Drum Nou, iunie 1954 (Anul 11, nr. 2944-2969)
1954-06-10 / nr. 2952
Amil XI. Nr. 2958 PROLETARI IN TOATE ȚĂRILE, UNITI-TA! ■Bl ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STALIN Joi 10 iunie 1954 4 pag. 20 bani Sa sporim continuu numărul animalelor în gospodăriile colective De la înfiinţarea lor şi pînă astăzi, multe gospodării colective din regiunea noastră s-au străduit să-şi mărească an de an numărul bovinelor, porcinelor, ovinelor, păsărilor, întrebuinţînd chibzuit creditele acordate de stat în acest scop. Rezultate remarcabile au fost obţinute şi în ce priveşte sporirea suprafeţelor cultivate cu plante furajere. In acelaşi timp, prin aplicarea metodelor zootehnice înaintate, numeroase gospodării colective au obţinut o creştere considerabilă a numărului de miei, purcei, viţei, aceştia dezvoltîndu-se viguros în curs de cîteva săptămâni. A crescut mult şi producţia de lapte pe cap de vacă furajată. Gospodăria agricolă colectivă „8 Mai“ din comuna Sînpetru, raionul Stalin, a luat fiinţă în anul 1951 cu un număr de 2 vaci, 16 boi de muncă şi 31 cai. In următorii trei ani gospodăria şi-a mărit simţitor numărul animalelor şi al păsărilor, iar datorită bunei îngrijiri şi hrăniri raţionale, calitatea acestora este foarte bună. Astăzi gospodăria colectivă din Sînpetru numără 91 cabaline, 104 bovine dintre care 26 vaci cu lapte, 96 porcine, 569 ovine, 19 stupi de albine şi 104 păsări. După apariţia Legii cu privire la stimularea creşterii animalelor, colectiviştii au acordat mare atenţie respectării întocmai a normativului de îngrijire şi hrănire a vitelor. Datorită acestui fapt, producţia de lapte a crescut în acest an cu 25 la sută faţă de anul 1953, de la cele 222 oi fătătoare s-au obţinut 222 de miei şi de la 11 scroafe de reproducţie, 87 purcei. Odată cu aceste rezultate au crescut mult şi veniturile gospodăriei colective. De la începutul anului şi pînă în prezent, din vînzarea produselor animale şi a animalelor de producţie, colectiviştii au realizat un cîştig de 92.692 lei. Pentru ca să-şi mărească şi mai mult avutul gospodăriei colective, au contractat cu cooperativa din comună şi cu O.R.A.C.A. îngrăşarea de boi, porci, oi, precum şi furnizarea a diferite produse: lapte, caş şi altele, pentru care vor primi pe lingă preţul lor şi o motocicletă şi 4 biciclete. Rezultate asemănătoare au obţinut şi alte gospodării colective, ca cea din Bod, raionul Stalin, Laslea, din raionul Sighişoara. Nemărginite posibilităţi pentru creşterea animalelor au şi celelalte gospodării colective din regiunea noastră, dar ele nu sunt peste tot folosite în mod just. Ca şi alte gospodării colective din regiune, gospodăria agricolă colectivă din Beia, raionul Rupea, şi-ar fi putut dezvolta în mare măsură şeptelul, însă din neglijenţa şi nepriceperea conducerii gospodăriei, numărul animalelor a rămas acelaşi ca în anul trecut. Aici se adaugă şi nepăsarea de care continuă să dea dovadă conducerea gospodăriei, in frunte cu tov. Ioan Dracea, preşedinte, în ce priveşte construirea de adăposturi igienice şi sănătoase pentru animale, care şi azi sunt încă răspîndite în comună. La unele gospodării colective, cum e cazul la cea din Hosman, raionul Agnita, îngrijitorii mulgători de animale, folosesc încă metode înapoiate de hrănire, îngrijire şi reproducţie a animalelor. Aici a rămas înrădăcinat obiceiul vechi şi profund dăunător al hrănirii vitelor numai cu paie şi apă. De aceea vacile acestei gospodării dau o producţie de lapte din ce în ce mai scăzută, iar greutatea lor scade de la o zi la alta. Dacă în unele gospodării colective nu se pune un accent permanent pe mărirea şeptelului, iar vitele sunt