Drum Nou, aprilie 1954 (Anul 11, nr. 2893-2918)

1954-04-01 / nr. 2893

iul ms BROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI­VAI AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STANN Anul XI. Nr. 2393 Joi 1 aprilie 1954 4 pag. 20 bani. Sfaturile populare să acorde mai multă atenţie rezolvării reclamaţiilor şi sesizărilor oamenilor muncii Reclamaţiile şi sesizările oame­nilor muncii constituie o impor­tantă formă de participare a ma­selor la conducerea treburilor ad­ministrative ale statului. Acea­stă formă reprezintă nivelul de creştere a conştiinţei maselor şi a hotărârii acestora de a contri­bui tot mai mult la aplicarea în viaţă a prevederilor partidului şi guvernului, pentru continua îm­bunătăţire a vieţii celor ce mun­cesc. Prin acordarea atenţiei cuve­nite reclamaţiilor şi sesizărilor oamenilor muncii, prin rezolvarea operativă a acestora de către sfaturile populare, se întăreşte legătura dintre aparatul de stat şi mase, ajută aparatului de stat să pătrundă adine în frămîntări­­le şi greutăţile oamenilor muncii, să le rezolve, ajută la înlătura­rea birocratismului şi dezvolta­rea spiritului critic şi autocritic al aparatului nostru de stat. In regiunea Stalin, în ultima vreme au fost obţinute o serie de rezultate frumoase în acea­stă direcţie. Biroul regional şi unele birouri raionale şi orăşe­neşti pentru rezolvarea reclama­­ţiilor şi sesizărilor oamenilor muncii, au dovedit o atenţie pli­nă de grijă faţă de rezolvarea operativă a reclamaţiilor şi se­sizărilor. De pildă, la sfatul popu­lar regional au intrat în luna februarie 146 reclamaţii şi sesi­zări, din care 126 au fost rezol­vate iar restul sunt în curs de rezolvare. Printre acestea, peste 40 au fost cu probleme agrare şi multe altele cu problema a­­provizionării oamenilor muncii. Ţăranul muncitor Gheorghe Zbînciu, din satul Toderiţa, co­muna Mîndra, raionul Făgăraş, a arătat printr-o reclamaţie că în registrul agrar figurează cu un teren pe care în realitate nu-l posedă. Un muncitor ceferist a reclamat faptul că la unitatea comercială din comuna Rapoş şi la bufetul din gară se practică unele metode învechite cu favo­ritismul şi nerespectarea discipli­nei în muncă. Birourile raionale Făgăraş şi Rupea pentru rezol­varea reclamaţiilor şi sesizărilor oamenilor muncii, analizînd ope­rativ cazurile semnalate, au con­statat că ele sunt juste şi a­u luat măsuri în consecinţă. Unele secţiuni ale sfaturilor populare însă nu privesc cu toa­tă răspunderea şi nu-şi aduc a­­portul necesar în această privin­ţă. Aşa de pildă, la sfatul popu­lar regional Stalin, secţiunea a­­grară (şef tov. Emil Giura), sec­ţiunea gospodărie comunală şi in­dustrie locală (şef tov. Ilie Ba­­nu) şi secţiunea comercială (şef tov. Victor Neamţu) nu sprijină biroul regional pentru rezolvarea reclamaţiilor şi sesizărilor oame­nilor muncii. De asemeni, sunt în regiunea Stalin sfaturi populare care ma­nifestă aproape o totală nepăsa­re faţă de rezolvarea reclama­ţiilor şi sesizărilor oamenilor muncii. La sfatul popular raio­nal Stalin de pildă, a venit re­­clamaţia tov. Ion Gheorghe Mun­­teanu din Codlea, care trata o problemă destul de importantă privitoare la unele lipsuri ale sfatului popular din Codlea. Deşi a trecut o lună de zile şi s-au făcut mai multe reveniri, recla­­m­aţia nu a fost totuşi rezolvată decât în parte. De asemeni, la sfatul popular al raionului Stalin, sesizarea cu Nr. 185 deşi stă de la 1 februarie, ea încă nu a fost rezolvată. Mari lipsuri are în a­­ceastă problemă şi sfatul popu­lar al raionului Tîrnăveni, care răspunde cu o întârziere neper­­misă la reclamaţiile şi sesizările oamenilor muncii. Aceste sfaturi populare nu sprijină deajuns munca birouri­lor pentru rezolvarea reclamaţi­­ilor şi sesizărilor oamenilor mun­cii, pentru care fapt nici în ce­lelalte direcţii activitatea lor nu decurge în cele mai bune condi­­ţiuni. Datoria