Drum Nou, iunie 1954 (Anul 11, nr. 2944-2969)

1954-06-10 / nr. 2952

Amil XI. Nr. 2958 PROLETARI IN TOATE ȚĂRILE, UNITI-TA! ■Bl ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STALIN Joi 10 iunie 1954 4 pag. 20 bani Sa sporim continuu numărul animalelor în gospodăriile colective De la înfiinţarea lor şi pînă astăzi, multe gospodării colecti­ve din regiunea noastră s-au străduit să-şi mărească an de an numărul bovinelor, porcinelor, o­­vinelor, păsărilor, întrebuinţînd chibzuit creditele acordate de stat în acest scop. Rezultate re­marcabile au fost obţinute şi în ce priveşte sporirea suprafeţelor cultivate cu plante furajere. In acelaşi timp, prin aplicarea metodelor zootehnice înaintate, numeroase gospodării colective au obţinut o creştere considera­bilă a numărului de miei, pur­cei, viţei, aceştia dezvoltîndu-se viguros în curs de cîteva săptă­mâni. A crescut mult şi produc­ţia de lapte pe cap de vacă fu­rajată. Gospodăria agricolă colectivă „8 Mai“ din comuna Sînpetru, raionul Stalin, a luat fiinţă în anul 1951 cu un număr de 2 vaci, 16 boi de muncă şi 31 cai. In următorii trei ani gospodăria şi-a mărit simţitor numărul ani­malelor şi al păsărilor, iar dato­rită bunei îngrijiri şi hrăniri ra­ţionale, calitatea acestora este foarte bună. Astăzi gospodăria colectivă din Sînpetru numără 91 cabaline, 104 bovine dintre ca­re 26 vaci cu lapte, 96 porcine, 569 ovine, 19 stupi de albine şi 104 păsări. După apariţia Legii cu privire la stimularea creşterii animale­lor, colectiviştii au acordat ma­re atenţie respectării întocmai a normativului de îngrijire şi hrănire a vitelor. Datorită ace­stui fapt, producţia de lapte a crescut în acest an cu 25 la sută faţă de anul 1953, de la cele 222 oi fătătoare s-au obţinut 222 de miei şi de la 11 scroafe de re­producţie, 87 purcei. Odată cu aceste rezultate au crescut mult şi veniturile gos­podăriei colective. De la începu­tul anului şi pînă în prezent, din vînzarea produselor animale şi a animalelor de producţie, colecti­viştii au realizat un cîştig de 92.692 lei. Pentru ca să-şi mă­rească şi mai mult avutul gos­podăriei colective, au contractat cu cooperativa din comună şi cu O.R.A.C.A. îngrăşarea de boi, porci, oi, precum şi furnizarea a diferite produse: lapte, caş şi altele, pentru care vor primi pe lingă preţul lor şi o motocicletă şi 4 biciclete. Rezultate asemănătoare au ob­ţinut şi alte gospodării colective, ca cea din Bod, raionul Stalin, Laslea, din raionul Sighişoara. Nemărginite posibilităţi pen­tru creşterea animalelor au şi ce­lelalte gospodării colective din regiunea noastră, dar ele nu sunt peste tot folosite în mod just. Ca şi alte gospodării colective din regiune, gospodăria agricolă colectivă din Beia, raionul Ru­pea, şi-ar fi putut dezvolta în mare măsură şeptelul, însă din neglijenţa şi nepriceperea con­ducerii gospodăriei, numărul a­­nimalelor a rămas acelaşi ca în anul trecut. Aici se adaugă şi nepăsarea de care continuă să dea dovadă conducerea gospodă­riei, in frunte cu tov. Ioan Dra­­cea, preşedinte, în ce priveşte construirea de adăposturi igie­­nice şi sănătoase pentru anima­le, care şi azi sunt încă răspîn­­dite în comună. La unele gospodării colective, cum e cazul la cea din Hosman, raionul Agnita, îngrijitorii mul­gători de animale, folosesc încă metode înapoiate de hrănire, îngrijire şi reproducţie a anima­lelor. Aici a rămas înrădăcinat obiceiul vechi şi profund dăună­tor al hrănirii vitelor numai cu paie şi apă. De aceea vacile ace­stei gospodării dau o producţie de lapte din ce în ce mai scă­zută, iar greutatea lor scade de la o zi la alta. Dacă în unele gospodării co­lective nu se pune un accent per­manent pe mărirea şeptelului, iar vitele sunt