea insignei G.M.A. prin predarea celor II lecţii din cadrul complexului; reorganizarea a 20 colective comunale săteşti pran organizarea de adunări generaleîn cadrul cărora să se prezinte dări de seamă asupra activităţii desfăşurată până atunci; construirea până la 1 Mai a două curse de obstacole gr. II de către colectivele sportive sindicale, prin muncă voluntară; mobilizarea a 800 tineri sportivi care să presteze 2700 ore muncă voluntară în vederea terminării lucrărilor pe stadionul ,,23 August” Târnăveni; prelucrarea Hotărîrii C.C. al U.T.M. pel cadrul a 57 colective sportive; eliminarea elementelor necorespunzătoare din rândul mișcării de cultură fizică și sport; i*rtToiaucepea crampfexuim sportiv G.M.A. în toate colectivele sportive din raion; introducerea complexului G.M.A. gr. H în cadrul S.M.T.-urilor, gospodăriilor de stat şi gospodăriilor colective din raion; organizarea a 4 echipe de pitici de fotbal şi handbal în cadrul colectivelor sportive sindicale; organizarea a 12 conferinţe educative până la 1 Mai pentru echipele sportive fruntaşe; crearea unei gazete de stradă a C.C.F.S.-ului aşezată la loc vizibil care să oglindească rezultatele cele mai bune în domeniul sportiv; organizarea a 5 conferinţe cu caracter sportiv care vor fi ţinute prin staţiile de radioamplificare, în colaborare cu comitetele sindicale raionale se vor organiza în cadrul comitetelor de întreprindere 4 conferințe pentru educarea masselor în domeniul culturii fizice și a sportului; trimiterea la sate a 4 echipe model, care să popularizeze sportul de masse, ca de pildă cina; urmărirea felului în care profesorii de educaţie fizică îşi îndeplinesc sarcinile în domeniul mişcării de cultură fizică şi sport. Comitetul regional U.T.M. şi comitetul regional C.F.S. vor urmări realizările şi vor analiza rezultatele întrecerii. Secretarul organizaţei raionale U.T.M. Tâmnăveni, Voinea Ioan; Preşedintele C.C.F.S. raionul Tâmnăveni, Apor francisc. Ce să citim Mai mult oţel de calitate superioară M. PRIVALOV Vestitul oţelar sovietic M. Privalov de la combinatul din Cuzmeţc, laureat al Premiului Stalin, expune in această broşură metodele şi Inovaţiile care i-au dat putinţa lui şi tovarăşilor săi de muncă să obţină o producţie mare de oţel de calitate superioară. Autorul, după ce face un scurt istoric al combinatului, vorbeşte despre modificările aduse construcţiei cuptoarelor Martin cum ar fi mărirea suprafeţii vetrii sau lărgirea băii de metal care au contribuit pe de o parte la creşterea producţiei de oţel de calitate superioară, iar pe de altă parte, la mărirea volumului şarjei cu 15%. In continuare autorul arată ce factori l-au ajutat să obţină un oţel de 100% calitate superioară, rezultat unic in metalurgia universală, întreţinerea cuptorului in perfectă stare de funcţionare, stricta respectare a regimului termic şi tehnologic în toate fazele de elaborare a oţelului, elaborarea şarjelor in termenul prevăzut de grafic sau mai devreme, buna organizare a producţiei de către maistru şi grija acestuia de creştere a nivelului cunoştinţelor tehnice şi ideologice a cadrelor, rolul său de pedagog şi educator. Prin bogatul material experimental pe care-l conţine, lucrarea va fi de un real folos metallargistiteic din patria noastră. Rezultatele concursului echipelor artistice sindicale de coruri faza de regiune Ii urma concursurii echipelor artistice staidicale de coruri pe regiune care a avut loc Duminică 29 Martie, la sa festivă a uzinelor ,,Sovvaintractor“, comisia regională die concurs a făcut următoarele clasificări: Coruri: Locul 1: Sovroimtractor; Direcţia iRegională C.F.R.; Steagul Roşu, (Oaşul Stalin); învăţământ (Sibiu); Partizanul Păcii (Mediaş). Locul II: Flamura Roşie (Sibiu); Sovroungae; Măgura Corifei (Corifea). Locul II: Intreprimmarife Comunale (Sibiu); OICIL. Alimentara (Oraşul