Drum Nou, februarie 1954 (Anul 11, nr. 2843-2866)

1954-02-02 / nr. 2843

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, pUNTt-val ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. SI Al SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STALIN Anul XI. Nr. 2843 Mărfi 2 februarie 1954 4 pag. 20 bani Să folosim cât mai chibzuit lunile de iarnă .Deşi lucrările agricole din cam­pania de toamnă s’au terminat de mult, muncitorii din gospodăriile de stat, colectiviştii, întovărăşiţii, fiecare ţăran muncitor individual, trebue să folosească perioada de iarnă, în interesul dezvoltării mul­tilaterale a gospodăriilor lor, de a executa lucrări specifice sezo­nului. De aceea, fiecare zi din lunile de iarnă, trebue folosită cât ris, chibzuit, pentru ca astfel, campa­nia agricolă de primăvară să gă­sească pe fiecare producător agri­col bine pregătit, pentru a înce­pe la timpul potrivit arăturile, însămânţările, precum şi celelalte lucrări agricole de care va de­pinde în bună măsură soarta re­coltei în acest an. Multe gospodării de stat sau colective, chiar şi ţărani munci­tori individuali, înţelegând impor­tanţa pe care o au lucrările care se fac în această perioadă, au dat toată atenţia reparării ma­şinilor şi uneltelor agricole, se­lectării seminţelor, au cărat gu­noi la câmp şi l-au aşezat în platforme. In ceea ce priveşte repararea utilajului agricol necesar campa­niei de primăvară, sfaturile popu­lare raionale şi cele comunale din regiunea noastră, cu sprijinul politic al organizaţiilor de bază, au trecut la identificarea maşini­lor şi uneltelor agricole care vor intra în reparaţii, în acest scop creindu-se la gospodăriile de stat 47 centre de reparat, la gospo­dăriile colective 135 centre, iar în sectorul individual un număr de 579 centre de reparaţii. Dea­­semenea, în fiecare comună, gos­podărie colectivă, întovărăşire a­­gricolă sau gospodărie de stat, s-au organizat centre de selec­ţionare a seminţelor. O deosebită atenţie acordă pregă­tirii pentru campania de primăvară, membrii gospodăriei agricole co­lective „Ogorul Roşu“ din comu­na Hozman, raionul Agnita. In această privinţă, consiliul de con­ducere a alcătuit de comun a­­cord cu membrii gospodăriei, „ un plan de muncă defalcat pe luni şi săptămâni, cu sarcini concrete pentru fiecare membru din con­siliu. Obiectivele cele mai impor­tante prevăd ca reparatul între­gului utilaj agricol să fie termi­nat la 1 ianuarie, până la 15 fe­bruarie să se transporte la câmii intreaga cantitate de gunoi şi tot până la 15 februarie să se facă germinaţia la toate soiu­rile de seminţe, pentru a se con­stata puterea de încolţire. O muncă intensă în această direcţie se duce şi la gospodă­ria colectivă din comuna Lepin­­dea, raionul Târnăveni. Aici, co­lectiviştii pe lângă celelalte lu­crări pe care le execută în acea­stă perioadă, construiesc parază­­pezi pe care le montează la câmp pentru oprirea zăpezii. O vie ac­tivitate în această perioadă de­pun şi membrii gospodăriilor co­lective din Hărman, raionul Stalin, Alţina, din raionul Agnita, Noul Român, din raionul Făgăraş, sau gospodăriile de stat din Râşnov şi Hălchiu, din raionul Stalin, Dumbrăveni, din raionul Sighi­șoara. Pe alocuri însă, mai dăinuie vechea mentalitate birocratică, profund dăunătoare, că, „până în primăvară, ar fi destul timp­’, metodă, care trebue combătută cu energie, fiindcă ea nu poate duce decât la stingherirea mun­cilor din apropiata campanie de primăvară. Pornind de la acest principiu dău­nător, „că mai e timp”, la unele gospodării colective ca cea din Şercaia, raionul Făgăraş, precum şi S.M.T.