îngrijite de mîn­­tuială, aceasta se explică prin faptul că colectiviştii şi mai ales îngrijitorii-mulgători nu sunt în­drumaţi şi ajutaţi să urmeze cursurile agro-zootehnice, iar or­ganele agricole şi sfaturile popu­lare nu îndrumă aceste gospo­dării în problema creşterii ani­malelor, nu generalizează expe­rienţa crescătorilor­ fruntaşi de animale, nu fac schimburi de ex­perienţă. Dar pentru ca gospodăriile co­lective să fie mari producătoare de carne şi lapte, de lînă şi de animale de rasă, bine îngrăşate şi sănătoase, ele trebuiesc temei­nic sprijinite. Cine alţii, decît inginerii zoo­­tehnişti şi medicii veterinari de la sfaturile populare, ar putea ajuta şi îndruma cu toată pri­ceperea gospodăriile colective în problema creşterii şi dezvoltării animalelor. Pentru aceasta ei sunt chemaţi să stea mai mult timp şi mai des în mijlocul co­lectiviştilor, care aşteaptă zi de zi explicaţii şi lămuriri amănun­ţite asupra creşterii şi îngrăşării animalelor. Este necesar de asemeni, să se stimuleze creşterea vitelor şi în gospodăria personală a fiecărui colectivist. Vitele vor putea creşte în bu­ne condiţiuni şi vor putea da randamentul cerut, dacă briga­dierii zootehnişti şi îngrijitorii­­mulgători vor fi aleşi dintre gos­podarii cei mai buni şi price­puţi în hrănirea şi îngrijirea ra­ţională a animalelor, dacă ace­ştia vor urma cu regularitate cursurile agro-zootehnice, vor studia broşuri de specialitate, pentru ca învăţămintele să le a­­plice apoi la specificul locului. O problemă vitală pentru dez­voltarea cu succes a creşterii a­­nimalelor o constituie asigurarea bazei furajere. Pentru aceasta, în raport cu creşterea număru­lui de animale vor trebui să crească şi suprafeţele de teren însămînţate cu plante furajere, suprafeţele fînaţelor, ale păşu­nilor şi izlazurilor, punîndu-se accent deosebit pe concentrate şi plante de siloz. Organizaţiile de bază din gos­podăriile colective, împreună cu consiliile de conducere, ajutate de organele de partid şi de stat au datoria de a face un pas ho­­tărît în ce priveşte dezvoltarea creşterii animalelor, condiţie de seamă pentru îmbunătăţirea a­­provizionării oamenilor muncii cu cît mai multe produse alimen­tare și de larg consum. QIUIL i Oameni ai muncii de pe ogoare! Nu întîrziaţi lucrările de întreţinere a culturilor! Folosiţi toate zilele bune de lucru, pentru a curăţa plantele de buruieni, pentru a face la timp prăşitul culturilor. In munca voastră, ascultaţi de sfaturile inginerilor şi tehnicienilor agricoli, luptaţi împotriva folo­sirii practicilor înapoiate. Aplicind metodele înaintate în muncile de întreţinere a cultu­rilor, luptaţi pentru sporirea producţiei agricole la hectar! PE ÎNTINSUL REGIUNII NOASTRE Grija pentru întreţinerea culturilor In cursul lunii mai au căzut din abundenţă ploi în regiunea noastră, ele continuînd şi în lu­na iunie. Cu toate acestea mun­citorii gospodăriei agricole de stat din oraşul Rîşnov, primind permanent sprijinul organizaţiei de bază şi al tehnicienilor, au zorit şi zoresc muncile de între­ţinere a culturilor. Pînă la sfîrşitul săptămînii tre­cute echipa condusă de Ioan Io­­nescu, a plivit peste 30 hectare de grîu de toamnă şi 25 hectare de ovăz de primăvară. De ase­menea, membrii echipei au ter­minat printre primii întîia pra­­şilă a celor 15 hectare de sfeclă furajeră. Multă grijă s-a pus pentru ter­minarea praşilei întîia, a doua şi a treia a celor 19 hectare cul­tivate cu plante medicinale, ca­re cer o întreţinere specială. La întreţinerea parcelelor cultivate cu asemenea plante au muncit cu mult interes chiar şi în tim­pul ploilor, membrii echipei con­duse de tov. Christina Elsen, şe­fă de echipă la plante medici­nale. Printre membrii acestei