Drum Nou, septembrie 1953 (Anul 10, nr. 2714-2739)

1953-09-01 / nr. 2714

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAl­um nou AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. S. AL SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STALIN Anul X. Nr. 2714. Marţi 1 Septembrie 1953. 4 pag. 20 bani Pentru îmbunătăţirea muncii de partid Un puternic răsunet a avut in rândul masselor largi populare programul de măsuri economice adoptat de plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din 19—20 August, — program având ca obiectiv rea­lizarea într’un timp apropiat a unei serioase îmbunătăţiri a nive­lului de trai material şi cultural al oamenilor muncii de la oraşe şi sate, prin ridicarea producţiei agri­cole, sporirea producţiei bunurilor de larg consum, dezvoltarea con­strucţiei de locuinţe şi alte lu­crări în domeniul social, sanitar şi cultural, întregul partid îşi concentrea­ză eforturile asupra sarcinii dez­voltării economiei naţionale şi a ridicării serioase şi continue a nivelului de viaţă şi cultură al poporului. îndeplinirea acestei sarcini nu poate fi decât rodul muncii organizate, pline de avânt a oamenilor muncii, sub condu­cerea partidului. Conducerea de partid dă masselor conştiinţa in­tereselor şi a ţelurilor luptei, capacitatea de a acţiona orga­nizat pentru atingerea ţelurilor lor. Forţa partidului constă in încrederea şi sprijinul de care se bucură din partea masselor, în realizarea de către masse a politicii partidului. Forţa masse­lor constă în conducerea lor de către partid. Capacitatea masse­lor de a înfăptui cu succes sar­cinile făuririi vieţii noi depinde într’o foarte mare măsură de calitatea conducerii lor de către organizaţiile de partid, de nive­lul muncii de partid. O deosebită însemnătate pen­tru îmbunătăţirea activităţii or­ganizaţiilor de partid are Hotă­­rîrea adoptată de plenara lărgi­tă a C.C. al P.M.R. din 19—20 August cu privire la îmbunătăţi­rea muncii de partid şi întărirea legăturii partidului cu massele. Preocuparea conducerii partidu­lui pentru îmbunătăţirea muncii de partid are ca scop întărirea capacităţii de mobilizare a orga­nizaţiilor de partid în vederea realizării sarcinilor mari puse de Plenară cu privire la dezvoltarea economiei şi ridicarea continuă a nivelului de trai al poporului muncitor. Analizând munca de partid, ple­nara a constatat că după verifi­carea membrilor partidului şi mai ales după demascarea acţiunii an­tipartinice şi antistatale a devia­­torilor, Luca, Pauker, Georgescu, vigilenţa cadrelor de partid şi a membrilor partidului, preocupa­rea lor pentru puritatea rându­rilor partidului au crescut. Acti­vitatea organelor de conducere ale partidului s’a îmbunătăţit, coeziunea lor s’a întărit, îmbună­tăţirea muncii de partid se oglin­deşte în succesele obţinute de or­ganizaţiile de partid în conduce­rea întrecerii socialiste pentru în­deplinirea planului de stat, în conducerea politică a muncii in domeniul agriculturii. Organizaţiile de partid au fost în fruntea oamenilor muncii pen­tru organizarea avântului indu­striei, ceea ce a dus la creşterea producţiei globale a industriei so­cialiste de două ori şi jumătate faţă de 1938. A crescut rolul de conducător politic al organizaţiilor de partid în industrie şi agricultură, în via­ţa culturală, artistică, ştiinţifică a ţării. S’au ridicat şi se ridică numeroase cadre de partid şi de stat. Totodată plenara a subliniat că în munca de partid există un şir Articol de fond din ziarul „Scânteia“ nr. 2754, de lipsuri şi slăbiciuni, care tre­­bue lichidate cu toată hotărîrea. In munca de partid se manife­stă lipsuri în ce priveşte aplica­rea şi respectarea principiilor de­mocraţiei interne de partid şi al conducerii colective. In unele or­ganizaţii regionale, raionale şi o­­răşeneşti au loc călcări serioa­se ale democraţiei interne de