Drum Nou, iulie 1953 (Anul 10, nr. 2662-2688)

1953-07-01 / nr. 2662

^ % PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA! ORGAN Al COMITETULUI rfSGIOMAl P.S.R. St al SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STAUN Anul X. Nr. 2662 Miercuri 1 Iulie 1953 4 pagini 20 bani Să îmbunătăţim şi mai mult activitatea gazetelor de perete Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Ro­mân cu privire la măsurile pen­tru îmbunătăţirea agitaţiei po­litice în rândurile oamenilor muncii obligă organizaţiile de bază să îndrume permanent activitatea colectivelor de re­dacţie ale gazetelor de perete, să efectueze un control strict asu­pra conţinutului materialelor publicate. Gazetele de perete sunt un mijloc important de educare co­munistă a oamenilor muncii, de mobilizare şi organizare a lor în lupta pentru îndeplinirea hotă­­ririlor partidului şi guvernului, pentru înfăptuirea socialismu­lui şi apărarea păcii. Ceea ce caracterizează gazete­le de perete este faptul că ele tratează problemele concrete şi locale ale colectivelor în rându­rile cărora apar, în lumina sar­cinilor generale ale partidului. Aceasta face ca gazeta de perete să fie o armă deosebit de pre­ţioasă în mâna organizaţiilor de partid. Colectivele de redacţie ale ga­zetelor de perete din întreprin­deri, instituţii şi sate din regiu­nea noastră, participă cu însu­fleţire la întrecerea între gaze­tele de perete pornită in luna Februarie din iniţiativa colecti­velor de redacţie­ de la uzinele „Boleslav Bierut“, F.R.B. Bucu­reşti şi gospodăria colectivă „30 Decembrie“, Conţeşti din regiu­nea Bucureşti. In numeroase locuri întrece­rea a dat un nou avânt activi­tăţii gazetelor de perete. Birou­rile organizaţiilor de bază au acordat mai multă atenţie con­ţinutului materialelor publicate, au ajutat într-o mare măsură­ colectivele de redacţie să-şi îm­bunătăţească activitatea, să des­­bată în articole problemele prin­cipale care interesează pe mun­citori, la locurile respective de muncă, în lumina sarcinilor ge­nerale pe care ni Ie pune în faţă partidul. Importante succese au obţi­nut, în această privinţă, organi­zaţiile de bază de la uzinele de tractoare din Oraşul Stalin. Mâ­nuind cu curaj arma criticii, co­lectivul de redacţie al gazetei de perete a organizaţiei de bază Nr. 15, din sectorul uzinal fără şpan, publică la fiecare ediţie articole critice în care analizea­ză deficienţele ivite in sector. Aşa de exemplu într’un articol corespondentul Bârluţ Iacob, desbătând problema calităţii produselor din sector a criticat cu asprime pe unii muncitori ca Marin Muscalu, Alexandru To­­foleanu şi Gheorghe Ploşiniţă, care n’au respectat tehnologia, rebutând numeroase piese. Co­lectivul de redacţie al acestei ga­zete, publică deasemeni articole în legătură cu întrecerea socia­listă din sector, cu primirea de candidaţi în partid şi altele, ştiind să-şi aleagă problemele cele mai arzătoare din sector. Succesele frumoase pe care le obţine acest colectiv se datoresc conducerii şi îndrumării lui din partea biroului organizaţiei de bază, întocmirii cu regularitate de către colectivul de redacţie a unui plan de muncă lunar şi pe ediţii în care sunt prevăzute pe oameni articolele care trebuesc scrise, cât şi felului cum el a ştiut să atragă in jurul lui pe muncitorii înaintaţi din sector, schimbând totodată articolele în mod regulat. Asemenea progrese au făcut in ultimul timp şi colectivele