îngrijite de mîntuială, aceasta se explică prin faptul că colectiviştii şi mai ales îngrijitorii-mulgători nu sunt îndrumaţi şi ajutaţi să urmeze cursurile agro-zootehnice, iar organele agricole şi sfaturile populare nu îndrumă aceste gospodării în problema creşterii animalelor, nu generalizează experienţa crescătorilor fruntaşi de animale, nu fac schimburi de experienţă. Dar pentru ca gospodăriile colective să fie mari producătoare de carne şi lapte, de lînă şi de animale de rasă, bine îngrăşate şi sănătoase, ele trebuiesc temeinic sprijinite. Cine alţii, decît inginerii zootehnişti şi medicii veterinari de la sfaturile populare, ar putea ajuta şi îndruma cu toată priceperea gospodăriile colective în problema creşterii şi dezvoltării animalelor. Pentru aceasta ei sunt chemaţi să stea mai mult timp şi mai des în mijlocul colectiviştilor, care aşteaptă zi de zi explicaţii şi lămuriri amănunţite asupra creşterii şi îngrăşării animalelor. Este necesar de asemeni, să se stimuleze creşterea vitelor şi în gospodăria personală a fiecărui colectivist. Vitele vor putea creşte în bune condiţiuni şi vor putea da randamentul cerut, dacă brigadierii zootehnişti şi îngrijitoriimulgători vor fi aleşi dintre gospodarii cei mai buni şi pricepuţi în hrănirea şi îngrijirea raţională a animalelor, dacă aceştia vor urma cu regularitate cursurile agro-zootehnice, vor studia broşuri de specialitate, pentru ca învăţămintele să le aplice apoi la specificul locului. O problemă vitală pentru dezvoltarea cu succes a creşterii animalelor o constituie asigurarea bazei furajere. Pentru aceasta, în raport cu creşterea numărului de animale vor trebui să crească şi suprafeţele de teren însămînţate cu plante furajere, suprafeţele fînaţelor, ale păşunilor şi izlazurilor, punîndu-se accent deosebit pe concentrate şi plante de siloz. Organizaţiile de bază din gospodăriile colective, împreună cu consiliile de conducere, ajutate de organele de partid şi de stat au datoria de a face un pas hotărît în ce priveşte dezvoltarea creşterii animalelor, condiţie de seamă pentru îmbunătăţirea aprovizionării oamenilor muncii cu cît mai multe produse alimentare și de larg consum. QIUIL i Oameni ai muncii de pe ogoare! Nu întîrziaţi lucrările de întreţinere a culturilor! Folosiţi toate zilele bune de lucru, pentru a curăţa plantele de buruieni, pentru a face la timp prăşitul culturilor. In munca voastră, ascultaţi de sfaturile inginerilor şi tehnicienilor agricoli, luptaţi împotriva folosirii practicilor înapoiate. Aplicind metodele înaintate în muncile de întreţinere a culturilor, luptaţi pentru sporirea producţiei agricole la hectar! PE ÎNTINSUL REGIUNII NOASTRE Grija pentru întreţinerea culturilor In cursul lunii mai au căzut din abundenţă ploi în regiunea noastră, ele continuînd şi în luna iunie. Cu toate acestea muncitorii gospodăriei agricole de stat din oraşul Rîşnov, primind permanent sprijinul organizaţiei de bază şi al tehnicienilor, au zorit şi zoresc muncile de întreţinere a culturilor. Pînă la sfîrşitul săptămînii trecute echipa condusă de Ioan Ionescu, a plivit peste 30 hectare de grîu de toamnă şi 25 hectare de ovăz de primăvară. De asemenea, membrii echipei au terminat printre primii întîia praşilă a celor 15 hectare de sfeclă furajeră. Multă grijă s-a pus pentru terminarea praşilei întîia, a doua şi a treia a celor 19 hectare cultivate cu plante medicinale, care cer o întreţinere specială. La întreţinerea parcelelor cultivate cu asemenea plante au muncit cu mult interes chiar şi în timpul ploilor, membrii echipei conduse de tov. Christina Elsen, şefă de echipă la plante medicinale. Printre membrii acestei echipe care s-au