Stalin); Libertatea (Sibiu); „8 Mai“ (Mediaş); Poligrafic (Sibiu); LM-IS. (Sibiu). Menţiuni: Steaua Roşie (Sibiu); Gospodăria agricolă de stat din Sebeuş (raionul Târnăveni); I.L.L. (Sighişoara); învăţământ (Blaj)* Solişti vocali: Locul I: Ghişe Maria, Independenţa (Sibiu); Sârbu Iolanida, învăţământ (Sibiu); Popa Nicolae, „Partizanul Păcii“ (Mediaş); Brânzea Maria „Savrommnaetor“ (Oraşul Stalin); GM Bariu, „Strungul“ (Oraşul Stalin); Ariion Ion, (învăţământ Sibiu); Ritter Maria, „Steaua Roşie“ (Sibiu). Locul I: Floreia Maria, învăţământ (Sibiu); Undea Victoria, Sfatul Popular, (Târnăveni); Mârsa Am, Vasia Vasilescu (Mediaş); Săndufescu Panaechiva, I.R.E.S. (Sibiu); Mia Popa, Măgura Corifei, (Gadtea); Pani Rapeld, Măgura Gorilei (Codlea). Locul II: Nieihaarzer Petre „Steagul Roşu“ (Cirtaşul Stalin); Mumtenia Elem .„Partizianul Roşu“ (Oraşul Statis); Radu Viorfea, Sm ram-gaz; Rakta Ioan „Ramura Roşie“ (Sibiu); Ginargiou I.,MS. (Sibiu), Răriri Silvia „Ramura Roşie“ (Sibiu). Solo-fluerare Local I: Poţpa Pete, „Steaua Roşie“ (Sibiu), Duete; Locul 1: Măgura Gorilei (Codlea)’. Locul H: Surorile Olteanu, CIF.R.(Sighişoara), Mia Popa şi Vigifee Lehata, Măgura Gorilei (Codlea). Trio-vocal: Locul 1: Magura Greffei (Corifea). Realizări din activitatea cadrelor didactice din oraşul Codlea Ridicarea calitativă a muncii didactice constitue pentru colectivul de învăţători şi profesori de la şcoala elementară Nr. 1 din oraşul Codlea, o problemă principală faţă de care manifestă un deosebit interes. Pentru îmbunătăţirea frecvenţei elevilor la cursuri, cadrele didactice folosesc vizitele la domiciliul elevului, aduc critici celor care au absentat nemotivat, in cadrul şedinţelor organizaţiei de pionieri sau in plenarele organizate separat pentru ciclul I şi II. Tot în acest scop se foloseşte o nouă metodă a graficului de frecvenţă pe clase şi şcoală care dă frumoase rezultate. Iată în ce constă această nouă metodă: In sala de la intrarea elevilor, este afişat un mare grafic în care se înseamnă cu roşu o rubrică pătrată. Clasa cu 2 absenţi va avea două rubrici roşii, cea cu trei absenţi, trei rubrici roşii, ş.a.m.d. Pentru fiecare clasă, constitue o mândrie să nu aibă nicio rubrică cu roşu, adică să nu aibă niciun absent. Cel care lipseşte nemotivat este criticat de colegii săi. Datorită acestei noi acţiuni s’a ajuns ca frecvenţa să se îmbunătățească sută la sută. GH. ŞINCAN, coresp. Nr. 2586 Tófalvi a plecat din Pe vremuri, dacă dinspre Odorhei, pe şoseaua cu multe cotituri, coborai pe valea pârâului Cornnic, abia în ultima clipă observai un sat destul de mare, pitit în vâlcea. Casele mici din lemn, curate, acoperite cu ţigle roşii iţi spuneau imediat că în sat trăiesc mulţi oameni muncitori. Trebuiau să fie harnici, căci natura înzestrase cam sărac ţinutul acesta şi mai erau încă sărăciţi de exploatarea chiaburilor. Pe lângă păduri, păşuni, izvoare de ape minerale nu sunt pe-acolo pământuri fertile. Şi cea ce a defrişat plugul înghiţise cu lăcomie sudoarea ţăranului muncitor, şi la schimb dădea o recoltă săracă. Puterea de muncă a oamenilor din Corund n’a putut să frângă vitregia naturii. Şi-au creat noi ramuri de muncă. Pe lângă creşterea vitelor, lucrarea lemnului, a înflorit, veche de veacuri, industria casnică a olăritului vestită peste tot prin vasele de lut măistrit lucrate. Mâinile bătătorite ale celor din Corund au modelat pe pereţii vaselor minunatele flori smălţuite ale artei populare. Dar toate acestea încă nu puteau asigura tratat populaţiei tot mai numeroase a satului. Regimul burghezo-moşieresc nu se interesa însă de nevoile şi greutăţile celor din Corund. Şi aşa se întâmpla, că în fiecare toamnă, după terminarea muncilor la câmp, grupuri de tineri cu desagele pe umăr plecau să-şi caute un rost pe şoseaua cotită a Odorheiului. Cei mai curajoşi o luau direct spre Capitală. Atâţia