Drum Nou, iulie 1954 (Anul 11, nr. 2970-2996)

1954-07-01 / nr. 2970

_ ml 2 m nnu Anid XI. Nr. 2970 Joi 1 iulie 1954 4 pag. 20 bani ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STALIN Cooperaţia — pîrghie de seama In întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare Cooperaţia de aprovizionare şi desfacere are un rol deosebit de important pentru traducerea în viaţă a hotărîrilor plenarei lăr­gite a C.C. al P.M.R. din 19—20 august 1953, pentru ridicarea ni­velului de trai material şi cul­tural al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. In acest scop, ma­sele de cooperatori din comunele şi satele regiunii Stalin, sub în­drumarea organizaţiilor de bază, au dobândit o serie de succese în lupta pentru intensificarea schimbului de mărfuri dintre o­­raş şi sat, contribuind astfel la o mai bună aprovizionare a popu­laţiei de la oraşe cu produse a­­gricole, a industriei noastre so­cialiste cu materii prime şi a ţă­rănimii muncitoare cu produse industriale. Aceste rezultate sunt mai fru­moase acolo unde activiştii coo­peraţiei au desfăşurat o muncă temeinică de lămurire în rîndul ţăranilor muncitori, convingîn­­du-i să-şi valorifice produsele lor prin cooperativă. Ca urmare a acestui fapt, în raionul Agnita, de exemplu, planul de contrac­tări pe trimestrul l­ a fost rea­lizat pînă la data de­­ 25 iunie a.c. Cu sprijinul dat de organele de partid şi de stat, cooperati­va din comuna Bod, raionul Stalin, şi-a îndeplinit de ase­meni înainte de termen planul la contractări şi in ultimul timp, prin intensificarea muncii d­e teren de către activiştii coopera­ţiei, s-au constatat serioase îm­bunătăţiri şi în activitatea coo­perativelor din raioanele Stalin, ■Mediaş şi Sibiu, unde ridicările de animale din contractări au început să se desfăşoare in con­diţii bune. Rezultate însemnate s-au în­registrat şi in domeniul achizi­ţiilor. In luna mai, de exemplu, cooperaţia şi-a îndeplinit planul la achiziţii de legume, zarzava­turi şi alte produse, în propor­ţie de 234 la sută. Dar munca nu merge deopotrivă de bine în toate raioanele din regiunea noa­stră. De pildă, în raionul Făgă­raş, cu toate că cooperativele sunt bine aprovizionate cu mărfuri industriale, contractările şi achi­ziţiile au rămas mult în urmă. Acest lucru dovedeşte atitudinea comodă a tov. Traian Ciorea, vi­cepreşedinte al U.R.C.A.D. Făgă­raş, care merge foarte rar pe te­­ren. Din această cauză nici acti­viştii cooperaţiei nu desfăşoară o muncă temeinică şi organiza­tă. O vină principală în această direcţie o are şi tov. Ion Zugra­vu­, vicepreşedinte al comisiei re­gionale U.R.C.A.D., care se ocu­pă exclusiv cu problema achizi­ţiilor dar nu s-a interesat In su­ficientă măsură de acest raion. Intre 5—8 august 1954 va avea loc cel de al 2-lea Congres al cooperaţiei de aprovizionare şi desfacere din R.P.R., eveniment de seamă în viaţa cooperaţiei. Pentru întîmpinarea acestui e­veniment măreţ şi a zilei de 23 August cu noi succese, coopera­ţia trebuie să urmeze pilda oa­menilor muncii din fabrici, uzi­ne şi de pe ogoare care şi-au luat angajamente sporite in cin­stea celei de a 10-a aniversări a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist, de către glo­rioasa armată a Uniunii Sovie­tice. O atenţie deosebită trebuie dată problemei achiziţiilor, care în comparaţie cu posibilităţile economice ale ţărănimii munci­toare şi cu valoarea produselor industriale desfăcute la sate prin cooperative, este încă ne­­satisfăcătoare în unele raioane. Cooperaţia va trebui să-şi or­ganizeze întreaga muncă in ve­derea îndeplinirii sarcinii prin­cipale care-i stă în faţă, sarci­na de a dezvolta tot mai mult schimbul de mărfuri între oraş şi sat. Comuniştii de la sate şi membrii cooperativelor trebuie să constituie exemple demne de ur­mat pentru fiecare ţăran mun­citor, în valorificarea produse­lor agricole prin cooperaţie. Conducerea cooperaţiei trebuie să pună accentul pe veriga prin­cipală — cooperativa sătească — şi să ducă continuu lupta pen­tru sporirea fondului social, pen­tru stringerea necontenită a le­găturii ei cu masele. Comitetele executive ale sfatu­rilor populare au datoria să se preocupe şi să sprijine temeinic îmbunătăţirea aprovizionării ma­gazinelor săteşti cu produse ce­rute de ţărănimea muncitoare. Comitetele raionale de partid şi organizaţiile de bază de la sa­te, trebuie de asemenea, să des­făşoare o muncă politică de ma­să in rândul ţăranilor muncitori, membri şi nemembri