Drum Nou, iulie 1953 (Anul 10, nr. 2662-2688)
1953-07-01 / nr. 2662
^ % PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA! ORGAN Al COMITETULUI rfSGIOMAl P.S.R. St al SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STAUN Anul X. Nr. 2662 Miercuri 1 Iulie 1953 4 pagini 20 bani Să îmbunătăţim şi mai mult activitatea gazetelor de perete Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român cu privire la măsurile pentru îmbunătăţirea agitaţiei politice în rândurile oamenilor muncii obligă organizaţiile de bază să îndrume permanent activitatea colectivelor de redacţie ale gazetelor de perete, să efectueze un control strict asupra conţinutului materialelor publicate. Gazetele de perete sunt un mijloc important de educare comunistă a oamenilor muncii, de mobilizare şi organizare a lor în lupta pentru îndeplinirea hotăririlor partidului şi guvernului, pentru înfăptuirea socialismului şi apărarea păcii. Ceea ce caracterizează gazetele de perete este faptul că ele tratează problemele concrete şi locale ale colectivelor în rândurile cărora apar, în lumina sarcinilor generale ale partidului. Aceasta face ca gazeta de perete să fie o armă deosebit de preţioasă în mâna organizaţiilor de partid. Colectivele de redacţie ale gazetelor de perete din întreprinderi, instituţii şi sate din regiunea noastră, participă cu însufleţire la întrecerea între gazetele de perete pornită in luna Februarie din iniţiativa colectivelor de redacţie de la uzinele „Boleslav Bierut“, F.R.B. Bucureşti şi gospodăria colectivă „30 Decembrie“, Conţeşti din regiunea Bucureşti. In numeroase locuri întrecerea a dat un nou avânt activităţii gazetelor de perete. Birourile organizaţiilor de bază au acordat mai multă atenţie conţinutului materialelor publicate, au ajutat într-o mare măsură colectivele de redacţie să-şi îmbunătăţească activitatea, să desbată în articole problemele principale care interesează pe muncitori, la locurile respective de muncă, în lumina sarcinilor generale pe care ni Ie pune în faţă partidul. Importante succese au obţinut, în această privinţă, organizaţiile de bază de la uzinele de tractoare din Oraşul Stalin. Mânuind cu curaj arma criticii, colectivul de redacţie al gazetei de perete a organizaţiei de bază Nr. 15, din sectorul uzinal fără şpan, publică la fiecare ediţie articole critice în care analizează deficienţele ivite in sector. Aşa de exemplu într’un articol corespondentul Bârluţ Iacob, desbătând problema calităţii produselor din sector a criticat cu asprime pe unii muncitori ca Marin Muscalu, Alexandru Tofoleanu şi Gheorghe Ploşiniţă, care n’au respectat tehnologia, rebutând numeroase piese. Colectivul de redacţie al acestei gazete, publică deasemeni articole în legătură cu întrecerea socialistă din sector, cu primirea de candidaţi în partid şi altele, ştiind să-şi aleagă problemele cele mai arzătoare din sector. Succesele frumoase pe care le obţine acest colectiv se datoresc conducerii şi îndrumării lui din partea biroului organizaţiei de bază, întocmirii cu regularitate de către colectivul de redacţie a unui plan de muncă lunar şi pe ediţii în care sunt prevăzute pe oameni articolele care trebuesc scrise, cât şi felului cum el a ştiut să atragă in jurul lui pe muncitorii înaintaţi din sector, schimbând totodată articolele în mod regulat. Asemenea progrese au făcut in ultimul timp şi colectivele de redacţie ale gazetelor de perete de la uzinele „Steagul Roşu“ (organizaţia de bază Nr. 3), precum şi cele din fabricile „Temelia“ şi „Textila Roşie“ Oraşul Stalin, fabrica de geamuri Mediaş, „11 Iunie“ Sighişoara şi altele. Cu toate că exemplele gazetelor de perete din regiunea noastră care şi-au îmbunătăţit activitatea in perioada întrecerii pe ţară intre gazetele de perete sunt nenumărate, mai există in acest domeniu lipsuri serioase care dăinuesc de multă vreme şi care trebuesc grabnic lichidate. In unele raioane ca de pildă, Făgăraş şi Agnita, comitetele de partid au neglijat întrecerea între gazetele de perete. Aşa se explică faptul că, la 4 luni de la iniţierea acestei acţiuni, sunt gazete de perete care nu s-au încadrat în întrecere, şi nu au luat nicio măsură pentru îmbunătăţirea activităţii lor. In comuna Şoarş, raionul Făgăraş, lipsa de control şi educare a organizaţiilor de partid în această privinţă a dus la situaţia ca să nu existe deloc gazetă de perete şi, bineînţeles, nici colectiv de redacţie. Lipsuri serioase sunt in ceea ce priveşte conţinutul materialelor publicate de gazetele