Drum Nou, noiembrie 1953 (Anul 10, nr. 2767-2790)

1953-11-01 / nr. 2767

Anul X. Nr. 2767 PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITIVA!­nou ORGANI Al COMITETULUI REGIONAL P.M.R. SI Al SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STANN Duminică 1 Noembrie 1953 4 pag. 20 bani Alegerea organelor locale de conducere ale partidului In organizaţiile de bază ale partidului nostru se desfăşoară în momentul de faţă alegerea or­ganelor locale de­­conducere ale partidului,­­­ eveniment însem­nat în viaţa partidului şi în lupta poporului nostru. Astăzi, când în faţa partidului şi a poporului muncitor stau sarcinile istorice ale construirii socialismului, când masele largi ale celor ce muncesc de la oraşe şi sate sunt chemate să dea viaţă programu­lui de măsuri economice stabilit de plenara C.C. al P.M.R. din 19 —20 August, cresc cerinţele faţă de organizaţiile şi membrii de partid, întărirea, continuă a partidului, forţa conducătoare şi călăuzitoare a poporului munci­tor, este chezăşia succesului în munca pentru traducerea în via­ţă a acestui program. Alegerea organelor conducă­toare şi dările de seamă prezen­tate de acestea pentru a fi dez­bătute de către organizaţiile care le-au ales sunt expresii ale demo­craţiei interne de partid, fiind menite să contribuie la întărirea partidului. Hotărîrea plenarei C.C. al P.M.R. din 19—20 August cu privire la îmbunătăţirea mun­cii de partid şi întărirea legăturii partidului cu masele obligă or­ganizaţiile de bază, organizaţiile raionale şi orăşeneşti să ţină a­­dunări şi conferinţe de dări de seamă şi alegeri odată pe an, iar organizaţiile regionale odată la doi ani. Fiecare membru de par­tid, discutând în adunarea sau conferinţa pentru alegeri darea de seamă a vechii conduceri şi alegând noul organ simte mai puternic legătura­­sa cu partidul, răspunde el însuşi pentru apli­carea liniei politice a partidului şi trage la răspundere conducerea pentru activitatea ei. Alegerile organelor conducătoare de par­tid întăresc controlul maselor membrilor de partid asupra orga­nelor de partid, sporesc spiritul de iniţiativă şi de răspundere al organelor de­­conducere faţă de organizaţiile de partid. Adunările de dare "de seamă şi alegeri pri­­lejuesc îmbinarea experienţei con­ducătorilor cu experienţa" masei membrilor de partid, contribue la strângerea legăturilor dintre organizaţiile de partid şi mase, dau posibilitatea cunoaşterii şi ridicării de noi cadre capabile şi devotate. Pentru ca alegerile organelor conducătoare de partid să ducă la ridicarea nivelului muncii de partid, la activizarea tuturor co­muniştilor, ele trebue să fie te­meinic pregătite, să prilejuiască o analiză adâncă a muncii orga­nizaţiilor de partid. In organiza­ţia de bază nr. 6 de la Fabrica de Confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej” Bucureşti, biroul a dus o temeini­că muncă de pregătire a alegeri­lor, arătând membrilor de partid importanţa alegerilor şi antre­nând la întocmirea dării de sea­mă un colectiv de tovarăşi. A­­ceasta a ajutat ca adunarea de alegeri să se desfăşoare la un nivel ridicat; ea a scos la iveală faptul că , pe lângă unele suc­cese obţinute de organizaţia de bază ,"rezultatele în descoperi­rea şi folosirea rezervelor interne, în îmbunătăţirea calităţii produ­selor, in extinderea metodelor înaintate de muncă, ar fi putut fi mai însemnate dacă organiza­ţia de bază ar fi dat mai multă atenţie îmbunătăţirii vieţii inter­ne de partid, întăririi legăturilor cu masele. Membrii de partid au criticat biroul pentrucă acesta n’a respectat cu stricteţe princi­piul conducerii colective, n’a în­drumat şi sprijinit suficient ac-Articol de fond apărut în ,, Scânteia” nr. 