tuturor comitetelor e­­xecutive ale sfaturilor populare este de a acorda atenţia cuve­nită rezolvării operative a re­­clamaţîilor şi sesizărilor venite din masă. Biroul regional pentru rezolva­rea reclamaţiilor şi sesizărilor oamenilor muncii, trebuie să se deplaseze în raioane şi oraşe, spre a controla şi îndruma ac­tivitatea birourilor de acolo. A­­cestea la rândul lor, au sarcina de a ţine o strânsă legătură cu comunele şi cu oraşele de subor­donare raională, pentru a le da ajutorul şi sprijinul necesar în îmbunătăţirea activităţii pe acea­stă linie. De asemeni, birourile pentru rezolvarea reclamaţiilor şi sesizărilor oamenilor muncii tre­buie să ceară în mai mare mă­sură ajutorul comitetelor execu­tive ale sfaturilor populare. Acţiunea comitetului executiv al sfatului popular al regiunii Stalin, de a analiza într-o şedin­ţă a sa, munca biroului pentru rezolvarea reclamaţiilor şi sesi­zărilor oamenilor muncii, s-a do­vedit a fi deosebit de eficace şi practică. In această şedinţă au fost scoase la iveală o serie de lipsuri ale biroului, pentru reme­dierea cărora şedinţa a adoptat o serie de hotărâri. Rămîne însă ca aceste hotărâri să fie cu stric­teţe respectate. Această metodă trebui© extinsă la toate comitetele executive ale sfaturilor populare orăşeneşti şi raionale din regiunea Stalin. Să acordăm toată atenţia re­zolvării cu grijă a reclamaţiil­or şi sesizărilor oamenilor muncii, care ne permite să menţinem un strâns contact cu cele mai arză­toare frământări ale maselor, ne ajută să ne achităm cît mai con­ştiincios de sarcini. In lupta pentru economii Muncitorii şi tehnicienii de la uzina „Strungul” folosesc din plin deşeurile de materiale, fa­­bricînd diferite bunuri metalice de larg consum. Astfel, în cadrul sectoarelor de turnătorie, forje şi atelierul me­canic de la uzina „Strungul” se fabrică din deşeuri plite, lacăte, calapoade, colţuri pentru potcoa­ve şi altele. Iin centrul atenţiei muncitori­lor se află de asemeni problema economiilor. Muncitorii de la sculărie care fac parte din bri­gada complexă de economii, au trecut la re­condiţionarea scule­lor uzate şi clasate, precum şi a acelora care au fost decălite. Ele vor fi prelucrate, ascuţite şi redate din nou producţiei. L­a secţia modelări© se valori­fică modele vechi, acestea fiind demontate, iar ce este bun se utilizează la fabricarea modele­lor noi. rÖBUOT£D\ a­ u^cA Sie'­J L—__c 5*5|r: • i Rffafii SÄ­'®^2 Obţinerea unei recolte bogate de porumb înseamnă spo­rirea veniturilor oamenilor muncii de la sate, îmbunătăţirea tra­iului lor, înseamnă mai multă hrană pentru oamenii muncii de la oraşe, mai multă materie primă pentru industrie. Este in interesul tuturor celor ce muncesc pe tărîmul agri­culturii să folosească toată priceperea, toată capacitatea lor creatoare, toate puterile lor de muncă pentru a obţine anul acesta­­o recoltă bogată de porumb. PE ÎNTINSUL REGIUNII NOASTRE Terenuri virane atribuite muncitorilor pentru construirea de locuinţe In cuprinsul oraşului Râşnov, raionul Stalin, o bună suprafaţă de terenuri virane stăteau nefo­­losite. Secţiunea agricolă a sfa­tului popular a oraşului Râşnov, a început o muncă intensă pen­tru depistarea lor, atribuindu-le muncitorilor şi ţăranilor munci­tori, pentru construcţii de lo­cuinţe. Printre primii care au cerut repartizări de loturi, se află tov. Ioan Bolcaş, Mircea Tofan, Ioan Vintilă, Alexe Popa şi alţii, ca­re au primit câte 700 metri pă­traţi. Suprafaţa totală de terenuri virane atribuite muncitorilor şi ţăranilor muncitori, pînă acum se ridică la peste 32.000 metri pătraţi. Pe această suprafaţă vor fi construite locuinţe pentru muncitori. Vasile Ţurcan coresp. — ★ — Inminarea distincţiilor fruntaşilor In comerţul de stat Sîmbătă 27 martie a a, în ca­drul unei şedinţe festive s-a în­­mînat celor mai buni lucrători din comerţul nostru socialist din cadrul regiunii