Drum Nou, februarie 1954 (Anul 11, nr. 2843-2866)
1954-02-02 / nr. 2843
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, pUNTt-val ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. SI Al SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STALIN Anul XI. Nr. 2843 Mărfi 2 februarie 1954 4 pag. 20 bani Să folosim cât mai chibzuit lunile de iarnă .Deşi lucrările agricole din campania de toamnă s’au terminat de mult, muncitorii din gospodăriile de stat, colectiviştii, întovărăşiţii, fiecare ţăran muncitor individual, trebue să folosească perioada de iarnă, în interesul dezvoltării multilaterale a gospodăriilor lor, de a executa lucrări specifice sezonului. De aceea, fiecare zi din lunile de iarnă, trebue folosită cât ris, chibzuit, pentru ca astfel, campania agricolă de primăvară să găsească pe fiecare producător agricol bine pregătit, pentru a începe la timpul potrivit arăturile, însămânţările, precum şi celelalte lucrări agricole de care va depinde în bună măsură soarta recoltei în acest an. Multe gospodării de stat sau colective, chiar şi ţărani muncitori individuali, înţelegând importanţa pe care o au lucrările care se fac în această perioadă, au dat toată atenţia reparării maşinilor şi uneltelor agricole, selectării seminţelor, au cărat gunoi la câmp şi l-au aşezat în platforme. In ceea ce priveşte repararea utilajului agricol necesar campaniei de primăvară, sfaturile populare raionale şi cele comunale din regiunea noastră, cu sprijinul politic al organizaţiilor de bază, au trecut la identificarea maşinilor şi uneltelor agricole care vor intra în reparaţii, în acest scop creindu-se la gospodăriile de stat 47 centre de reparat, la gospodăriile colective 135 centre, iar în sectorul individual un număr de 579 centre de reparaţii. Deasemenea, în fiecare comună, gospodărie colectivă, întovărăşire agricolă sau gospodărie de stat, s-au organizat centre de selecţionare a seminţelor. O deosebită atenţie acordă pregătirii pentru campania de primăvară, membrii gospodăriei agricole colective „Ogorul Roşu“ din comuna Hozman, raionul Agnita. In această privinţă, consiliul de conducere a alcătuit de comun acord cu membrii gospodăriei, „ un plan de muncă defalcat pe luni şi săptămâni, cu sarcini concrete pentru fiecare membru din consiliu. Obiectivele cele mai importante prevăd ca reparatul întregului utilaj agricol să fie terminat la 1 ianuarie, până la 15 februarie să se transporte la câmii intreaga cantitate de gunoi şi tot până la 15 februarie să se facă germinaţia la toate soiurile de seminţe, pentru a se constata puterea de încolţire. O muncă intensă în această direcţie se duce şi la gospodăria colectivă din comuna Lepindea, raionul Târnăveni. Aici, colectiviştii pe lângă celelalte lucrări pe care le execută în această perioadă, construiesc parazăpezi pe care le montează la câmp pentru oprirea zăpezii. O vie activitate în această perioadă depun şi membrii gospodăriilor colective din Hărman, raionul Stalin, Alţina, din raionul Agnita, Noul Român, din raionul Făgăraş, sau gospodăriile de stat din Râşnov şi Hălchiu, din raionul Stalin, Dumbrăveni, din raionul Sighișoara. Pe alocuri însă, mai dăinuie vechea mentalitate birocratică, profund dăunătoare, că, „până în primăvară, ar fi destul timp’, metodă, care trebue combătută cu energie, fiindcă ea nu poate duce decât la stingherirea muncilor din apropiata campanie de primăvară. Pornind de la acest principiu dăunător, „că mai e timp”, la unele gospodării colective ca cea din Şercaia, raionul Făgăraş, precum şi S.M.T.