Drum Nou, aprilie 1954 (Anul 11, nr. 2893-2918)
1954-04-01 / nr. 2893
iul ms BROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITIVAI AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STANN Anul XI. Nr. 2393 Joi 1 aprilie 1954 4 pag. 20 bani. Sfaturile populare să acorde mai multă atenţie rezolvării reclamaţiilor şi sesizărilor oamenilor muncii Reclamaţiile şi sesizările oamenilor muncii constituie o importantă formă de participare a maselor la conducerea treburilor administrative ale statului. Această formă reprezintă nivelul de creştere a conştiinţei maselor şi a hotărârii acestora de a contribui tot mai mult la aplicarea în viaţă a prevederilor partidului şi guvernului, pentru continua îmbunătăţire a vieţii celor ce muncesc. Prin acordarea atenţiei cuvenite reclamaţiilor şi sesizărilor oamenilor muncii, prin rezolvarea operativă a acestora de către sfaturile populare, se întăreşte legătura dintre aparatul de stat şi mase, ajută aparatului de stat să pătrundă adine în frămîntările şi greutăţile oamenilor muncii, să le rezolve, ajută la înlăturarea birocratismului şi dezvoltarea spiritului critic şi autocritic al aparatului nostru de stat. In regiunea Stalin, în ultima vreme au fost obţinute o serie de rezultate frumoase în această direcţie. Biroul regional şi unele birouri raionale şi orăşeneşti pentru rezolvarea reclamaţiilor şi sesizărilor oamenilor muncii, au dovedit o atenţie plină de grijă faţă de rezolvarea operativă a reclamaţiilor şi sesizărilor. De pildă, la sfatul popular regional au intrat în luna februarie 146 reclamaţii şi sesizări, din care 126 au fost rezolvate iar restul sunt în curs de rezolvare. Printre acestea, peste 40 au fost cu probleme agrare şi multe altele cu problema aprovizionării oamenilor muncii. Ţăranul muncitor Gheorghe Zbînciu, din satul Toderiţa, comuna Mîndra, raionul Făgăraş, a arătat printr-o reclamaţie că în registrul agrar figurează cu un teren pe care în realitate nu-l posedă. Un muncitor ceferist a reclamat faptul că la unitatea comercială din comuna Rapoş şi la bufetul din gară se practică unele metode învechite cu favoritismul şi nerespectarea disciplinei în muncă. Birourile raionale Făgăraş şi Rupea pentru rezolvarea reclamaţiilor şi sesizărilor oamenilor muncii, analizînd operativ cazurile semnalate, au constatat că ele sunt juste şi au luat măsuri în consecinţă. Unele secţiuni ale sfaturilor populare însă nu privesc cu toată răspunderea şi nu-şi aduc aportul necesar în această privinţă. Aşa de pildă, la sfatul popular regional Stalin, secţiunea agrară (şef tov. Emil Giura), secţiunea gospodărie comunală şi industrie locală (şef tov. Ilie Banu) şi secţiunea comercială (şef tov. Victor Neamţu) nu sprijină biroul regional pentru rezolvarea reclamaţiilor şi sesizărilor oamenilor muncii. De asemeni, sunt în regiunea Stalin sfaturi populare care manifestă aproape o totală nepăsare faţă de rezolvarea reclamaţiilor şi sesizărilor oamenilor muncii. La sfatul popular raional Stalin de pildă, a venit reclamaţia tov. Ion Gheorghe Munteanu din Codlea, care trata o problemă destul de importantă privitoare la unele lipsuri ale sfatului popular din Codlea. Deşi a trecut o lună de zile şi s-au făcut mai multe reveniri, reclamaţia nu a fost totuşi rezolvată decât în parte. De asemeni, la sfatul popular al raionului Stalin, sesizarea cu Nr. 185 deşi stă de la 1 februarie, ea încă nu a fost rezolvată. Mari lipsuri are în această problemă şi sfatul popular al raionului Tîrnăveni, care răspunde cu o întârziere nepermisă la reclamaţiile şi sesizările oamenilor muncii. Aceste sfaturi populare nu sprijină deajuns munca birourilor pentru rezolvarea reclamaţiilor şi sesizărilor oamenilor muncii, pentru care fapt nici în celelalte direcţii activitatea lor nu decurge în cele mai bune condiţiuni. Datoria