-uri ca cel din Proştea Mare, raionul Mediaş, sau gospo­dăria de stat din Valea Lungă, raionul Mediaş, şi altele, repara­ţiile maşinilor agricole, precum şi celelalte lucrări se desfăşoară a­­nevoios. împotriva acestei nepă­­sări, comitetele raionale de partid, sfaturile populare raionale, tre­bue să acţioneze cu toată pute­rea. Nu trebue cruţat efortul în această direcţie şi, trebue să fie clar pentru fiecare om al muncii din agricultură, că de felul cum se vor folosi lunile de iarnă de­pinde asigurarea pâinii poporului muncitor. Concomitent cu aceste lucrări, gospodăriile de stat şi colective trebue să se preocupe şi de a­­menajarea grădiniţelor de zarza­vat, să confecţioneze răsadniţe, să le repare pe­ ceile vechi, să­ procure sămânţa necesară, să pre­gătească gunoi mărunt, bine pu­trezit, pentru răsadniţe, aşa cum de altfel se face în momentul d­e faţă la gospodăria colectivă din Hărman, raionul Stalin. Fiecare producător agricol, încă de pe a­­cum, trebue să se îngrijească de seminţele necesare şi să nu aş­tepte ca acestea să „pice de un­deva“ fiindcă timpul nu aşteaptă şi, altfel, în campania de primă­vară în loc să urăm şi să însă­mânţăm va trebui să alergăm du­pă seminţe. O atenţie deosebită trebue a­­cordată în această perioadă ri­dicării nivelului profesional şi cul­tural. In acest scop, pe lângă gospodăriile colective au luat fiin­ţă cursuri trienale sau agrozoo­tehnice, care trebuesc frecventate cu regularitate de către colecti­vişti, să-şi însuşească în mod crea­tor cele predate iar ţăranii mun­citori individuali trebue îndru­maţi spre căminele culturale, bi­blioteci, unde se pot organiza şezători sau recenzii de cărţi, unde pot fi ţinute anumite con­ferinţe cu caracter educativ. Insă, pentru ducerea la îndepli­nire a acestor importante sarcini, comitetele raionale de partid, organizaţiile de bază din mediul sătesc, comitetele executive ale sfaturilor populare raionale şi co­munale, vor trebui să îndrume pe fiecare om al muncii din agricul­tură, pentru a folosi din plin lu­nile de iarnă, condiţie principală in asigurarea unei bogate recolte la hectar. Decorarea poetului Emil Isac cu „Ordinul Muncii“ Printr’un decret al Prezidiului l-al poetului Emil Isac, pentru Marii Adunări Naţionale a Repu- ■ merite deosebite în activitatea Elicii Populare Române a fost sa literară, conferit „Ordinul Muncii“, clasa Decorarea scriitorului Marcel Bresla­şu cu Ordinul „Steaua R. P. R.“ Prezidiul Marii Adunări Naţio- sa IlI-a, scriitorului Marcel Bres­­nale a Republicii Populare Bo­­laşu, pentru merite deosebite pe mâne a conferit Ordinul „Steaua tărâmul creaţiei artistice. Republicii Populare Românie“, da­ (Agerpres). COMUNICAT Prin Hotărârea Gonsilattui d­e Miniştri al Republicii Populare Românne, cu începere de la 1 februarie 1954, s-a mărit conţinutul în aur al leului de la 0,079346 gr. aur fin la 0,148112 gr. aur fin. Pe baza conţinutului nou de aur al leului, cursul leului faţă de rublă se stabileşte la 1,50 le­i pentru 1 rublă în loc de 2,80 lei pentru 1 rublă. Banca de Stat va determina cursul leului faţă de celelalte valute străine pe baza noului conţinut de aur al leului. Pregătirea campaniei de primăvara - sarcină de mare răspundere ______________ Să grăbim reparaţiile în tractoare, maşini şi unelte agricole De curând la sfatul popular regional Stalin a fost organizată o consfătuire cu directorii între­prinderilor care patronează sta­ţiuni de maşini şi tractoare din cadrul regiunii precum şi direc­tori din partea celorlalte între­prinderi. Această consfătuire a avut drept scop de a analiza fe­lul cum conducerile acestor în­treprinderi au sprijinit S.M.T.