2805. tivitatea organizaţiilor sindicale şi de tineret, n’a­u controlat siste­matic cum îşi duc la îndeplinire sarcinile membrii de partid. In noul birou au fost alese elemente din cele mai bune. Unele comitete raionale şi oră­şeneşti de partid uită că ele au sarcina de a asigura conducerea efectivă a alegerilor organelor conducătoare în organizaţiile de bază, considerând că acestea au suficientă experienţă. Astfel, li­nele comitete raionale din Capi­tală dau dovadă de superficiali­tate în organizarea alegerilor; ele n’au fost îndrumate să folosea­scă pentru pregătirea alegerilor largul activ de partid de care dis­pun. Unii activişti ai Comitetu­lui raional de partid Tudor Vla­­dimirescu au cerut unor birouri de organizaţii să pregătească ale­gerile într’o singură zi d­in oraşul Constanţa, la adunările de alegeri din organizaţiile de bază ale unor secţii de la S.R.N., unii membri de partid au aflat pentru ce au fost convocaţi abia în adunare. Nu e de mirare că adunările s-au desfăşurat la un nivel scăzut. O deosebită însemnătate au dă­rile de seamă prezentate în adu­nările de alegeri de vechile or­gane locale de conducere. Darea de seamă trebue să analizeze ac­tivitatea desfăşurată de către organizaţia de partid şi de con­ducerea­­ei pentru îndeplinirea sarcinilor ce-i revin prin hotări­­rile partidului şi guvernului, felul cum s-a preocupat organi­zaţia de ridicarea nivelului de trăi material şi cultural al oame­nilor muncii. In domeniul indus­triei, dările de seamă trebue să arate cum s’au preocupat organi­zaţia de partid şi conducerea ei de" mobilizarea muncitorilor şi tehnicienilor pentru îndeplinirea planului, valoric şi pe sortimen­te, pentru descoperirea şi folosi­rea rezervelor interne, pentru mă­rirea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost, pen­tru îmbunătăţirea calităţii pro­duselor. Sarcina centrală a partidului este întărirea alianţei dintre cla­sa muncitoare şi ţărănimea mun­citoare — temelia regimului de­mocrat-popular. Dările de seamă trebue să înfăţişeze felul în care organizaţiile de partid au desfă­şurat miunca politică pentru în­tărirea alianţei clasei muncitoa­re cu ţărănimea muncitoare. La sate, dările de seamă trebue să arate cum s’au preocupat orga­nizaţiile de bază de mobilizarea ţăranilor muncitori în vederea creşterii producţiei agricole, a sporirii randamentului la hectar, a intensificării schimbului între oraş şi sat, cum şi-au îndeplinit membrii de partid obligaţiile fa­ţă de stat, cum au dus munca politică de convingere a ţărani­lor muncitori asupra marilor a­­vantagii ale gospodăriilor colecti­ve şi întovărăşirilor agricole, cum au "luptat pentru consolidarea politică şi economică a gospodă­riilor colective, etc. Izvorul forţei partidului stă in legăturile sale indisolubile cu masele largi ale celor ce mun­cesc. Dările de seamă trebue să acorde o deosebită atenţie felului cum organizaţiile de partid au muncit pentru întărirea legături­lor cu masele, cum au desfăşu­rat munca politică de masă, cum­ au realizat conducerea politică a organizaţiilor de masă, în ce mă­sură organul de conducere a sti­mulat şi a ţinut seama de critica de jos. Trebue arătat cum au fost respectate în organizaţia de partid democraţia internă şi prin­cipiul conducerii colective, cum îşi duc la îndeplinire sarcinile membrii şi candidaţii de partid (Continuare In pag. 4-a). DIBLIOK­CA CEHTHAK­ s­i­m ! en ­* Art. 35. — Comisiile electorale circumscripţie­ pentru ale­gerea deputaţilor în sfaturile populare se compun­ din: — 5—7 membri pentru sfaturile populare regionale şi al ora­şului Bucureşti; — 3—5 membri pentru sfaturile populare raionale, ale ora­şelor de subordonare regională şi