de redacţie ale gazetelor de perete de la uzinele „Steagul Roşu“ (or­ganizaţia de bază Nr. 3), pre­cum şi cele din fabricile „Teme­lia“ şi „Textila Roşie“ Oraşul Stalin, fabrica de geamuri Me­diaş, „11 Iunie“ Sighişoara şi al­tele. Cu toate că exemplele gazete­lor de perete din regiunea noa­stră care şi-au îmbunătăţit acti­vitatea in perioada întrecerii pe ţară intre gazetele de perete sunt nenumărate, mai există in acest domeniu lipsuri serioase care dăinuesc de multă vreme şi care trebuesc grabnic lichidate. In unele raioane ca de pildă, Făgăraş şi Agnita, comitetele de partid au neglijat întrecerea în­tre gazetele de perete. Aşa se ex­plică faptul că, la 4 luni­ de la iniţierea acestei acţiuni, sunt gazete de perete care nu s-au în­cadrat în întrecere, şi nu au luat nicio măsură pentru îmbunătă­ţirea activităţii lor. In comuna Şoarş, raionul Făgăraş, lipsa de control şi educare a organi­zaţiilor de partid în această pri­vinţă a dus la situaţia ca să nu existe deloc gazetă de perete şi, bineînţeles, nici colectiv de re­dacţie. Lipsuri serioase sunt in ceea ce priveşte conţinutul ma­terialelor publicate de gazetele de perete. Unele gazete de pere­te ca de exemplu cele din între­prinderile „Independenţa“, „Li­bertatea“ din Sibiu, staţia C.F.R. Oraşul Stalin, depoul C.F.R. Ti­­miş-Triaj, nu s-au preocupat în măsură suficientă de problemele legate de locul de muncă respec­tiv, publicând articole generale, valabile pentru oricare colț al regiunii, din care cauză ele nu pot ajuta concret la rezolvarea problemelor locale. (Continuare în pag. 4V TELEGRAMĂ WALTER ULBRICHT Tovarăşului Secretar General al Partidului Socialist Unit din Germania Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român vă tri­mite calde felicitări cu ocazia celei de a 60-a aniversări a zilei Dvs. de naştere. Vă urăm mulţi ani de sănătate, muncă rodnică succes de­plin luptei P.S.U.G. şi oamenilor muncii germani pentru o Ger­manie unită, democratică, independentă și iubitoare de pace. In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român GH. GHEORGHIU-DE3 c^cî u nniüli SIBIU justiual ! In cuprinsul ziarului: Intense pregătiri pentru Fe­ti­val. Şi-au ales delegaţii la Festival; Realizările tinerilor din Mediaş (pag. 2). Aplicarea metodelor agroteh­nice şi a experienţei avan­sate, chezăşia succeselor noa­stre (pag. 2). Colectările de produse agri­cole trebuesc aplicate cu tot spiritul de răspundere (pag. 3). * Oamenii muncii din regiunea noastră înfierează acţiunile mârşave ale fasciştilor de la Berlin­­ (pag. 3). * La Ministerul Afacerilor Ex­terne al R.P.R. (pag. 4). * Declaraţia blocului democra­tic al Republicii Democrate Germane (pag. 4). * Mărturisiri ale participanților la provocarea fascistă (pag. 4). In cinstea zilei de 23 August şi a Festivalului Muncitorii fabricii de ciment „Temelia“ din Oraşul Stalin dezvoltând întrecerea socialistă îşi sporesc necontenit eforturile în muncă obţinând astfel însem­nate succese in producţie. In urma angajamentului luat, răspunzând chemării muncitori­lor de la uzinele „Vulcan“ Bucu­reşti, colectivul fabricii de ci­ment luptă cu şi mai mult elan pentru realizarea sarcinilor de plan înainte de termen. Astfel muncitorii secţiei carieră ciment încă din ziua de 25 iunie şi-au realizat planul pe întreaga lună, în proporţie de 102,2 la sută. In Tot mai mult ciment fruntea întrecerii s’au situat stahanovistul escavatorist Fe­­rencz