de perete. Unele gazete de perete ca de exemplu cele din întreprinderile „Independenţa“, „Libertatea“ din Sibiu, staţia C.F.R. Oraşul Stalin, depoul C.F.R. Timiş-Triaj, nu s-au preocupat în măsură suficientă de problemele legate de locul de muncă respectiv, publicând articole generale, valabile pentru oricare colț al regiunii, din care cauză ele nu pot ajuta concret la rezolvarea problemelor locale. (Continuare în pag. 4V TELEGRAMĂ WALTER ULBRICHT Tovarăşului Secretar General al Partidului Socialist Unit din Germania Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român vă trimite calde felicitări cu ocazia celei de a 60-a aniversări a zilei Dvs. de naştere. Vă urăm mulţi ani de sănătate, muncă rodnică succes deplin luptei P.S.U.G. şi oamenilor muncii germani pentru o Germanie unită, democratică, independentă și iubitoare de pace. In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român GH. GHEORGHIU-DE3 c^cî u nniüli SIBIU justiual ! In cuprinsul ziarului: Intense pregătiri pentru Fetival. Şi-au ales delegaţii la Festival; Realizările tinerilor din Mediaş (pag. 2). Aplicarea metodelor agrotehnice şi a experienţei avansate, chezăşia succeselor noastre (pag. 2). Colectările de produse agricole trebuesc aplicate cu tot spiritul de răspundere (pag. 3). * Oamenii muncii din regiunea noastră înfierează acţiunile mârşave ale fasciştilor de la Berlin (pag. 3). * La Ministerul Afacerilor Externe al R.P.R. (pag. 4). * Declaraţia blocului democratic al Republicii Democrate Germane (pag. 4). * Mărturisiri ale participanților la provocarea fascistă (pag. 4). In cinstea zilei de 23 August şi a Festivalului Muncitorii fabricii de ciment „Temelia“ din Oraşul Stalin dezvoltând întrecerea socialistă îşi sporesc necontenit eforturile în muncă obţinând astfel însemnate succese in producţie. In urma angajamentului luat, răspunzând chemării muncitorilor de la uzinele „Vulcan“ Bucureşti, colectivul fabricii de ciment luptă cu şi mai mult elan pentru realizarea sarcinilor de plan înainte de termen. Astfel muncitorii secţiei carieră ciment încă din ziua de 25 iunie şi-au realizat planul pe întreaga lună, în proporţie de 102,2 la sută. In Tot mai mult ciment fruntea întrecerii s’au situat stahanovistul escavatorist Ferencz Iosif, care aplicând metoda de muncă Antonina Jandarova, a depăşit norma cu 45 la sută, conducătorul de locomotivă Kuverdi Gavrilă, care aplică aceeaşi metodă, a obţinut o depăşire de 43 la sută, iar fruntaşul în producţie Păcuraru Gheorghe, mecanic de concasor, a dat cu 44 la sută mai multe materii necesare fabricării cimentului. Exemplul muncitorilor de la secţia carieră ciment a fost urmat şi de muncitorii secţiei mari brute care încă din ziua de 28 Iunie au realizat sarcinile de plan pe întreaga lună. O însemnată contribuţie la aceste realizări au adus-o lăcătuşul Marc Iosif care a depăşit norma cu 37 la sută, morarul Keresztes Francisc şi alţii. Deasemeni şi secţia rampă ciment, a realizat planul pe luna Iunie in 28 de zile, evidenţiindu-se însăcuitorii Biro Bodola şi Pascu Ioan. începând cu ziua de 30 Iunie, muncitorii secţiilor cuptoare klinker şi mori ciment, au început să lucreze în contul lunii Iulie. Aplica cu succes metodele de munca sovietice La fabrica „Nicovala“ din oraşul Sighişoara, întrecerea socialistă şi forma ei superioară mişcarea stahanovistă iau proporţii din ce în ce mai însemnate, realizările muncitorilor fruntaşi şi stahanovişti constituind un imbold în muncă pentru întreg colectivul fabricii. Aplicarea metodelor sovietice sunt de un preţios ajutor pentru realizarea angajamentelor luate de muncitori în Întrecerea socialistă. In fruntea întrecerii s’au situat cei 7 stahanovişti şi cei 49 fruntaşi în producţie. La secţia turnătorie stahanoviştii Negrea Vicenţiu şi Bogyo Ioan, prin aplicarea metodei de folosire la maximum a formelor şi spaţiului de formare, reuşesc să obţină în fiecare zi însemnate depăşiri de normă. Numai la ultimele şarje din săptămâna trecută ei au avut o depăşire de normă de 177 la sută, dând în acelaşi timp fontă de bună calitate. Deasemeni şi turnătorul fruntaş în producţie Maxim Avram a depăşit norma cu 131 la sută. In acelaşi timp turnătorii se îngrijesc de îmbunătăţirea calităţii produselor. Organizaţi în brigăzi după metoda Ciurchiliei au obţinut rezultate importante în reducerea procentului de rebuturi. Aşa de pildă turnătorul fruntaş Avram Maxim a redus în primele 25 de zile ale lunii iunie rebutul de la 14 la sută cât era planificat