oameni bogaţi sunt pe acolo; se va găsi şi pentru ei o îmbucătură de pâine. Iar acasă rămâne de hrănit o gură mai pufira. Cu unul din aceste grupuri a plecat la vârsta de 15 ani şi Tófalvi Berta. Era plină de încredere şi nădejdi tinereşti şi credea că va reuşi în ceaeee nu izbutiseră până atunci atâţia şi atâţia. Se îndreptă şi ea spre Capitală şi avu aceaşi soartă ca celelalte fete. Deveni servitoarea domnilor. Abia a putut să îndure obrăzniciile feciorilor de bani gata şi isterioarele doamnelor cu javrele răsfăţate. Bântuia războiul groaznic şi viaţa era de nesuportat. Deodată însă primele raze roşii ale soarelui ce răsărea au destrămat întunericul de nepătruns, Tatalvi Borta, a înţeles că e pe cale să se nască o viaţă nouă. A ajuns pentru prima oară să ia şi ea parte la o şedinţă a sindicatului, ca apoi să fie văzută des pe acolo. Pe urmă a avut sarcini încredinţate de sindicat. Ea s-a străduit şi a îndeplinit cu cinste diferitele sarcini primite. Mai apoi ca elevă la o şcoală torăţă multe şi îşi lărgi orizontul. De acolo a fost îndrumată la o şcoală de tractorişti. Ea întrezărea luminoasa înflorire a seminţelor vieţii noi. A devenit tractoristă la ferma uzinelor „Steagul Roşu” Oraşul Stalin. Aici a simţit pentru întâia oară zvâcnetele inimii uriaşe a industriei grele în plină dezvoltare. Freamătul conţinu al marii uzine deveni pentru ea, încetul cu încetul, o melodie cu posca Berta Corund ... tă şi dragă. Nu şovăi mun când se hotărî să treacă să lucreze în uzină. Ea nu se mai mulţumea cu o singură maşină, ci inima o tragea într’acolo unde trepidau multe şi multe maşini. Unul din şefii de secţie ai fabricii de rulmenţi care trecea la grabă, fără a se gândi câtuşi de puţin, îîşi hotărî soarta: — O să fii femeie de serviciul Tafalvi Berta, simţi că totul se prăbuşeşte în jurul eL Nu pentru asta venise ea la uzină! Nu pentru asta îşi părăsise ea tractorul! Ce? Să ieie din nou mătura in mână? Din ochi îi ţâşniră lacrimi şi începu să plângă înăbușit. Dar cineva li atinse tânărul. In fața ei stătea un bărbat puternic, cu capul rotund, bărbierit. — Nu plânge! Noi, încetul cu încetul începem să uităm lacrimie amare. — Păi, dacă vor din nou să mă puie la mătură — spuse cu ochii aproape uscați Berta. — Văd bine că faima-ţi caldă te-a adus la noi — răsună răspunsul. Dacă vrei să înveţi în atelierul 825 vei avea în curând un strung. Tafalvi Borta de-acu îmbunată, îl privi recunoscătoare. Şi îl urmă pe maistrul Catiş Grigore spre atelier. A urmat cursul de catificare şi la 1 Martie 1952, tatr’aidovar a ajuns să lucreze la strung. Atelierul 925 tacepuse de-acu fapta pentru a deveni atelier stahamovist. Meşterul de schimb Rozenfeld Iosif, a învăţat-o tăierea rapidă a metalelor, iar între timp a început să aplice metoda Voroşin. Capul ei ,acoperit cu o basma roşie cu picăţele albe batea imediat la ochi, ca macul printre holdele de grâu. Maistrul şef Chiş Grigore, nu se înşelase, nu mai era fruntaşă în muncă, iar la Octombrie de oou stahamovistă. Veselia-i de nesecat, cântecele-i pline de voie bună şi vorbirea-i înflorată le adusese încă din Corund. O iubesc atât tovarăşii de muncă, cât şi cei din cartierul muncitoresc „Steagul Roşu”. — Tófalvi .Berta a început cu un an şi ceva mai târziu planul cincinal decât ceilalţi, dar astăzi i-a şi ajuns. — In luna trecută am fost prima intre băeţii din atelier , intră în vorbă zâmbind Berta și’o spune atât de simplu, cu atâta convingere, că nu neputem îmi doi de spusele ei. Da, ea e’n rând cu băeții, dar nu numai atât, e in fruntea lor. Gu fața deodată serioasă, Tafalvi Berta continuă să vorbească: — Până la 1 Mai amil acesta voi îndeplini planul anual, iar până la sfârşitul anului, planul pe 1954. Ea spune aceste cuvinte cu atâta încredere, siguranţă de sine, încât ştii precis că aşa se va şi întâmpla. MADARASI LÁSZLÓ şi AL. AUTZER