Iosif, care aplicând metoda de muncă Antonina Jandarova, a depăşit norma cu 45 la sută, conducătorul de locomotivă Ku­­­verdi Gavrilă, care aplică aceeaşi metodă, a obţinut o depăşire de 43 la sută, iar fruntaşul în pro­ducţie Păcuraru Gheorghe, me­canic de concasor, a dat cu 44 la sută mai multe materii nece­sare fabricării cimentului. Exemplul muncitorilor de la secţia carieră ciment a fost ur­mat şi de muncitorii secţiei mari brute care încă din ziua de 28 Iu­nie au realizat sarcinile de plan pe întreaga lună. O însemnată contribuţie la aceste realizări au adus-o lăcătuşul Marc Iosif care a depăşit norma cu 37 la sută, morarul Keresztes Francisc şi alţii. Deasemeni şi secţia rampă ci­ment, a realizat planul pe luna Iunie in 28 de zile, evidenţiin­­du-se însăcuitorii Biro Bodola şi Pascu Ioan. începând cu ziua de 30 Iunie, muncitorii secţiilor cuptoare klinker şi mori ciment, au înce­put să lucreze în contul lunii Iulie. Aplica cu succes metodele de munca sovietice La fabrica „Nicovala“ din ora­şul Sighişoara, întrecerea socia­listă şi forma ei superioară miş­carea stahanovistă iau propor­ţii din ce în ce mai însemnate, realizările muncitorilor fruntaşi şi stahanovişti constituind un imbold în muncă pentru întreg colectivul fabricii. Aplicarea metodelor sovietice sunt de un preţios ajutor pentru realizarea angajamentelor luate de munci­tori în Întrecerea socialistă. In fruntea întrecerii s’au si­tuat cei 7 stahanovişti şi cei 49 fruntaşi în producţie. La secţia turnătorie stahano­­viştii Negrea Vicenţiu şi Bogyo Ioan, prin aplicarea metodei de folosire la maximum a formelor şi spaţiului de formare, reuşesc să obţină în fiecare zi însemnate depăşiri de normă. Numai la ultimele şarje din săptămâna trecută ei au avut o depăşire de normă de 177 la sută, dând în acelaşi timp fontă de bună calitate. Deasemeni şi turnătorul frun­taş în producţie Maxim Avram a depăşit norma cu 131 la sută. In acelaşi timp turnătorii se îngrijesc de îmbunătăţirea cali­tăţii produselor. Organizaţi în brigăzi după metoda Ciurchili­ei au obţinut rezultate importan­te în reducerea procentului de rebuturi. Aşa de pildă turnăto­rul fruntaş Avram Maxim a re­dus în primele 25 de zile ale lunii iunie rebutul de la 14 la sută cât era planificat la 2,29 la sută, iar turnătorul Peterfi Carol, la 4,44 la sută. La atelierul de strungărie, strungarul stahanovist Farcaş Mihai, aplicând metoda Voroşin, dă zilnic câte o normă şi jumă­tate peste plan. In prezent el lu­crează în contul lunii iulie a anului 1955. Strungarul fruntaş Gavrică Nicolae I., care nu de mult a fost ales delegat la Festival, lu­crând după aceeaşi metodă de­păşeşte zilnic norma cu 100 la sută­. La fel echipa de lăcătuşi din secţia montaj condusă de lăcă­tuşul Ţifrea Emanoil în decursul lunii iunie 1953, şi-a depăşit planul de producţie cu 100 la suta. Gh. Firiţeanu Toate forţele pentru o recoltă îmbelşugată Muncă încordata în gospodăria colectivă din Cincul In dorinţa de a Întâmpina cu noi succese în muncă Festivalul Mondial al Tineretului şi Stu­denţilor pentru Pace şi Prietenie şi in cinstea zilei de 23 August, colectiviştii din comuna Cincul raionul Făgăraş depun eforturi înzecite pentru a obţine recolte cât mai bogate. Astfel, până în prezent s’a pli­vit suprafaţa de 80 ha. de grâu şi alte păioase, s’a executat pra­­şila Il-a pe suprafaţa de 35 ha. porumb, 3 h­a. mac şi 3 ha. sfeclă furajeră, iar in prezent se