evidenţiat în muncă se numără şi tînărul muncitor Carol Lakatos. In sectorul legumicol, s-a terminat praşila întîia la roşii şi varză, cultivate pe o suprafaţă de 1,5 hectare, precum şi restul de 3,5 hectare plantate cu ceapă, pătrunjel, morcovi, sfeclă roşie, fasole şi altele. Conducerea gospodăriei agricole de stat Rîşnov a mai luat şi măsuri de întreţinere a sectorului pomicol. La sectorul livezi pe rod, nu de mult s-a terminat curăţitul, amizatul celor 6,5 hectare livadă şi săpatul sub coroană a celor 767 de pomi. In muncile de întreţinere a pomilor, fructiferi s-au evidenţiat printre alţii muncitorii Ioan Theiss şi Sara Göll, care depăşesc zilnic norma în medie cu 150 la sută. Munca lor a fost deosebit de rodnică la tăierea uscăturilor de pe 354 pomi și la tăierea pentru formarea coroanei altor 413 pomi fructiferi. Să lucram la timp loturile individuale Comitetul de întreprindere şi administraţia staţiei Timiş Triaj, au încheiat un contract cu S.M.T. Hărman pentru aratul unei suprafeţe de 10 hectare. După ce a fost arat, terenul a fost parcelat şi împărţit salariaţilor de aici. Majoritatea acestora, în numai cîteva zile de la primirea loturilor individuale le-au însămînţat, printre cei dinţii fiind I. Dunea, Gh. Preotesei, M. Sălăjan şi alţii. Ei au însămînţat cartofi, ceapă, morcovi, porumb, fasole, mazăre, dovlecei şi gulii. Semănăturile au răsărit, iar în prezent au început lucrările de întreţinere a culturilor. Sunt însă unii tovarăşi, care nu s-au preocupat să-şi însămînţeze loturile individuale primite. De pildă, tov. Maria Chifor, Dumitru Şerbu, Gh. Retegan şi alţii, pînă la 24 mai încă nu însămânţaseră nimic. Este de datoria acestor tovarăşi să urmeze exemplul frumos a! celorlalţi, care-şi cultivă cu grijă loturile individuale şi astfel vor avea legume şi zarzavaturi din producţie proprie, pentru nevoile zilnice şi pentru provizii de iarnă. S. Martin coresp. j însemnate economii la Şcoala profesională metalurgică din Rîşnov Inţelegînd importanţa valorificării fiecărui gram de material, elevii Şcolii profesionale metalurgice din Rîşnov acordă o deosebită atenţie problemei economiilor. Aşa de pildă, elevii utemişti Constantin Truşcă şi Gheorghe Slabu, ajutaţi de maiştrii I. Răşină şi Gh. Irimescu, folosind resursele interne existente au confecţionat pentru uz intern un număr de 20 de găleţi, realizând o economie de peste 500 lei. De asemeni, elevii anului I B din secţia strungărie, sub îndrumarea maistrului Ion Bordea, aplicând iniţiativa lui N. Militar, de a realiza mai multe produse din aceeaşi cantitate de materie primă, au dat în plus un număr de 50 burghie spirale de 8 milimetri, din aceeaşi cantitate de material, împlinind prin aceasta cerinţele atelierului şi, realizînd totodată însemnate economii. La fel, elevii anului IIC, împreună cu maistrul Nicolae Proca, folosind raţional materialele au dat peste plan cu 10 la sută mai multe piese, evidenţiindu-se elevii Ioan Moldovan şi Abraham Vistian. Rezultate asemănătoare au fost obţinute şi în secţia forjă, condusă de maistrul Constantin Crăciun. Aici, elevii anului nc, folosind metoda Kuzneţov, au recondiţionat şi dat în folosinţă un mare număr de scule, realizând economii de peste 900 lei. Folosind resursele interne din cadrul secţiei, ei au confecţionat şi un număr de 6 topoare, 600 chei pentru lacăte, 30 perechi compuse de exterior şi altele, evidenţiindu-se elevii Teodor Bara, Ioan Bozbid, Mihai Stan şi alţii. Leontin Pop coresp. IN NOUA LOCUINŢĂ Era spre sfîrşitul lunii mai a.c. Mulţumit în sinea lui că şi pe luna aceasta planul a fost îndeplinit şi depăşit în sectorul unde lucrează, comunistul Gheorghe Creţu voia să plece mai devreme ca de obicei acasă. In gospodăria lui, în uzină, gînduri multe îl frămîntau pe Gheorghe Creţu. Cum ar face să mai aducă o inovaţie, ce metodă ar mai putea întrebuinţa pentru ca în cadrul atelierului, munca să meargă mai organizat, să fie mai de folos. Gh. Creţu este şi secretarul organizaţiei de bază pe secţie. 