­­urile cu piese de schimb necesa­re reparaţiilor tractoarelor, ma­şinilor şi uneltelor agricole pen­tru a­ asigura succesul campaniei de primăvară. Cu acest prilej conducerile în­treprinderilor Automotoare C.P.R., şi uzina ,,Strungul“ din Oraşul Stalin, ,,Independenţa“ din Sibiu, fabrica de scule Râşnov, între­prinderea „Ioan Fonaghi“ din O­­raşul Stalin, întreprinderea „Ni­covala“ din Sighişoara şi altele, şi-au luat angajamentul de a da ajutor prin uzimarea diferitelor piese, prin repararea de tractoa­re şi maşini agricole cât şi a di­feritelor scule tăietoare şi de a­­telier, în vederea grăbirii ritmu­lui reparaţiilor la S.M.T. Din situaţiile prezentate sec­ţiunii agricole a sfatului popu­lar al regiunii Stalin până la data de 25 ianuarie a.c., reese că sta­diul reparaţiilor tractoarelor şi plugurilor se prezintă astfel: la S.M.T. Rupea planul de reparaţii a fost realizat în procent de 40 la sută la tractoare şi 14,5 la su­tă la pluguri, colectivul de mun­citori de la S.M.T. Harman a rea­lizat planul în procent de 16 la sută la tractoare şi 40 la sută la repararea plugurilor, la S.M.T. Turnişor-Sibiu sa realizat 19 la sută din planul de reparare a tractoarelor, 47 la sută din pla­nul de reparare a plugurilor, la S.M.T. Sighişoara s’a realizat 17 la sută din repararea tractoare­lor şi 40 la sută din repararea plugurilor, la S.M.T. Târnă­veni s’a efectuat 8,8 la sută din pla­nul de reparare a tractoarelor şi 42 la sută din cel al plugurilor, iar la S.M.T. Proştea Mare nu s’a realizat nimic din sarcinile prevăzute în planul de reparare a tractoarelor şi plugurilor. La S.M.T. Proştea Mare, unde director este tov. Dion­isie Fu­lop, este necesar de a se urgenta a­­provizionarea cu piese de schimb şi a se da atenţie cuvenită fe­lului de organizare a muncii, care până în prezent lasă de dorit. tiâ. S. M. T.-Hup ea Sporirea producţiei şi reduce­rea preţului de cost la şurubu­rile care se întrebuinţează la reparaţia tractoarelor şi maşini­lor, l-­a preocupat zile de-a rân­dul pe strungarul Atila Chiriac de la S.M.T. Rupea. In acest sens el a făcut un dis­pozitiv pe strung cu ajutorul că­ruia se poate spori producţia de şuruburi cu 50 la sută. Tov. Atila Chiriac şi-a luat angajamentul ca în perioada de reparaţii a uneltelor să califice la locul de muncă, în meseria de strungar, pe stahanovistul tracto­rist Ludovic Roth. Toţi tractoriştii şi muncitorii S.M.T. Rupea sunt cuprinşi de sentimentul dragostei de a ter­mina înainte de termen repara­tul uneltelor şi tractoarelor. Ast­fel, până în prezent s’au reparat un număr de 12 tractoare K.D.- 35, 3 pluguri de tractor, 6 grape simple şi s’au mai reparat de a­se­­­menea 2 semănători. In munca de repa­raţii s’au evi­denţiat loan Filcher şef de bri­gadă şi mecanicii de sector care depun multă stăruinţă î­n repa­rarea şi revizuirea tractoarelor: loan Voaş şi loan Caspar. Teofil Târnăvoi coresp. Pentru mărirea producţiei de pui şi ouă Legea privitoare la dezvoltarea creşterii animalelor pe anii 1954 —1956 în RP.R., a fost primită de către muncitorii gospodăriei de stat din Sighişoara, cu un deo­sebit interes. De aceea, îndată du­pă ce a apărut legea, muncitorii au trecut la aplicarea ei în viaţă. In cadrul gospodăriei de stat Sighişoara, funcţionează una din­tre cele mai frumoase staţiuni de incubaţie artificială. Prin grij­a permanentă a mun­citorilor, producţia acestei sta­ţiuni a crescut an de an. De pil­dă, faţă de anul 1952, producţia a fost depă­şită în anul 1953 cu 20 la sută şi se tinde ca în acest an, producţia de pui să fie depă­şită cu 50 la sută faţă de anul 1963. Astfel, in acest an, se va scoate la staţiune peste 90.000 pui depăşindu-se prevederile pla­nului. Pentru ca staţiunea de incuba­ţie să funcţioneze in bune con­­diţiuni, s’au luat măsuri din vre­me ca incubatoarele şi celelalte aparate să fie reparate şi revizui­te astfel ca dela 1 februarie sta­ţiunea să funcţioneze din plin. A Şerban core&p. Teatrul de Stat din Oraşul Stalin pregat este o nouă premieră Teatrul de Stat din Oraşul Stalin pregăteşte în prezent pie­sa „Vinovaţi