tuturor comitetelor executive ale sfaturilor populare este de a acorda atenţia cuvenită rezolvării operative a reclamaţîilor şi sesizărilor venite din masă. Biroul regional pentru rezolvarea reclamaţiilor şi sesizărilor oamenilor muncii, trebuie să se deplaseze în raioane şi oraşe, spre a controla şi îndruma activitatea birourilor de acolo. Acestea la rândul lor, au sarcina de a ţine o strânsă legătură cu comunele şi cu oraşele de subordonare raională, pentru a le da ajutorul şi sprijinul necesar în îmbunătăţirea activităţii pe această linie. De asemeni, birourile pentru rezolvarea reclamaţiilor şi sesizărilor oamenilor muncii trebuie să ceară în mai mare măsură ajutorul comitetelor executive ale sfaturilor populare. Acţiunea comitetului executiv al sfatului popular al regiunii Stalin, de a analiza într-o şedinţă a sa, munca biroului pentru rezolvarea reclamaţiilor şi sesizărilor oamenilor muncii, s-a dovedit a fi deosebit de eficace şi practică. In această şedinţă au fost scoase la iveală o serie de lipsuri ale biroului, pentru remedierea cărora şedinţa a adoptat o serie de hotărâri. Rămîne însă ca aceste hotărâri să fie cu stricteţe respectate. Această metodă trebui© extinsă la toate comitetele executive ale sfaturilor populare orăşeneşti şi raionale din regiunea Stalin. Să acordăm toată atenţia rezolvării cu grijă a reclamaţiilor şi sesizărilor oamenilor muncii, care ne permite să menţinem un strâns contact cu cele mai arzătoare frământări ale maselor, ne ajută să ne achităm cît mai conştiincios de sarcini. In lupta pentru economii Muncitorii şi tehnicienii de la uzina „Strungul” folosesc din plin deşeurile de materiale, fabricînd diferite bunuri metalice de larg consum. Astfel, în cadrul sectoarelor de turnătorie, forje şi atelierul mecanic de la uzina „Strungul” se fabrică din deşeuri plite, lacăte, calapoade, colţuri pentru potcoave şi altele. Iin centrul atenţiei muncitorilor se află de asemeni problema economiilor. Muncitorii de la sculărie care fac parte din brigada complexă de economii, au trecut la recondiţionarea sculelor uzate şi clasate, precum şi a acelora care au fost decălite. Ele vor fi prelucrate, ascuţite şi redate din nou producţiei. La secţia modelări© se valorifică modele vechi, acestea fiind demontate, iar ce este bun se utilizează la fabricarea modelelor noi. rÖBUOT£D\ a u^cA Sie'J L—__c 5*5|r: • i Rffafii SÄ'®^2 Obţinerea unei recolte bogate de porumb înseamnă sporirea veniturilor oamenilor muncii de la sate, îmbunătăţirea traiului lor, înseamnă mai multă hrană pentru oamenii muncii de la oraşe, mai multă materie primă pentru industrie. Este in interesul tuturor celor ce muncesc pe tărîmul agriculturii să folosească toată priceperea, toată capacitatea lor creatoare, toate puterile lor de muncă pentru a obţine anul acestao recoltă bogată de porumb. PE ÎNTINSUL REGIUNII NOASTRE Terenuri virane atribuite muncitorilor pentru construirea de locuinţe In cuprinsul oraşului Râşnov, raionul Stalin, o bună suprafaţă de terenuri virane stăteau nefolosite. Secţiunea agricolă a sfatului popular a oraşului Râşnov, a început o muncă intensă pentru depistarea lor, atribuindu-le muncitorilor şi ţăranilor muncitori, pentru construcţii de locuinţe. Printre primii care au cerut repartizări de loturi, se află tov. Ioan Bolcaş, Mircea Tofan, Ioan Vintilă, Alexe Popa şi alţii, care au primit câte 700 metri pătraţi. Suprafaţa totală de terenuri virane atribuite muncitorilor şi ţăranilor muncitori, pînă acum se ridică la peste 32.000 metri pătraţi. Pe această suprafaţă vor fi construite locuinţe pentru muncitori. Vasile Ţurcan coresp. — ★ — Inminarea distincţiilor fruntaşilor In comerţul de stat Sîmbătă 27 martie a a, în cadrul unei şedinţe festive s-a înmînat celor mai buni lucrători din comerţul nostru socialist din cadrul