Stalin distincţia „Fruntaş în comerţul de stat“. Cu acest prilej, ca un rezultat al muncii conştiente, al atitudi­nii juste faţă de consumatori, au primit distincţia „Fruntaş în co­merţul de stat“ vînzătoarea Wil­­helmine Tontsch, gestionara de raion Irina Baka, de la O.C.L. produse industriale Sibiu, filiala Mediaş, Ioan Judele, gestionar pe raion O.C.L. produse industriale Stalin, filiala Făgăraş, Elena Bö­­löni, referent tehnic, Herta Porr, vânzătoare la O.C.L. Alimentara din Oraşul Stalin şi l Iuliu Török, şef de depozit la O.C.L. Alimen­tara din Oraşul Stalin. Şedinţa a fost urmată de un program artistic dat de echipa sindicatului comerț-finanţe. Mecanizatorii de la S.M.T. Turnişor-Sibiu , au îndeplinit planul de producţie din ca­mpan­ia de primăvară Antrenaţi in întrecerea socia­listă în scopul obţinerii unor re­colte bogate la hectar, mecani­zatorii de la S.M.T. Turnişor-Si­­bi­u, au depus toate eforturile pentru a asigura însămînţarea­­suiturilor de primăvară în mus­tul zăpezii. Avînd munca bine organizată pe brigăzi, cu maşinile unelte re­parate în bune condiţiuni, apli­­cînd la un număr de 10 trac­toare graficul orar al mecaniza­tor­ului sovietic I. Buneev şi prin mărirea schimbului II de la 4 tractoare cît era planificat la 8, mecanizatorii de la S.M.T. Tur­­nişor — Sibiu, au reuşit ca la data de 31 martie să îndepli­nească planul de producţie al lu­crărilor agricole pe campania de primăvară în proporţie de 103,6 la sută. Dintre brigăzile de tractorişti care au obţinut rezultatele cele mai frumoase în muncă, este brigada întîia condusă de Wer­ner Keul, situindu-se astfel bri­gadă fruntaşă pe staţiune cu o realizare a planului de 110 la sută. Cu dragoste a muncit trac­toristul loan Dragoroir, orga­ni­­zîndu-şi bine munca şi întreţine­rea tractorului, el şi-a realizat planul pe întreaga campanie in proporţie de 113 la sută. Fru­moase rezultate a obţinut trac­toristul Martin Roth, care a reu­şit să depăşească planul pe campanie cu 28 la sută. Ca ei sunt mulţi tractorişti care şi-au îndeplinit cu cinste sarcinile de plan. In urma acestor frumoase suc­cese membrii gospodăriilor agri­cole collective din comunele Ră­coriţă, Şura Mică, Şelimbăr şi altele, au reuşit să termine în­­sămta ţările tuturor păioaselor din primăvara acestui an. Mecanizatorii sunt hotărâţi să muncească cu şi mai mare avânt pentru a termina toate lucrările ln culturile care sunt de însămîn­­ţat, ca: porumb, cartofi şi altele, în timpul cel mai optim pentru asigurarea producţiilor sporite la hectar, necesare îmbunătăţirii nivelului de trai al celor ce muncesc. Anton Huniad, agronom şef Printr-o buna organizare a muncii Incă din prima jumătate a lu­nii februarie, gospodăria agrico­lă colectivă „Viaţă nouă“ din sa­tul Ghind­uş, raionul Tîrnăveni, şi-a întocmit planul în vederea unei bune organizări a muncilor de primăvară stabilind concret sarcinile care revin fiecărui co­lectivist. In felul acesta s-a reuşit să se facă repararea la timp a atela­jelor şi uneltelor agricole, se­minţele să fie selecţionate şi tra­tate şi să se facă probele de germinaţie la timpul necesar. Fără a aştepta să se topească zăpada de pe întreaga supra­fa­ţă de teren, colectiviştii au în­ceput însămânţările pe locurile unde pământul s-a zvîntat. In primele zile ale muncilor agricole colectiviştii au însămîn­­ţat 8 ha. grîu de primăvară, 7 ha. ovăz, grăpîndu-se griul de toamnă pe o suprafaţă de 6 ha. Paralel cu aceste munci s-au executat şi lucrările de vie şi plantarea pomilor. Colectiviştii din Chincmş sunt hotărîţi să termine campania a­­gricolă de primăvară la timp şi în bune condiţiuni. Aurel Costea coretsp. O nouă gospodărie agricolă colectivă în regiunea noastră La 2 kilometri de m­al Târnava, la poalele unei păduri de brazi se si­­tuia­ză satul Prod, din comuna Ho­­ghilag, raionul Sighişoara. E dumi­nică dimineaţa. Satul este îmbrăcat