ale raioanelor de oraş; — 3 membri pentru sfaturile populare comunale şi ale oraşe­lor de subordonare raională. Fiecare comisie electorală de circumscripţie va avea un pre­şedinte şi un secretar. Comisiile electorale de circumscripţie se confirmă de către comitetele executive ale sfaturilor populare, pentru care au loc alegerile. (Din Decretul cu privire la alegerea deputaţilor in 1­1 sfaturile populare). PE ÎNTINSUL REGIUNII NOASTRE Schimb de experienţă In cadrul Lunii Prieteniei Ro­­mâno-Sovietice, Comitetul Central al Sindicatelor C.F.R., împreună cu conducerea Ministerului Căilor Ferate a organizat în Oraşul Stalin un schimb de experienţă pe regionala C.F.R. Stalin, în ramurile: mişcare, întreţinere, tracţiune şi transporturi auto, pentru extinderea metodelor a­­vansate de muncă. Consfătuirea s-a deschis în ziua de 28 octombrie în sala bi­roului sindical regional C.F.R., de faţă fiind tov. Nicolae Kapel, responsabil cu întrecerea socia­­­lietă din Ministerul Căilor Ferate, Gheorghe Stănescu, din partea Comitetului Central al Sindicate­lor C.F.R., Romulus Adamescu, directorul regionalei C.F.R. Stalin în ramura întreţinere, precum şi numeroşi şefi de unităţi, staha­­r­ovnşti şi fruntaşi în producţie din regiunea Stalin şi Regiunea Autonomă Maghiară. In cadrul primei zile au fost prezentate 3 referate asupra me­todelor sovietice Udanov, Nefio­­dov şi asupra metodei suflatului în ramura întreţinere, de către inginerul şef Eugen Lupescu de la regionala C.F.R. Stalin, inginerul Mi­rcea Vlăduţiu dela secţia L. 2. Sighişoara şi tehnicianul Iosif Bota, dela secţia L. 1. Oraşul Slatin. Cu repeziciune s’a răspândit în comuna noastră, vestea despre apariţia Hotărârii Consiliului de Miniştri al R.P.R. şi a C.C. al P.M.R. cu privire la îmbunătăţi­rea şi dezvoltarea sistemului de contractare şi achiziţie de ani­male şi produse animale, în ve­derea aprovizionării populaţiei cu produse alimentare şi a industriei cu materii prime şi pentru încu­rajarea creşterii şi îngrăşă­rii de animale. Publicarea acestei­ însemnate Hotărâri, a făcut să crească bu­curia ţăranilor muncitori; ea ex­primă grija statului nostru de­mocrat-popular faţă de creşterea nivelului de trai al celor ce mun­cesc. Contractând cât mai multe produse animale, lactate etc., cu organele în drept ale statului no­stru democrat-popular, noi sun­tem convinşi că în felul acesta contribuim la îmbunătăţirea apro­vizionării oamenilor m­uncii, la dezvoltarea schimbului dintre oraş şi sat şi întărim în felul acesta alianţa dintre clasa mun­citoare şi ţărănimea muncitoare. In comuna Feldioara, până acum se făceau prea puţine con­tractări de animale şi păsări prin cooperativă. Hotărârea însă prin avantagiile arătate, stimulează în rândul ţăranilor muncitori din co­muna noastră dorinţa de a îngra­şă animale şi păsări cât ma­i mul­te care apoi să­ le valorificăm, prin cooperativă. Acordarea preţurilor progresive» la contractări, acordarea avansu­rilor, reducerea cotei obligatori® de carne şi produse agricole, a­­provizionarea cu produse indu­striale la preţuri reduse in ca­drul comerţului de întâmpinare — sunt înlesniri care ne fac să­ încheiem, contracte pentru creş­terea şi îngrăşarea a cât­­mai multe animale şi­ păsări. Convins de avantagiile înles­nirilor pe care Hotărîrea le pre­vede, îmi iau angajamentul sa valorific prin cooperativă o pe­reche boi şi­ să duc muncă de lămurire în rândul celorlalţi ţă­rani muncitori din comună de a creşte şi îngrăşa cât mai multe animale şi păsări. In prima zi, după apariţia Ho­­tărîrii, printre cei care au con­tractat animale de calitate supe­rioară cu cooperativa, se numără­ şi ţăranii muncitori: Gheorghe Stoian, Gheorghe Mailat şi