fără vină“ de N. Ostrovschi. Regia artistică a acestei piese a fost încredinţată lui Ion Simio­­nescu, tânăr absolvent al institu­tului „I. L. Caragiale“ iar printre asistenţii de regie se numără A­­ristotel Apostol, Voinea­ Delast, Gerda Salzer şi alţi. Pentru piesa „Vinovaţi fără vi­nă“ colectivul teatrului se pre­găteşte însuşindu-şi o bogată do­cumentaţie în legătură cu epoca în care se petrece acţiunea pie­sei şi cu viaţa lui N. Ostrovschi. Astfel, sunt folosite fotografii din filmul sovietic cu acelaşi titlu. De la consiliul general A.R.L.U.S. din Bucureşti a fost împrumutat un album cuprinzând diferite sce­ne ale operelor lui Ostrovschi în interpretarea actorilor sovietici, precum şi un caiet de muzică veche rusă. Schițele pentru costume sunt semnate de Panny Maximilian iar decorurile de Cristina Serk®. DIN ŢĂRILE DE DEMOCRAŢIE POPULARĂ CONSTRUCŢIA CETAŢII UNIVERSITARE DIN PEKIN O vastă cetate universitară e­­ste în curs de construcţie în su­burbiile vestice ale Pekinului — capitala R. P. Chineze. O jumă­tate de milion de studenţi, profe­sori, oameni de ştiinţă din toate colţurile ţării vor studia, îşi vor desfăşura activitatea în cadrul acestui uriaş centru al ştiinţei şi culturii. Ari vor fi pregătiţi spe­cialişti şi tehnicieni pentru toa­te domeniile construcţiei economi­ce a R. P. Chineze. Noua cetate universitară va cuprinde 30 de facultăţi, inst­tu­te de cercetări ştiinţifice şi şcoli tehnice, printre care institutele metalurgie, de mecanică, de aero­nautică, de petrol, de geologie, de ştiinţe politice şi drept, pre­cum şi conservatorul central de muzică, un institut pedagogic etc. încă în anul 1953 au fost ridi­cate construcţii pe o suprafaţă de peste 450.000 m.p. ACTIVITATEA TEATRELOR Şl CINEMATOGRAFELOR IN R. P. D. COREEANA In cele cinci luni şi jumătate care au trecut de la încheierea ar­mistiţiului, în R.P.D. Coreeană au fost refăcute şi construite din nou 9 teatre şi 17 cinematografe. Astfel, a fost complet termi­nată construcţia şi refacerea tea­trelor din toate centrele de pro­vincie din R.P.D. Coreeană. In ajunul noului an, la Phenian s-a deschis Teatrul de dramă de Stat. In teatrele renovate se joacă piese de dramaturgi coreeni şi străini. Teatrul de dramă de stat din Phenian a pus în scenă o piesă a dramaturgiei chineze. In prezent se pregăteşte un specta­col despre Li Sun Sin, cunoscu­tul comandant de flotă coreean din secolul al XVI-lea. Teatrul de operă şi balet din Phenian va repune­ în scenă spectacolul „Kot­­sin” (Conduraşul colorat), iar Teatrul clasic de artă pregăteşte opera „Cihun Hian Cijon” (Le­gendă despre tânăra fată Cihun Hian). Teatrul de dramă din pro­vincia Hvanhe a prezentat­ piesa „Rădăcini adânci” de dramatur­gii progresişti americani D’Us- DEZVOLTAREA REŢELEI DE CINEMATOGRAFE IN R. P. ALBANIA Guvernul B­ P. Albania acordă o atenţie deosebită dezvoltării şi extinderii reţelei de cinemato­grafe. In cursul anului 1953, în Alba­nia au funcţionat 99 de cinema­tografe permanente şi 24 de cara­vane cinematografice, adică de opt ori mai mult decât în 1938 şi de două ori mai mult decât în 1950. In cursul anului trecut, pe ecranele cinematografelor alba­neze au fost prezentate 170 de fil­me artistice din U.R.S.S. şi ţările de democraţie populară. Ele au fost vizionate de 440.000 de spec­tatori. Au fost prezentate dease­­menea 200 de filme documentare. Numeroase filme sovietice ca „Amiralul Ușakov”, „Arena celor curajoși”, „întoarcerea lui Vasili Bortnikov”, „Insula misterelor”, etc. au trezit un v­iu interes în rândurile oamenilor muncii alba­nezi. De um succes deosebit s’a bucu­rat filmul artistic tehnicolor „Skanderbeg” care este o produc­ție a cinematografiei albaneze, într-o singură lună acest film a fost vizionat de peste 82.000 spec­tatori.

Next