partid şi ale principiului condu­cerii colective- Unii secretari ai comitetelor de partid iau hotă­­rîri de unul singur, fără consul­tarea temeinică a membrilor bi­roului. In unele regiuni şi raioa­ne, participarea membrilor comi­tetului regional sau raional la rezolvarea problemelor principale ale muncii de partid este forma­lă. Şedinţele activelor de partid nu se ţin regulat, ele nu sunt folosite pentru consultarea acti­vului asupra problemelor vieţii de partid şi de stat, pentru a­­tragerea lui la elaborarea hotă­­rîrilor. Intr’o serie de cazuri, critica din partea cadrelor de partid este înăbuşită sau nu e luată în seamă. Controlul îndeplinirii­ hotărâri­lor şi a sarcinilor de partid este adeseori nesistematic, și în une­le cazuri, superficial. Aparatul de partid încă organizează în mod ne­­satisfăcător controlul executării hotărîrilor partidului și sesizarea conducerii partidului asupra dife­ritelor lipsuri, denaturări, etc. Slăbiciuni serioase se manife­stă în activitatea unor organe şi organizaţii de partid, a unor co­mitete executive de sfaturi popu­lare cât şi în activitatea altor organe de stat, în ce priveşte întărirea legăturii cu massele. Mai sunt activişti de partid cu munci de răspundere care lucrea­ză din birou, vin iar în contact cu oamenii muncii, au devenit inaccesibili pentru aceştia, con­sideră problemele privitoare la traiul celor ce muncesc ca pro­bleme puţin importante. De o sla­bă preocupare pentru condiţiile de muncă şi de trai ale munci­torilor au dat dovadă Ministerul Agriculturii, Ministerul Gospodă­riilor Agricole de Stat, Ministe­rul Industriei Alimentare, Ministe­rul Industriei Ușoare și alte or­gane. Deosebit de dăunătoare pentru cauza construirii socialismului este subaprecierea de către unele or­gane de partid și de stat a sar­cinii întăririi legăturilor cu mas­sele de ţărani muncitori, a con­solidării alianţei, clasei munci­toare cu ţărănimea muncitoare. Unele organe de partid şi de stat nu ţin seama de nevoile şi ce­rinţele juste ale ţărănimii munci­toare, nu exercită controlul asu­pra felului cum se aplică poli­tica de impozite şi de colectări a statului democrat-popular. Un şir de organe sindicale, şi chiar Consiliul Central al Sindi­catelor, nu poartă suficientă gri­jă pentru îmbunătăţirea traiului oamenilor muncii, îşi îndeplinesc în mod nesatisfăcător misiunea de a veghia la respectarea drep­turilor oamenilor muncii, la res­pectarea prevederilor Codului Muncii şi a contractelor colective, la construirea de locuinţe şi in­stituţii de interes social-cultural, etc. Adeseori membrii de partid din sindicate nu luptă cu toată fermitatea pentru dezrădăcinarea birocratismului care a pătruns în activitatea unor organe sindicale. Unele organizaţii de partid nu dau atenţia cuvenită sindicatelor şi nu le îndrumează suficient. (continuare în pag. 2). In cuprinsul ziarului: * Convorbire Intre tov. Emeric Haidu student în U.R.S.S. și pionierii din Orașul Stalin (pag. 2). * Mai mult sprijin muncii cul­turale în raionul Rupea (pag. 2). * Două comune — două feluri de a munci în campania de recoltări (pag. 3). * Predarea cotelor la colectare — o datorie patriotică a fie­cărui țăran muncitor (pag. 3). * La Târnăveni a avut loc ale­gerea comitetului raional A.R.L.U.S. (pag. 3). * Discursul lui Walter Ulbricht în Camera Populară a R. D. Germane (pag. 4). * încheierea lucrărilor sesiunii Adunării Generale O.N.U. (pag. 4). * Note și comentarii externe: „S.U.A. mențin ocupația in­sulelor japoneze Riu-kiu și Bonin” (pag. 4). Pentru înflorirea economică a regiunii, pentru bunăstarea celor ce muncesc Pregătiri pentru începere® nouSub sedan la fabrica de zahăr Bod In cadrul unei şedinţe mun­citorii, tehnicienii şi­­inginerii de la fabrica de zahăr Bod, au dezbătut cu un deosebit interes şi bucurie Expunerea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej ţinută cu prilejul celei de a 9-a aniver­sări a eliberării patriei noastre, în care se vorbeşte de programul de muncă şi luptă al partidului şi guvernului în vederea îmbună­tăţirii într-un timp cât mai scurt a condiţiilor de viaţă a celor ce muncesc. Cu acest prilej tovarăşul Cris­­toloveanu Ioan, lăcătuş de la sec­ţia brută, cu hotărîre fermă şi încredere în viitor a declarat: „Pentru noi, muncitorii, tehni­cienii şi inginerii de la această fabrică’, cât şi pentru toţi oamenii muncii din patria noastră, recen­tele măsuri iniţiate de partid constitue un imbold puternic în lupta pentru lichidarea lipsurilor ce le mai avem, pentru a obţine noi succese in muncă”. însufleţiţi de cuvântul parti­dului, muncitorii de la această fa­brică muncesc cu râvnă pentru ca odată cu începerea campani­ei de producţie a zahărului să poată da cantităţi mari şi de bună ca­litate, necesare consumului larg al celor ce muncesc. Faptul că au terminat lucrările de reparat şi verificat podurile bascule, cân­tarele, că au asigurat terenurile pentru depozitarea şi conserva­rea sfeclei de zahăr înainte de termen cu 12 zile, sunt dovezi grăitoare de avânt în muncă pe care l-au luat muncitorii din a­­ceastă fabrică. Ura din imediatele preocupări a fost şi dotarea ba­zelor de recepţie cu inventarul necesar. Tehnicienii de la aceste baze, în urma instrucţiunilor şi sarcinilor primite din partea con­ducerii fabricii, de felul cum se asigură buna conservare a ma­teriei prime, cum se face însilo­­zarea şi de modul cum au înţe­les să-şi organizeze întreaga ac­tivitate, au realizat frumoase succese. Printre tehnicienii care duc o luptă hotărîtă pentru asi­gurarea fabricii cu materiile prime necesare se numără şi to­varăşul Szász Aurel, dela baza de recepţie Cristur, tovarăşul Gu­­dima Vladimir dela baza de re­cepţie Faldioara şi alţii. Măsurile tehn­ico-organ­izato­rice şi administrative pentru funcţionarea neîntreruptă a fa­bricii de care se ocupă îndeaproa­pe membrii conducerii se inten­sifică de pe o zi pe alta. Demontarea fiecărui agregat, fiecărei maşini, controlate cu mi­nuţiozitate, reparate şi puse în stare d© funcţionare,, dovedesc grija permanentă a tuturor mun­citorilor ca odată cu începerea fabricaţiei, produsele să fie de cea mai bună calitate, iar pro­ductivitatea muncii să fie mereu crescândă. O deosebită grijă s’a dat şi se dă agregatelor expuse mai mult uzurii, asigurându-se piese de re­zervă ca axe, roţi dintere şi al­tele. In lumina angajamentelor lua­te şi pe baza sarcinilor avute, colectivele de muncitori, tehni­cieni şi ingineri de la această fa­brică şi-au intensificat eforturile aducând o serie de îmbunătăţiri utilajelor prin aplicarea unui în­semnat număr de inovaţii. Con­fecţionarea unui valţ pentru mă­cinat piatra de var acţionat de un motor electric care a înlocuit munca manuală şi costisitoare a unui însemnat număr de mun­citori, realizând în această lună o economie de 2900 lei, precum şi confecţionarea unui filtru cu îneip „Reaching” combinat cu un filtru de ulei ce este folosit pentru a reţine impurităţile la filtrarea bioxidului de carbon, dovedesc îmbunătăţirea continuă a muncii dela această fabrică.. In aceste munci s’au evidenţiat inginerul Gheorghiu Mihai, şe­ful secţiei brută cu întreg colectivul său, maistrul Krahith Rudolf, manipulatorul Seucă Gheorghe şi alţii. Cu privire la problema trans­portului sfeclei de zahăr, pe ziua de 5 August a fost întocmit şi înaintat forurilor superioare, precum şi fiecărei baze de recep­ţie planul lunar de transport, iar pe ziua de 10 August cel trimes­trial. In scopul de a asigura su­ficient fabrica cu materie primă, planurile de transport au fost întocmite pe baza capacităţii fa­bricii, socotind şi o rezervă de 4—5 zile. In centrul preocupărilor con­ducerii fabricii se află şi asigu­rarea braţelor de muncă nece­sare. Recrutarea