în straie de sărbătoare. Zeci de dra­pele roşii şi tricolore fîlfiîie pe ca­sele ţăranilor muncitori, iar pe străzi îm­tî­lntim oameni pe feţele cărora se poate citi o bucurie neobişnuită şi încredere în viitor. Cu vreo două luni înainte, ţăranii muncitori din sat s-au hotărât să al­cătuiască o gospodărie agricolă co­lectivă. Munca la încăput nu a me­re tocmai uşor, fiindcă nici chiaburul Ioan Keul n-a stat cui mâinile în şolduri. El a ştiut că încă o gospo­dărie colectivă înfiinţată va scurta viaţa lui. Insă hotărârea ţăranilor muncitori nu a putut fi ţinută în loc, îndrumaţi şi sprijiniţi în permanenţă de activiştii comitetului raional de partid ei şi-au unit la un loc pete­cele tot de pământ, au desfiinţat ha­turile şi au­diat gospodărie­!­ agricole colective nome­le de „Unirea”. E ora 12. De departe se aude zgomotul unei maşini. Privirile tuturor se îndreap­tă într-acolo. Erau muncitori şi muncitoare de la fabrica „Nicovala” din Sighişoara, care vor patrona noua gospodărie a­­gricolă colectivă. Muncitorii au fost primiţi cu multă dragoste de către colectivişti. După ce şi-au strâns mâi­nile cu că,tură, ei au intrat în sala de şedinţă plină pînă la refuz. Adunarea este deschisă de tov. Remus Iliovici, şeful secţiei agrare de la comitetul raion­al de partid, după care se trece la primul punct al ordinei de zi: darea de seamă a­ co­mitetului de iniţiativă asupra muncii depuse de la înfiinţarea lui pînă la constituirea gospodăriei colective. Ţăranii muncitori din satul Prod, arată în darea de seamă tov. Nicolae Coldea, preşedintele comitetului de iniţiativă, văzând realizările gospodă­riilor agricole colective din satele în­vecinate, în dorinţa de a obţine o re­coltă cît mai mare la hectar şi pen­tru a traduce în viaţă măsurile eco­nomice trasate de plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din august 1953, pri­vind îmbunătăţirea condiţiilor de trai materiale şi culturale ale celor ce muncesc, au pornit hotărâţi la înfiin­ţarea acestei gospodării. In cadrul comitetului de iniţiativă un sprijin preţios au adus ţăranii muncitori Ioan Popa, Gheorghe Ghe­tto, Ioan Daneş, Gheorghe Zikeli, Fritz Marian, şi alţii care au fost printre primii înscrişi în gospodă­rie. „Munca noastră — arată în con­tinuare vorbitorul — n-ar fi avut re­zultatele dorite fără sprijinul per­manent al comitetului raional de partid prin activiştii săi care au fost continuu în mijlocul nostru, arătîm­­du-ne cum să muncim. Pentru a folosi timpul prielnic în­sămi­nţ­arilor de primăvară, pe lângă munca de lămurire pe care am dus-o în acest timp de a atrage în gospo­dăria agricolă colectivă cît mai mulţi ţărani munci­tori, noi am pornit cu ajutorul S.M.T.-ului la înişămm­în­­tări. Astfel noi a­m arat o suprafaţă de 30 de hectare şi am semănat peste 10 hectare. Numărul acelora care au înaintat cereri pentru a intra în gospodăria colectivă creştea din zi în zi, astfel că astăzi gospodăria colectivă nu­mără 54 de familii”. Au urmat apoi cele mai emoţionante clipe ale adunării — alegerea consi­liului de conducere. O nerăbdare i-a cuprins pe toţi cei din sală curioşi că ştie cât mai repede cine vor fi aceia care vor dirija munca lor pe viitor. Şi iată, comisia de candidate aleasă în cadrul acestei adunări face pro­punerile pentru consiliul de conducere al gospodăriei. Primul propus pentru postul de preşedinte a fost comunis­tul Ioan Popa. După ce în câteva cu­vinte a fost arătată activitatea de­pusă de el, colectiviştii l-au ales în ■unanimitate. De aceiaşi popularitate s-a bucurat şi Gheorghe Zikeli, fiind ales vicepreşedinte şi brigadierul gospodăriei. Au mai fost aleşi toi consiliul de conducere ţăranii munci­tori Fritz Marian, Petre Abrudeanu şi Eliize Taler. Sărbătorirea acestei zile a conti­nuat cu un bogat program artistic prezentat de echipa artistică a fabri­cii „Nicovala” din Sighișoara. Carol Orbán f

Next