-uri ca cel din Proştea Mare, raionul Mediaş, sau gospodăria de stat din Valea Lungă, raionul Mediaş, şi altele, reparaţiile maşinilor agricole, precum şi celelalte lucrări se desfăşoară anevoios. împotriva acestei nepăsări, comitetele raionale de partid, sfaturile populare raionale, trebue să acţioneze cu toată puterea. Nu trebue cruţat efortul în această direcţie şi, trebue să fie clar pentru fiecare om al muncii din agricultură, că de felul cum se vor folosi lunile de iarnă depinde asigurarea pâinii poporului muncitor. Concomitent cu aceste lucrări, gospodăriile de stat şi colective trebue să se preocupe şi de amenajarea grădiniţelor de zarzavat, să confecţioneze răsadniţe, să le repare pe ceile vechi, să procure sămânţa necesară, să pregătească gunoi mărunt, bine putrezit, pentru răsadniţe, aşa cum de altfel se face în momentul de faţă la gospodăria colectivă din Hărman, raionul Stalin. Fiecare producător agricol, încă de pe acum, trebue să se îngrijească de seminţele necesare şi să nu aştepte ca acestea să „pice de undeva“ fiindcă timpul nu aşteaptă şi, altfel, în campania de primăvară în loc să urăm şi să însămânţăm va trebui să alergăm după seminţe. O atenţie deosebită trebue acordată în această perioadă ridicării nivelului profesional şi cultural. In acest scop, pe lângă gospodăriile colective au luat fiinţă cursuri trienale sau agrozootehnice, care trebuesc frecventate cu regularitate de către colectivişti, să-şi însuşească în mod creator cele predate iar ţăranii muncitori individuali trebue îndrumaţi spre căminele culturale, biblioteci, unde se pot organiza şezători sau recenzii de cărţi, unde pot fi ţinute anumite conferinţe cu caracter educativ. Insă, pentru ducerea la îndeplinire a acestor importante sarcini, comitetele raionale de partid, organizaţiile de bază din mediul sătesc, comitetele executive ale sfaturilor populare raionale şi comunale, vor trebui să îndrume pe fiecare om al muncii din agricultură, pentru a folosi din plin lunile de iarnă, condiţie principală in asigurarea unei bogate recolte la hectar. Decorarea poetului Emil Isac cu „Ordinul Muncii“ Printr’un decret al Prezidiului l-al poetului Emil Isac, pentru Marii Adunări Naţionale a Repu- ■ merite deosebite în activitatea Elicii Populare Române a fost sa literară, conferit „Ordinul Muncii“, clasa Decorarea scriitorului Marcel Breslaşu cu Ordinul „Steaua R. P. R.“ Prezidiul Marii Adunări Naţio- sa IlI-a, scriitorului Marcel Bresnale a Republicii Populare Bolaşu, pentru merite deosebite pe mâne a conferit Ordinul „Steaua tărâmul creaţiei artistice. Republicii Populare Românie“, da (Agerpres). COMUNICAT Prin Hotărârea Gonsilattui de Miniştri al Republicii Populare Românne, cu începere de la 1 februarie 1954, s-a mărit conţinutul în aur al leului de la 0,079346 gr. aur fin la 0,148112 gr. aur fin. Pe baza conţinutului nou de aur al leului, cursul leului faţă de rublă se stabileşte la 1,50 lei pentru 1 rublă în loc de 2,80 lei pentru 1 rublă. Banca de Stat va determina cursul leului faţă de celelalte valute străine pe baza noului conţinut de aur al leului. Pregătirea campaniei de primăvara - sarcină de mare răspundere ______________ Să grăbim reparaţiile în tractoare, maşini şi unelte agricole De curând la sfatul popular regional Stalin a fost organizată o consfătuire cu directorii întreprinderilor care patronează staţiuni de maşini şi tractoare din cadrul regiunii precum şi directori din partea celorlalte întreprinderi. Această consfătuire a avut drept scop de a analiza felul cum conducerile acestor întreprinderi au sprijinit S.M.T.urile cu piese de schimb necesare reparaţiilor tractoarelor, maşinilor şi uneltelor agricole pentru a asigura succesul campaniei de primăvară. Cu acest prilej conducerile întreprinderilor Automotoare C.P.R., şi uzina ,,Strungul“ din Oraşul Stalin, ,,Independenţa“ din Sibiu, fabrica de scule