regiunii Stalin distincţia „Fruntaş în comerţul de stat“. Cu acest prilej, ca un rezultat al muncii conştiente, al atitudinii juste faţă de consumatori, au primit distincţia „Fruntaş în comerţul de stat“ vînzătoarea Wilhelmine Tontsch, gestionara de raion Irina Baka, de la O.C.L. produse industriale Sibiu, filiala Mediaş, Ioan Judele, gestionar pe raion O.C.L. produse industriale Stalin, filiala Făgăraş, Elena Bölöni, referent tehnic, Herta Porr, vânzătoare la O.C.L. Alimentara din Oraşul Stalin şi l Iuliu Török, şef de depozit la O.C.L. Alimentara din Oraşul Stalin. Şedinţa a fost urmată de un program artistic dat de echipa sindicatului comerț-finanţe. Mecanizatorii de la S.M.T. Turnişor-Sibiu , au îndeplinit planul de producţie din campania de primăvară Antrenaţi in întrecerea socialistă în scopul obţinerii unor recolte bogate la hectar, mecanizatorii de la S.M.T. Turnişor-Sibiu, au depus toate eforturile pentru a asigura însămînţareasuiturilor de primăvară în mustul zăpezii. Avînd munca bine organizată pe brigăzi, cu maşinile unelte reparate în bune condiţiuni, aplicînd la un număr de 10 tractoare graficul orar al mecanizatorului sovietic I. Buneev şi prin mărirea schimbului II de la 4 tractoare cît era planificat la 8, mecanizatorii de la S.M.T. Turnişor — Sibiu, au reuşit ca la data de 31 martie să îndeplinească planul de producţie al lucrărilor agricole pe campania de primăvară în proporţie de 103,6 la sută. Dintre brigăzile de tractorişti care au obţinut rezultatele cele mai frumoase în muncă, este brigada întîia condusă de Werner Keul, situindu-se astfel brigadă fruntaşă pe staţiune cu o realizare a planului de 110 la sută. Cu dragoste a muncit tractoristul loan Dragoroir, organizîndu-şi bine munca şi întreţinerea tractorului, el şi-a realizat planul pe întreaga campanie in proporţie de 113 la sută. Frumoase rezultate a obţinut tractoristul Martin Roth, care a reuşit să depăşească planul pe campanie cu 28 la sută. Ca ei sunt mulţi tractorişti care şi-au îndeplinit cu cinste sarcinile de plan. In urma acestor frumoase succese membrii gospodăriilor agricole collective din comunele Răcoriţă, Şura Mică, Şelimbăr şi altele, au reuşit să termine însămta ţările tuturor păioaselor din primăvara acestui an. Mecanizatorii sunt hotărâţi să muncească cu şi mai mare avânt pentru a termina toate lucrările ln culturile care sunt de însămînţat, ca: porumb, cartofi şi altele, în timpul cel mai optim pentru asigurarea producţiilor sporite la hectar, necesare îmbunătăţirii nivelului de trai al celor ce muncesc. Anton Huniad, agronom şef Printr-o buna organizare a muncii Incă din prima jumătate a lunii februarie, gospodăria agricolă colectivă „Viaţă nouă“ din satul Ghinduş, raionul Tîrnăveni, şi-a întocmit planul în vederea unei bune organizări a muncilor de primăvară stabilind concret sarcinile care revin fiecărui colectivist. In felul acesta s-a reuşit să se facă repararea la timp a atelajelor şi uneltelor agricole, seminţele să fie selecţionate şi tratate şi să se facă probele de germinaţie la timpul necesar. Fără a aştepta să se topească zăpada de pe întreaga suprafaţă de teren, colectiviştii au început însămânţările pe locurile unde pământul s-a zvîntat. In primele zile ale muncilor agricole colectiviştii au însămînţat 8 ha. grîu de primăvară, 7 ha. ovăz, grăpîndu-se griul de toamnă pe o suprafaţă de 6 ha. Paralel cu aceste munci s-au executat şi lucrările de vie şi plantarea pomilor. Colectiviştii din Chincmş sunt hotărîţi să termine campania agricolă de primăvară la timp şi în bune condiţiuni. Aurel Costea coretsp. O nouă gospodărie agricolă colectivă în regiunea noastră La 2 kilometri de mal Târnava, la poalele unei păduri de brazi se situiază satul Prod, din comuna Hoghilag, raionul Sighişoara. E duminică dimineaţa. Satul este îmbrăcat