1l preocupă îndeaproape şi această problemă. Acuma însă, îi vine în minte că, cu două luni în urmă, făcuse cerere către comitetul de întreprindere pentru a i se repartiza o locuinţă în unul din blocurile noi ale uzinelor. Cu cîteva zile în urmă, auzise că multe din apartamentele blocului mare, vor fi date nu peste mult timp în folosinţă. T-a fost mare bucuria, cînd tov. Pop, preşedintele comitetului de întreprindere, de cum l-a zărit s-a îndreptat spre el şi i-a spus: — Ghiţă, în după amiaza zilei de azi mergi mai din timp acasă, ai camion la dispoziţie, îţi îmbarci toate lucrurile şi... Ce ai rămas aşa mirat? Te muţi în locuinţa nouă, în unul din apartamentele blocului cel mare. Maistrului şef Gheorghe Creţu, om de talie mijlocie, cu părul cărunt, ochii albaştri licăritori, mai run-i venea să creadă şi prin mintea lui, în acel moment îi săgetau triste aduceri aminte din anii nemiloasei exploatări capitaliste cînd nici nu se putea gîndi la o locuinţă modernă ca aceea pe care o primea acum: două camere, bucătărie, cămară, baie, hol, încălzire cu gaz metan, lumină electrică. Ştergîndu-şi fruntea transpirată din cauza emoţiei, mulţumi cu căldură preşedintelui. îi strînse mîna şi a Iergă la maşina care transporta muncitorii în oraş. — Nevastă, o veste nouă! — spuse el de cum intră în casă. împachetăm, pregătim totul... Ne mutăm în locuinţa nouă, ne mutăm în cartierul Uzinelor de tractoare. Viorel — fecioraşul lui cel mic, îşi repara de unul singur căruciorul. Şi în timpul cît mîncau, obiectul de discuţie al lui Ghiţă şi al Anei era acelaşi: noua locuinţă. Discutau despre faptul că acolo vor avea tot ce le trebuie. Nu departe se află Aprozarul, magazine alimentare, şcoala elementară, iar cu timpul, cartierul va deveni un adevărat oraş muncitoresc. ★ Pe scrisoarea care era adresată tovarăşului Gheorghe Creţu, strada Grigore Ureche nr. 1, din Oraşul Stalin, adresa era ştearsă şi scris cu roşu: „mutat de curînd în cartierul Uzinelor de tractoare“, li era nou şi acest nume, poştaşului care zilnic aduce corespondenţa celor care locuiesc în blocuri. Dar acest lucru rru-l miră, cartierul se măreşte văzînd cu ochii, adăugîndu-se mereu noi blocuri mari şi spaţioase, puse la dispoziţia muncitorilor de la Uzinele de tractoare. De aceea, poştaşul cu geanta doldora şi cu scrisoarea în mîna dreaptă, se îndreaptă spre uşa destinatarului de la noua adresă şi sună: Un băieţel de vreo şapte anişori, cu ghiozdanul în spate, gata pentru a pleca la şcoală, deschise uşa: — Nu este tăticul acasă. Este la uzine. — Al cui fecioraş eşti tu? — Al lui Gheorghe Creţu, maistru şef la uzinele unde se fabrică tractoare. Poştaşul îi întinde plicul. Băieţaşul rămase locului o clipă, făcu ochii mari şi citi... — Mămică — strigă băiatul. O scrisoare de la unchiul Ion! Poştaşul pleacă gîndind pe drum, încă o familie care va aştepta cu drag scrisorile aduse de mine. De la începutul anului, multor muncitori ai Uzinelor de tractoare le-au fost repartizate locuinţe în blocurile din noul cartier. Numai în lunile februarie şi mar-tie ale acestui an, au primit locuinţe noi un număr de 70 de familii de muncitori, tehnicieni şi funcţionari de la Uzinele de tractoare. Nu peste mult timp, încă 35 de familii vor primi locuinţe în blocul recent terminat, care numără 72 de apartamente. Virgil Cioromeia .