e­­chipe care s-au evidenţiat în muncă se numără şi tînărul muncitor Carol Lakatos. In sectorul legumicol, s-a ter­minat praşila întîia la roşii şi varză, cultivate pe o suprafaţă de 1,5 hectare, precum şi restul de 3,5 hectare plantate cu ceapă, pătrunjel, morcovi, sfeclă roşie, fasole şi altele. Conducerea gospodăriei agri­cole de stat Rîşnov a mai luat şi măsuri de întreţinere a secto­rului pomicol. La sectorul livezi pe rod, nu de mult s-a terminat curăţitul, amizatul celor 6,5 hec­tare livadă şi săpatul sub co­roană a celor 767 de pomi. In muncile de întreţinere a pomi­lor, fructiferi s-au evidenţiat printre alţii muncitorii Ioan Theiss şi Sara Göll, care depă­şesc zilnic norma în medie cu 150 la sută. Munca lor a fost deose­bit de rodnică la tăierea uscă­turilor de pe 354 pomi și la tă­ierea pentru formarea coroanei altor 413 pomi fructiferi. Să lucram la timp loturile individuale Comitetul de întreprindere şi administraţia staţiei Timiş Triaj, au încheiat un contract cu S.M.T. Hărman pentru aratul unei suprafeţe de 10 hectare. După ce a fost arat, terenul a fost parcelat şi împărţit salaria­ţilor de aici. Majoritatea aces­tora, în numai cîteva zile de la primirea loturilor individuale le-au însămînţat, printre cei dinţii fiind I. Dunea, Gh. Preo­tesei, M. Sălăjan şi alţii. Ei au însămînţat cartofi, cea­pă, morcovi, porumb, fasole, ma­zăre, dovlecei şi gulii. Semănă­turile au răsărit, iar în prezent au început lucrările de întreţi­nere a culturilor. Sunt însă unii tovarăşi, care nu s-au preocupat să-şi însămînţeze loturile individuale primite. De pildă, tov. Maria Chifor, Dumitru Şerbu, Gh. Retegan şi alţii, pînă la 24 mai încă nu însămânţaseră nimic. Este de datoria acestor tova­răşi să urmeze exemplul frumos a! celorlalţi, care-şi cultivă cu grijă loturile individuale şi ast­fel vor avea legume şi zarzava­turi din producţie proprie, pen­tru nevoile zilnice şi pentru pro­vizii de iarnă. S. Martin coresp. j însemnate economii la Şcoala profesională metalurgică din Rîşnov Inţelegînd importanţa valorifi­cării fiecărui gram de material, elevii Şcolii profesionale metalur­gice din Rîşnov acordă o deose­bită atenţie problemei economi­ilor. Aşa de pildă, elevii utemi­­şti Constantin Truşcă şi Gheor­­ghe Slabu, ajutaţi de maiştrii I. Răşină şi Gh. Irimescu, folosind resursele interne existente au confecţionat pentru uz intern un număr de 20 de găleţi, realizând o economie de peste 500 lei. De asemeni, elevii anului I B din secţia strungărie, sub în­drumarea maistrului Ion Bordea, aplicând iniţiativa lui N. Mili­tar, de a realiza mai multe pro­duse din aceeaşi cantitate de materie primă, au dat în plus un număr de 50 burghie spirale de 8 milimetri, din aceeaşi can­titate de material, împlinind prin aceasta cerinţele atelierului şi, realizînd totodată însemnate economii. La fel, elevii anului IIC, împreună cu maistrul Ni­­colae Proca, folosind raţional materialele au dat peste plan cu 10 la sută mai multe piese, evidenţiindu-se elevii Ioan Mol­dovan şi Abraham Vistian. Rezultate asemănătoare au fost obţinute şi în secţia forjă, condusă de maistrul Constantin Crăciun. Aici, elevii anului n­c, folosind metoda Kuzneţov, au recondiţionat şi dat în folosin­ţă un mare număr de scule, rea­lizând economii de peste 900 lei. Folosind resursele interne din cadrul secţiei, ei au confecţio­nat şi un număr de 6 topoare, 600 chei pentru lacăte, 30 pe­rechi compuse de exterior şi al­tele, evidenţiindu-se elevii Teo­dor Bara, Ioan Bozbid, Mihai Stan şi alţii. Leontin Pop coresp. IN NOUA LOCUINŢĂ Era spre sfîrşitul lunii mai a.c. Mulţumit în sinea lui că şi pe luna aceasta planul a fost îndeplinit şi de­păşit în sectorul unde lucrează, co­munistul Gheorghe Creţu voia să plece mai devreme ca de obicei aca­să. In gospodăria lui, în uzină, gîn­­duri multe îl frămîntau pe Gheorghe Creţu. Cum ar face să mai aducă o inovaţie, ce metodă ar mai putea în­trebuinţa pentru ca în cadrul atelie­rului, munca să meargă mai organi­zat, să fie mai de folos. Gh. Creţu este şi secretarul organizaţiei de ba­ză pe secţie. 