în straie de sărbătoare. Zeci de drapele roşii şi tricolore fîlfiîie pe casele ţăranilor muncitori, iar pe străzi îmtîlntim oameni pe feţele cărora se poate citi o bucurie neobişnuită şi încredere în viitor. Cu vreo două luni înainte, ţăranii muncitori din sat s-au hotărât să alcătuiască o gospodărie agricolă colectivă. Munca la încăput nu a mere tocmai uşor, fiindcă nici chiaburul Ioan Keul n-a stat cui mâinile în şolduri. El a ştiut că încă o gospodărie colectivă înfiinţată va scurta viaţa lui. Insă hotărârea ţăranilor muncitori nu a putut fi ţinută în loc, îndrumaţi şi sprijiniţi în permanenţă de activiştii comitetului raional de partid ei şi-au unit la un loc petecele tot de pământ, au desfiinţat haturile şi audiat gospodărie! agricole colective nomele de „Unirea”. E ora 12. De departe se aude zgomotul unei maşini. Privirile tuturor se îndreaptă într-acolo. Erau muncitori şi muncitoare de la fabrica „Nicovala” din Sighişoara, care vor patrona noua gospodărie agricolă colectivă. Muncitorii au fost primiţi cu multă dragoste de către colectivişti. După ce şi-au strâns mâinile cu că,tură, ei au intrat în sala de şedinţă plină pînă la refuz. Adunarea este deschisă de tov. Remus Iliovici, şeful secţiei agrare de la comitetul raional de partid, după care se trece la primul punct al ordinei de zi: darea de seamă a comitetului de iniţiativă asupra muncii depuse de la înfiinţarea lui pînă la constituirea gospodăriei colective. Ţăranii muncitori din satul Prod, arată în darea de seamă tov. Nicolae Coldea, preşedintele comitetului de iniţiativă, văzând realizările gospodăriilor agricole colective din satele învecinate, în dorinţa de a obţine o recoltă cît mai mare la hectar şi pentru a traduce în viaţă măsurile economice trasate de plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din august 1953, privind îmbunătăţirea condiţiilor de trai materiale şi culturale ale celor ce muncesc, au pornit hotărâţi la înfiinţarea acestei gospodării. In cadrul comitetului de iniţiativă un sprijin preţios au adus ţăranii muncitori Ioan Popa, Gheorghe Ghetto, Ioan Daneş, Gheorghe Zikeli, Fritz Marian, şi alţii care au fost printre primii înscrişi în gospodărie. „Munca noastră — arată în continuare vorbitorul — n-ar fi avut rezultatele dorite fără sprijinul permanent al comitetului raional de partid prin activiştii săi care au fost continuu în mijlocul nostru, arătîmdu-ne cum să muncim. Pentru a folosi timpul prielnic însăminţarilor de primăvară, pe lângă munca de lămurire pe care am dus-o în acest timp de a atrage în gospodăria agricolă colectivă cît mai mulţi ţărani muncitori, noi am pornit cu ajutorul S.M.T.-ului la înişămmîntări. Astfel noi am arat o suprafaţă de 30 de hectare şi am semănat peste 10 hectare. Numărul acelora care au înaintat cereri pentru a intra în gospodăria colectivă creştea din zi în zi, astfel că astăzi gospodăria colectivă numără 54 de familii”. Au urmat apoi cele mai emoţionante clipe ale adunării — alegerea consiliului de conducere. O nerăbdare i-a cuprins pe toţi cei din sală curioşi că ştie cât mai repede cine vor fi aceia care vor dirija munca lor pe viitor. Şi iată, comisia de candidate aleasă în cadrul acestei adunări face propunerile pentru consiliul de conducere al gospodăriei. Primul propus pentru postul de preşedinte a fost comunistul Ioan Popa. După ce în câteva cuvinte a fost arătată activitatea depusă de el, colectiviştii l-au ales în ■unanimitate. De aceiaşi popularitate s-a bucurat şi Gheorghe Zikeli, fiind ales vicepreşedinte şi brigadierul gospodăriei. Au mai fost aleşi toi consiliul de conducere ţăranii muncitori Fritz Marian, Petre Abrudeanu şi Eliize Taler. Sărbătorirea acestei zile a continuat cu un bogat program artistic prezentat de echipa artistică a fabricii „Nicovala” din Sighișoara. Carol Orbán f