lor până în pre­zent fiind făcută, acum se­­fac pregătirile necesare pentru ca hrana şi cazarea să fie în con­diţiile cele mai bune. Instructa­jul făcut până a nu începe pro­ducţia zahărului, intensificarea aplicării metodei Cotlear, care contribue la calificarea la locul de muncă a celor care anul a­­cesta, după analizele făcute săp­tămânal în laboratorul fabricii ce urmăreşte starea de maturi­tate a sfeclei, precum şi conţi­nutul ei de zahăr, vor contribui în a se da cu 5—10 la sută mai mult zahăr oamenilor muncii faţă de anul trecut. Voi do produse* mos mull© sâ mos hun© pentru oamenii myrscis De la etatea de 14 ani am fost ervitoare la boieri în oraşul Si­­ghişoara. Eram 6 copii la părinţi­­ nu am avut posibilitatea de a nvăţa decât 4 clase primare. Părinţii mei nu aveau pământ b­loc. Munceau la diferiţi boieri pentru a avea cât de cât ce da de mâncare celor 6 copii. In anul 1943 am intrat la fabrica de ţe­­ături. De atunci şi până în 1944 imară mi-a mai fost viaţa. Abia iuţeam să câştig ceva bani pen­­ru mâncare, dar cum să mai ţin îl părinţii care îmbătrâniseră. Dar 23 August 1944, a schim­bat cu totul viaţa noastră a celor ce muncesc. De atunci viaţa îmi este mai frumoasă, traiul mai fericit. Am reuşit ca din salariul pe care îl am să-mi cumpăr mo­bilă care m-a costat 5.000 lei, un radio de care mă bucur nespus de mult, precum şi multe arti­cole de îmbrăcăminte. Acum muncesc la 3 războaie şi dau pro­duse în contul anului 1956. In zilele trecute am citit Expunerea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu­Dej, care este o dovadă grăitoare a grijii guvernului şi partidului pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al oamenilor muncii. Pentru a sprijini din plin măsu­rile luate de guvernul ţării noa­stre în îmbunătăţirea condiţiilor de trai voi căuta să dau produse mai multe şi mai bune pentru oamenii muncii. Varo Irma stahanovîstă „Partizanul Roşu” Au primit diplome de onoare Pentru merite deosebite în muncă, partidul şi guvernul no­stru acordă muncitorilor diferite distincţii, medalii şi stimulente materiale. Astfel, în cadrul unei adunări festive, la întreprinde­rea 506 Instalaţii din Oraşul Stalin, s’au înmânat diplome de onoare şi premii în bani unui număr de muncitori, care prin munca lor de zi cu zi au adus un însemnat aport la realizarea pla­nului de producţie şi la scăderea preţului de cost. Printre cei care au primit di­plome şi premii sunt instalatorii Samoilă Micheş, Gheorghe Geor­­gescu, Wilhelm Kraus, Alexan­dru Pleţcui cât şi constructorul Gheorghe Klein, care a făcut o inovaţie cu ajutorul căreia pre­ţul de cost al niturilor întrebuin­ţate în atelierele întreprinderii a fost redus cu 50 la sută. Luând cuvântul, muncitorii premiaţi au mulţumit partidului şi guvernului pentru grija pe care o poartă oamenilor muncii, luându-și totodată noi angaja­mente în munca de viitor. V. Pecu coresp. succese în campania de vară obţin noi Conştienţi de măreaţa sarcină de a da patriei recolte cât mai bogate, muncitorii din gospodă­ria agricolă de stat Stupini, sec­ţia Podul Olt, antrenaţi în între­cere socialistă, contribue din plin la buna reuşită a campaniei a­­gricole de vară. Cu mult timp înainte ei şi-au pregătit şi ame­najat aria, şi-au planificat şi or­ganizat munca. Rezultatele care au început să apară chiar după primele zile de muncă au fost rodnice. Astfel la mazăre s-a obţinut o depăşire de 120%, tre­­cându-se imediat după recoltat şi la desmiriştitul terenului. La treeriş ei au lucrat după metoda graficului orar a stahanovistului sovietic Nicolae Brediuc. Au muncit cu un deosebit elan şi dragoste pentru succesul tree­­rişului tovarăşi ca: Gheorghe Doboş, şef de brigadă, care a fost un exemplu pentru ceilalţi tovarăşi de muncă. La fel s’au evidenţiat Gheorghe Frăţilă, Gheza Fülöp şi alţii, Traian Chir» coresp.

Next