Râşnov, întreprinderea „Ioan Fonaghi“ din Oraşul Stalin, întreprinderea „Nicovala“ din Sighişoara şi altele, şi-au luat angajamentul de a da ajutor prin uzimarea diferitelor piese, prin repararea de tractoare şi maşini agricole cât şi a diferitelor scule tăietoare şi de atelier, în vederea grăbirii ritmului reparaţiilor la S.M.T. Din situaţiile prezentate secţiunii agricole a sfatului popular al regiunii Stalin până la data de 25 ianuarie a.c., reese că stadiul reparaţiilor tractoarelor şi plugurilor se prezintă astfel: la S.M.T. Rupea planul de reparaţii a fost realizat în procent de 40 la sută la tractoare şi 14,5 la sută la pluguri, colectivul de muncitori de la S.M.T. Harman a realizat planul în procent de 16 la sută la tractoare şi 40 la sută la repararea plugurilor, la S.M.T. Turnişor-Sibiu sa realizat 19 la sută din planul de reparare a tractoarelor, 47 la sută din planul de reparare a plugurilor, la S.M.T. Sighişoara s’a realizat 17 la sută din repararea tractoarelor şi 40 la sută din repararea plugurilor, la S.M.T. Târnăveni s’a efectuat 8,8 la sută din planul de reparare a tractoarelor şi 42 la sută din cel al plugurilor, iar la S.M.T. Proştea Mare nu s’a realizat nimic din sarcinile prevăzute în planul de reparare a tractoarelor şi plugurilor. La S.M.T. Proştea Mare, unde director este tov. Dionisie Fulop, este necesar de a se urgenta aprovizionarea cu piese de schimb şi a se da atenţie cuvenită felului de organizare a muncii, care până în prezent lasă de dorit. tiâ. S. M. T.-Hup ea Sporirea producţiei şi reducerea preţului de cost la şuruburile care se întrebuinţează la reparaţia tractoarelor şi maşinilor, l-a preocupat zile de-a rândul pe strungarul Atila Chiriac de la S.M.T. Rupea. In acest sens el a făcut un dispozitiv pe strung cu ajutorul căruia se poate spori producţia de şuruburi cu 50 la sută. Tov. Atila Chiriac şi-a luat angajamentul ca în perioada de reparaţii a uneltelor să califice la locul de muncă, în meseria de strungar, pe stahanovistul tractorist Ludovic Roth. Toţi tractoriştii şi muncitorii S.M.T. Rupea sunt cuprinşi de sentimentul dragostei de a termina înainte de termen reparatul uneltelor şi tractoarelor. Astfel, până în prezent s’au reparat un număr de 12 tractoare K.D.- 35, 3 pluguri de tractor, 6 grape simple şi s’au mai reparat de asemenea 2 semănători. In munca de reparaţii s’au evidenţiat loan Filcher şef de brigadă şi mecanicii de sector care depun multă stăruinţă în repararea şi revizuirea tractoarelor: loan Voaş şi loan Caspar. Teofil Târnăvoi coresp. Pentru mărirea producţiei de pui şi ouă Legea privitoare la dezvoltarea creşterii animalelor pe anii 1954 —1956 în RP.R., a fost primită de către muncitorii gospodăriei de stat din Sighişoara, cu un deosebit interes. De aceea, îndată după ce a apărut legea, muncitorii au trecut la aplicarea ei în viaţă. In cadrul gospodăriei de stat Sighişoara, funcţionează una dintre cele mai frumoase staţiuni de incubaţie artificială. Prin grija permanentă a muncitorilor, producţia acestei staţiuni a crescut an de an. De pildă, faţă de anul 1952, producţia a fost depăşită în anul 1953 cu 20 la sută şi se tinde ca în acest an, producţia de pui să fie depăşită cu 50 la sută faţă de anul 1963. Astfel, in acest an, se va scoate la staţiune peste 90.000 pui depăşindu-se prevederile planului. Pentru ca staţiunea de incubaţie să funcţioneze in bune condiţiuni, s’au luat măsuri din vreme ca incubatoarele şi celelalte aparate să fie reparate şi revizuite astfel ca dela 1 februarie staţiunea să funcţioneze din plin. A Şerban core&p. Teatrul de Stat din Oraşul Stalin pregat este o nouă premieră Teatrul de Stat din Oraşul Stalin pregăteşte în prezent piesa „Vinovaţi