la 2,29 la sută, iar turnătorul Peterfi Carol, la 4,44 la sută. La atelierul de strungărie, strungarul stahanovist Farcaş Mihai, aplicând metoda Voroşin, dă zilnic câte o normă şi jumătate peste plan. In prezent el lucrează în contul lunii iulie a anului 1955. Strungarul fruntaş Gavrică Nicolae I., care nu de mult a fost ales delegat la Festival, lucrând după aceeaşi metodă depăşeşte zilnic norma cu 100 la sută. La fel echipa de lăcătuşi din secţia montaj condusă de lăcătuşul Ţifrea Emanoil în decursul lunii iunie 1953, şi-a depăşit planul de producţie cu 100 la suta. Gh. Firiţeanu Toate forţele pentru o recoltă îmbelşugată Muncă încordata în gospodăria colectivă din Cincul In dorinţa de a Întâmpina cu noi succese în muncă Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie şi in cinstea zilei de 23 August, colectiviştii din comuna Cincul raionul Făgăraş depun eforturi înzecite pentru a obţine recolte cât mai bogate. Astfel, până în prezent s’a plivit suprafaţa de 80 ha. de grâu şi alte păioase, s’a executat praşila Il-a pe suprafaţa de 35 ha. porumb, 3 ha. mac şi 3 ha. sfeclă furajeră, iar in prezent se execută şi cositul pe întreaga suprafaţă de fâneaţă. Pe lângă aceste munci colectiviştii din această gospodărie se preocupă şi de pregătirea magaziilor în vederea depozitării cerealelor, construind chiar o magazie nouă cu o capacitate de peste 100 metri cubi. In dorinţa de a obţine recolte cât mai bogate au amenajat porţiuni de cultură unde se aplică diferite experienţe sovietice în agricultură, denumindu-le loturi de experienţă ale gospodăriei. Aceste loturi de experienţă compuse din două părţi, una pentru grădina de zarzavat şi un lot cu culturi de porumb, sunt conduse de tov, învăţătoare Meedt Elfride şi Wellman Grete care împreună cu membrii gospodăriei trec la experienţe practice, rezultatele lor extinzându-le apoi pe tarlalele gospodăriei. Pentru a face faţă în bune condiţiuni muncilor din campania de recoltat şi treeriş, colectiviştii din Cineul au pus în funcţiune 3 greble mecanice care vor strânge ultimele spice rămase pe mirişte, s’a pregătit o maşină de secerat primită dela S.M.T. şi s’au repartizat atelajele necesare transportului cerealelor dela batoză la magazie. Pentru sărbătorirea strângerii recoltei tinerii colectivişti pregătesc temeinic un festival artistic ce va fi dat în cinstea fruntaşilor din gospodărie. S-au evidenţiat in mod deosebit în muncile de până acum colectiviştii Schreiber Wilhelmina, Gavrilă Nicolae, Cojocaru Gh., Ghida Maria şi alţii- Dănilă Soneriu coresp. Fruntaş în munca de întreţinere a culturilor Dornici de a obţine recolte cât mai bogate, ţăranii muncitori din sectorul socialist al agriculturii cât şi cei cu gospodării individuale muncesc cu elan pentru cât mai buna întreţinere a culturilor. Avântaţi în întrecere socialistă şi patriotică în întâmpinarea marilor sărbători, 23 August şi Festivalul Mondial al Tineretului, au reuşit ca până în ziua de 20 iunie pe întreg raionul Târnăveni să execute praşila I-a la porumb în proporţie de 90%. Fruntaşe în aceste munci sunt gospodăriile colective „Flacăra“ din comuna Bahnea, „Drumul lui Stalin” din comuna Bucerdea Grânoasă şi „Petőfi Sándor” din comuna Dâmbău. Deasemeni colectiviştii din gospodăria colectivă „6 Martie“ Seleuş, îndrumaţi de organizaţia de bază, aplicând cu multă conştiinciozitate regulile agrotehnice, au terminat prăşila I-a la porumb cât şi praşila II-a la sfecla de zahăr, furajeră, mac şi usturoi, evidenţiindu-se în mod deosebit echipa condusă de tov. Tomuş Constantin şi echipa condusă de tovarăşa Martini Sofia, care depăşesc zilnic normele cu 20—25 la sută. Comune fruntaşe pe raion în executarea lucrărilor de întreţinere a culturilor sunt: Crăciunelul de Jos, Sânceiul şi Sânbenedicul. Insă nu acelaş lucru 11 putem spune despre comunele Dâmbău, Adămuş şi Tiur, unde aceste munci sunt rămase cu mult în urmă, datorită unei slaba munci politice dusă de organizaţiile de bază, de către sfaturile populare cât şi a inactivităţii căminelor culturale. Inactivitatea lor de viitor, organizaţiile de bază, sfaturile populare şi căminele culturale, trebue să rupă cu această atitudine de delăsare şi dezinteres faţă de îndeplinirea sarcinilor trasate de Hotărârea partidului şi guvernului din 9 Mai, şi să ducă o susţinută muncă de lămurire şi mobilizare a ţărănimii muncitoare în accelerarea ritmului muncilor agricole, reuşind în acest fel să lichideze cu rămânerea lor în urmă. Dumitrescu Alexandru coresp.