1l preocupă îndeaproape şi această problemă. Acuma însă, îi vine în minte că, cu două luni în ur­mă, făcuse cerere către comitetul de întreprindere pentru a i se repartiza o locuinţă în unul din blocurile noi ale uzinelor. Cu cîteva zile în urmă, auzise că multe din apartamentele blocului mare, vor fi date nu peste mult timp în folosinţă. T-a fost mare bucuria, cînd tov. Pop, preşedintele comitetului de întreprindere, de cum l-a zărit s-a îndreptat spre el şi i-a spus: — Ghiţă, în după amiaza zilei de azi mergi mai din timp acasă, ai camion la dispoziţie, îţi îmbarci toate lucrurile şi... Ce ai rămas aşa mirat? Te muţi în locuinţa nouă, în unul din apartamentele blocului cel mare. Maistrului şef Gheorghe Creţu, om de talie mijlocie, cu părul cărunt, o­­chii albaştri licăritori, mai run-i venea să creadă şi prin mintea lui, în acel moment îi săgetau triste aduceri a­­minte din anii nemiloasei exploatări capitaliste cînd nici nu se putea gîndi la o locuinţă modernă ca aceea pe care o primea acum: două camere, bucătărie, cămară, baie, hol, încălzire cu gaz metan, lumină electrică. Ştergîndu-şi fruntea transpirată din cauza emoţiei, mulţumi cu căldură preşedintelui. îi strînse mîna şi a­ Iergă la maşina care transporta muncitorii în oraş. — Nevastă, o veste nouă! — spuse el de cum intră în casă. împachetăm, pregătim totul... Ne mutăm în lo­cuinţa nouă, ne mutăm în cartierul Uzinelor de tractoare. Viorel — fecioraşul lui cel mic, îşi repara de unul singur căruciorul. Şi în timpul cît mîncau, obiectul de dis­cuţie al lui Ghiţă şi al Anei era acelaşi: noua locuinţă. Discutau de­spre faptul că acolo vor avea tot ce le trebuie. Nu departe se află Aprozarul, magazine alimentare, şcoala elementară, iar cu timpul, car­tierul va deveni un adevărat oraş muncitoresc. ★ Pe scrisoarea care era adresată to­varăşului Gheorghe Creţu, strada Grigore Ureche nr. 1, din Oraşul Stalin, adresa era ştearsă şi scris cu roşu: „mutat de curînd în cartierul Uzinelor de tractoare“, li era nou şi acest nume, poştaşului care zilnic aduce corespondenţa celor care locu­iesc în blocuri. Dar acest lucru rru-l miră, cartierul se măreşte văzînd cu ochii, adăugîndu-se mereu noi blocuri mari şi spaţioase, puse la dispoziţia muncitorilor de la Uzinele de trac­toare. De aceea, poştaşul cu geanta doldora şi cu scrisoarea în mîna dreaptă, se îndreaptă spre uşa desti­natarului de la noua adresă şi sună: Un băieţel de vreo şapte anişori, cu ghiozdanul în spate, gata pentru a pleca la şcoală, deschise uşa: — Nu este tăticul acasă. Este la uzine. — Al cui fecioraş eşti tu? — Al lui Gheorghe Creţu, maistru şef la uzinele unde se fabrică trac­toare. Poştaşul îi întinde plicul. Băieţa­şul rămase locului o clipă, făcu ochii mari şi citi... — Mămică — strigă băiatul. O scrisoare de la unchiul Ion! Poştaşul pleacă gîndind pe drum, încă o familie care va aştepta cu drag scrisorile aduse de mine. De la începutul anului, multor muncitori ai Uzinelor de tractoare le-au fost repartizate locuinţe în blo­curile din noul cartier. Numai în lunile februarie şi mar-­­tie ale acestui an, au primit locuin­ţe noi un număr de 70 de familii de muncitori, tehnicieni şi funcţionari de la Uzinele de tractoare. Nu peste mult timp, încă 35 de familii vor primi locuinţe în blocul recent termi­nat, care numără 72 de apartamente. Virgil Cioromeia .

Next