exe­cută şi cositul pe întreaga supra­faţă de fâneaţă. Pe lângă aceste munci colectiviştii din această gospodărie se preocupă şi de pre­gătirea magaziilor în vederea depozitării cerealelor, construind chiar o magazie nouă cu o capa­citate de peste 100 metri cubi. In dorinţa de a obţine recolte cât mai bogate au amenajat por­ţiuni de cultură unde se aplică diferite experienţe sovietice în agricultură, denumindu-le loturi de experienţă ale gospodăriei. A­­ceste loturi­ de experienţă com­puse din două părţi, una pentru grădina de zarzavat şi un lot cu culturi de porumb, sunt conduse de tov, învăţătoare Meedt Elfride şi Wellman Grete care împreună cu membrii gospodăriei trec la experienţe practice, rezultatele lor extinzându-le apoi pe tarla­lele gospodăriei. Pentru a face faţă în bune condiţiuni muncilor din campania de recoltat şi tree­­riş, colectiviştii din Cineul au pus în funcţiune 3 greble meca­nice care vor strânge ultimele spice rămase pe mirişte, s’a pre­gătit o maşină de secerat primi­tă dela S.M.T. şi s’au repartizat atelajele necesare transportului cerealelor dela batoză la maga­zie. Pentru sărbătorirea strângerii recoltei tinerii colectivişti pregă­tesc temeinic un festival artistic ce va fi dat în cinstea fruntaşilor din gospodărie. S-au evidenţiat in mod deose­bit în muncile de până acum co­lectiviştii Schreiber Wilhelmina, Gavrilă Nicolae, Cojocaru Gh., Ghida Maria şi alţii- Dănilă Soneriu coresp. Fruntaş în munca de întreţinere a culturilor Dornici de a obţine recolte cât mai bogate, ţăranii munci­tori din sectorul socialist al a­­griculturii cât şi cei cu gospo­dării individuale muncesc cu e­­lan pentru cât mai buna întreţi­nere a culturilor. Avântaţi în în­trecere socialistă şi patriotică în întâmpinarea marilor sărbători, 23 August şi Festivalul Mondial al Tineretului, au reuşit ca până în ziua de 20 iunie pe întreg ra­ionul Târnăveni să execute pra­­şila I-a la porumb în proporţie de 90%. Fruntaşe în aceste munci sunt gospodăriile colective „Flacăra“ din comuna Bahnea, „Drumul lui Stalin” din comuna Bucerdea Grânoasă şi „Petőfi Sándor” din comuna Dâmbău. Deasemeni colectiviştii din gospodăria colectivă „6 Martie“ Seleuş, îndrumaţi de organizaţia de bază, aplicând cu multă con­ştiinciozitate regulile agrotehni­ce, au terminat prăşi­la I-a la porumb cât şi praşila II-a la sfecla de zahăr, furajeră, mac şi usturoi, evidenţiindu-se în mod deosebit echipa condusă de tov. Tomuş Constantin şi echipa con­dusă de tovarăşa Martini Sofia, care depăşesc zilnic normele cu 20—25 la sută. Comune fruntaşe pe raion în executarea lucrărilor de întreţi­nere a culturilor sunt: Crăciune­­lul de Jos, Sânceiul şi Sânbene­­dicul. Insă nu acelaş lucru 11 putem spune despre comunele Dâmbău, Adămuş şi Tiur, unde aceste munci sunt rămase cu mult în urmă, datorită unei slaba munci politice dusă de or­ganizaţiile de bază, de către sfa­­­turile populare cât şi a inacti­vităţii căminelor culturale. In­activitatea lor de viitor, or­ganizaţiile de bază, sfaturile populare şi căminele culturale, trebue să rupă cu această atitu­dine de delăsare şi dezinteres fa­ţă de îndeplinirea sarcinilor tra­sate de Hotărârea partidului şi guvernului din 9 Mai, şi să ducă o susţinută muncă de lămurire şi mobilizare a ţărănimii munci­toare în accelerarea ritmului muncilor agricole, reuşind în a­­cest fel să lichideze cu rămâne­rea lor în urmă. Dumitrescu Alexandru coresp.

Next