fără vină“ de N. Ostrovschi. Regia artistică a acestei piese a fost încredinţată lui Ion Simionescu, tânăr absolvent al institutului „I. L. Caragiale“ iar printre asistenţii de regie se numără Aristotel Apostol, Voinea Delast, Gerda Salzer şi alţi. Pentru piesa „Vinovaţi fără vină“ colectivul teatrului se pregăteşte însuşindu-şi o bogată documentaţie în legătură cu epoca în care se petrece acţiunea piesei şi cu viaţa lui N. Ostrovschi. Astfel, sunt folosite fotografii din filmul sovietic cu acelaşi titlu. De la consiliul general A.R.L.U.S. din Bucureşti a fost împrumutat un album cuprinzând diferite scene ale operelor lui Ostrovschi în interpretarea actorilor sovietici, precum şi un caiet de muzică veche rusă. Schițele pentru costume sunt semnate de Panny Maximilian iar decorurile de Cristina Serk®. DIN ŢĂRILE DE DEMOCRAŢIE POPULARĂ CONSTRUCŢIA CETAŢII UNIVERSITARE DIN PEKIN O vastă cetate universitară este în curs de construcţie în suburbiile vestice ale Pekinului — capitala R. P. Chineze. O jumătate de milion de studenţi, profesori, oameni de ştiinţă din toate colţurile ţării vor studia, îşi vor desfăşura activitatea în cadrul acestui uriaş centru al ştiinţei şi culturii. Ari vor fi pregătiţi specialişti şi tehnicieni pentru toate domeniile construcţiei economice a R. P. Chineze. Noua cetate universitară va cuprinde 30 de facultăţi, insttute de cercetări ştiinţifice şi şcoli tehnice, printre care institutele metalurgie, de mecanică, de aeronautică, de petrol, de geologie, de ştiinţe politice şi drept, precum şi conservatorul central de muzică, un institut pedagogic etc. încă în anul 1953 au fost ridicate construcţii pe o suprafaţă de peste 450.000 m.p. ACTIVITATEA TEATRELOR Şl CINEMATOGRAFELOR IN R. P. D. COREEANA In cele cinci luni şi jumătate care au trecut de la încheierea armistiţiului, în R.P.D. Coreeană au fost refăcute şi construite din nou 9 teatre şi 17 cinematografe. Astfel, a fost complet terminată construcţia şi refacerea teatrelor din toate centrele de provincie din R.P.D. Coreeană. In ajunul noului an, la Phenian s-a deschis Teatrul de dramă de Stat. In teatrele renovate se joacă piese de dramaturgi coreeni şi străini. Teatrul de dramă de stat din Phenian a pus în scenă o piesă a dramaturgiei chineze. In prezent se pregăteşte un spectacol despre Li Sun Sin, cunoscutul comandant de flotă coreean din secolul al XVI-lea. Teatrul de operă şi balet din Phenian va repune în scenă spectacolul „Kotsin” (Conduraşul colorat), iar Teatrul clasic de artă pregăteşte opera „Cihun Hian Cijon” (Legendă despre tânăra fată Cihun Hian). Teatrul de dramă din provincia Hvanhe a prezentat piesa „Rădăcini adânci” de dramaturgii progresişti americani D’Us- DEZVOLTAREA REŢELEI DE CINEMATOGRAFE IN R. P. ALBANIA Guvernul B P. Albania acordă o atenţie deosebită dezvoltării şi extinderii reţelei de cinematografe. In cursul anului 1953, în Albania au funcţionat 99 de cinematografe permanente şi 24 de caravane cinematografice, adică de opt ori mai mult decât în 1938 şi de două ori mai mult decât în 1950. In cursul anului trecut, pe ecranele cinematografelor albaneze au fost prezentate 170 de filme artistice din U.R.S.S. şi ţările de democraţie populară. Ele au fost vizionate de 440.000 de spectatori. Au fost prezentate deasemenea 200 de filme documentare. Numeroase filme sovietice ca „Amiralul Ușakov”, „Arena celor curajoși”, „întoarcerea lui Vasili Bortnikov”, „Insula misterelor”, etc. au trezit un viu interes în rândurile oamenilor muncii albanezi. De um succes deosebit s’a bucurat filmul artistic tehnicolor „Skanderbeg” care este o producție a cinematografiei albaneze, într-o singură lună acest film a fost vizionat de peste 82.000 spectatori.