alţii. Dionisie Mailat ţăran muncitor, comuna Feldioara, raionul Stalin Vom da viata Holaririi gvernului si partidului Propuneri de candidaţi pentru alegerea deputaţilor în sfaturile populare însemnate sunt realizările ţă­ranilor muncitori români şi ger­mani din comuna Cristian, raio­nul Sibiu, obţinute în anii regimu­lui democrat-popular. Aici, sub îndrumarea organizaţiei de partid şi cu ajutorul sfatului popular, 164 de familii şi-au creat drum spre o viaţă îmbelşugată formând gospodăria agricolă colectivă, „Tractorul Roşu“. In cadrul co­munei au mai luat fiinţă o casă de naşteri, dispensar, gr*A­.n»*s, sezonieră, creşa comunei şi creşa gospodăriei colective, farmacie, magazin universal, librărie, că­min cultural cu o bibliotecă, sta­ţia de radio Heare cu peste 300 a­­bonaţi. Mândri de realizările lor şi în drum spre continua dezvoltare a acestora, iată cum întâmpină colectiviştii şi ţăranii muncitori din Cristian, alegerile de depu­taţi pentru sfaturile populare. —­ Cei care au muncit mai mult şi muncesc cu drag pentru ridicarea şi înfrumuseţarea comunei Cris­tian, pe aceia să-i propunem drept candidaţi pentru alegerea de deputaţi în sfatul popular co­munal — îşi spuneau tov. Petru Anton, colectivist, Nădejdea Ar­meana, agitatoare, Ioan Opriş, ţăran muncitor, şi alţi cetăţeni din comuna Cristian. In seara zilei de 27 octombrie a.c. mai mult de 350 colectivişti, ţărani muncitori şi­ funcţionari se adunaseră la căminul­­ cultural pentru a-şi propune candidaţii în alegerile de deputaţi in sfaturile populare. Petru Anton, colectivist frun­­tar, luând cuvântul, a arătat că Ioan Paşu, secretar al organiza­ţiei de bază din gospodăria co­lectivă, este unul dintre cei mai harnici colectivişti şi in acelaş timp a fost acela care a îndru­mat zi de zi pe ţăranii muncitori de a apuca pe făgaşul unei vieţi noi. De aceea, după mine —­­a spus Petru Anton —­tov. Paşu merită să fie propus drept candi­dat pentru alegerea de deputaţi în sfatul popular comunal“. Pro­punerea lui Petre Anton a fost susţinută de ţăranul mijlocaş Lazăr Popa şi de alţii. Din mulţime se ridică şi cere cuvântul Nicolae Pampu, ges­tionar al cooperativei. „Iată dragi cetăţeni — a spus el — alături de tov. Paşu îl vedem cum munceşte pentru dezvolta­rea multilaterală a gospodăriei colective pe tov. Ioan Damian, preşedinte. Ferma de vaci, de oi, grădina de zarzavat şi toată munca desfăşurată in colectivă este bine organizată şi aceasta datorită hărniciei colectiviştilor care sunt bine ajutaţi şi îndru­maţi de către consiliul de condu­cere al cărui preşedinte este tov. loan Damian. De aceea eu îl pro­pun drept candidat pentru alege­rea de deputaţi în sfatul popu­lar comunal”. Tot în cadrul acelei adunări a­­fost propus şi directorul şcolii elementare tov. Walter Bretz. Tov. Walter Bretz, are o rod­nică activitate în comuna Cris­tian. „Sub conducerea s­a — a ară­tat Ioan Mărgineanu, director al şcolii elementare române din co­mună , peste 70 de tineri ger­mani s-au alăturat activităţii cul­turale, formând echipe de dan­suri, cor şi fotbal, comune cu ti­neretul român. De asemenea, în şcoala pe care o conduce şi la ca­re sunt înscrişi 260 copii, aparţi­nând minorităţii naţionale ger­mane, sunt educaţi cu grijă de cei 16 profesori şi învăţători, ca­re sunt îndrumaţi de tov. Wal­ter Bretz”. In cadrul adunării au mai fost propuşi candidaţi în alegerile de deputaţi pentru sfatul popular comunal, colectivista Paraschiva Barză şi ţăranii mijlocaşi Vasile Voicu şi Nicolae Ghişoiu. Pavel Pin tea In clișeu: Ansamblul de Stat de cântece și dansuri populare din Ural care a prezentat în orașul nostru un minunat spectacol în cadrul Lunii Prieteniei Româno-Sovietice.

Next