de partid, pentru a-i atrage un număr cit mai mare pe drumul coopera­ţiei socialiste. Organizaţiile de bază, precum şi membrii de partid care acti­vează în domeniul cooperaţiei, au datoria de a desfăşura o lar­gă muncă politică de educare a organelor de conducere ale coo­perativelor in spiritul luptei îm­potriva birocratismului, a risipei şi a tot ceea ce este străin coo­peraţiei noastre socialiste. Orga­nizaţiile de bază trebuie să se preocupe îndeaproape pentru a crea câmp liber dezvoltării criti­cii de jos şi a autocriticii, tre­buie să asigure un control efec­tiv şi permanent al activităţii cooperativelor de către masa membrilor cooperatori. Intensificând întrecerea socia­listă in cinstea Congresului coo­peraţiei de aprovizionare şi des­facere din R.P.R. şi în cinstea zilei de 23 August, lucrătorii din cooperaţie vor dobândi noi suc­cese în lupta pentru traducerea în viaţă a programului de mă­suri economice adoptat de partid şi guvern, pentru ridicarea ni­velului de trai al maselor. TELEGRAMĂ Către " “ *—" Edelberto Torres Rivas 'V Alianţa Tineretului Democratic din Guatemala Aflând cu adâncă revoltă despre invadarea Guatemalei de către mercenarii plătiţi de imperialiştii nord-americani, tinere­tul român înfierează această acţiune mîrşavă a imperialiştilor şi se solidarizează cu lupta pe care o duc tineretul şi poporul din Guatemala pentru libertatea şi independenţa patriei sale. Vă urăm victorie deplină asupra invadatorilor şi în restabi­lirea păcii în ţara voastră. Comitetul Central al Uniunii Tineretului Muncitor din R.P.R. /} In cuprinsul ziarului, să dea toată atenţia alegerilor dele­gatelor şi comisiilor de fe­mei (pag. 2-a) Dezvoltă continuu sectorul zootehnic (pag. 2-a) In satele noastre Înfloreşte viaţa nouă (pag. 2-a) Foileton: Omul care spune întotdeauna „nu” (pag. 2-a) Grija pentru sănătatea oa­menilor muncii (pag. 2-a) ★ ★ Colectiviştii din Şercaia mun­cesc intens la întreţinerea culturilor (pag. 3-a) Conferinţe ţinute în cadrul căminelor culturale din ra­ionul Rupea (pag. 3-a) Deputaţii să sprijine mai ac­tiv acţiunea de radioficare a Oraşului Stalin (pag. 3-a) Din activitatea unor cabinete tehnice C.F.R. (pag. 3-a) Sporeşte avîntul întrecerii în industrie şi agricultura în cinstea zîlei de 23 August! Răspunsul membrilor gospodăriei agricole colective „Horia, Cloşca şi Crişan“ comuna Bod, raionul Stalin Vom executa muşuroitul la 40 hectare din 84 hectare cultivate cu cartofi, folosind mijloacele mecanizate ale S.M.T. iar restul de 44 hectare le vom muşuroi cu mijloace proprii. Pentru a mări producţia la hectar a sfeclei de zahăr şi a sfeclei de elită vom executa 4 praşile. Vom secera cu mijloacele S.M.T. o suprafaţă de 200 hecta­re cereale, iar cu mijloace pro­prii o suprafaţă de 380 hectare. Pentru distrugerea buruienilor şi a dăunătorilor şi pentru afî­­narea solului, vom executa dez­­miriştitul cu mijloacele S.M.T. pe o suprafaţă de 400 hectare. Vom termina stringerea recol­tei şi treierişul cu 3 zile înainte de termenul stabilit. Executînd aceste lucrări agro­tehnice la timpul lor şi în con­diţiuni bune, vom depăşi pro­ducţia la hectar după cum ur­mează: Vom da peste plan 150 kg. griu, 100 kg. orz şi orzoaică, 250 kg. ovăz, 100 kg. borceag sămîn­­ţă, 300 kg. mazăre, 1.000 kg. sfeclă de zahăr, 1.500 kg. cartofi, 2.000 kg. sfeclă furajeră, la hec­tar. Vom însiloza pînă la 23 Au­gust, 30 vagoane furaje verzi. Tot pînă la 23 August vom or­ganiza recoltarea, uscarea şi de­pozitarea in magazii a 30 vagoa­ne de lucernă şi trifoi şi a 10 va­goane fin de livadă. In sectorul zootehnic vom creş­­te peste plan 500 pui. Vom da peste plan 8.000 litri lapte de vacă. Vom termina acoperirea unui grajd cu o capacitate de 120 bo­vine. Vom valorifica pe piaţă şi in comună următoarele: 5 vagoane de legume şi zarza­vaturi, 15.000 litri lapte de vacă, 4.500 kg. brinză, 1.000 ouă şi 2 vagoane de carne. Primele succese In urma angajamentelor lua­te de colectivul întreprinderii „Partizanul Roşu“ din Oraşul Stalin, in cinstea zilei de 23 Au­gust, s-au obţinut însemnate realizări in producţie. Astfel s-au şi ţesut peste plan primii 300 metri stofă pentru pardesiu băr­bătesc, cu un procent de 100 la sută lină. De asemenea, au fost realizate peste sarcina planifica­tă 500 fulare, in 4 modele, din fire de kamgarn. întreprinderea a trecut şi la fabricarea unui nou postav filtru industrial, cu durabilitate de pe­ste 400 la sută faţă de cele rea­lizate pînă în prezent. De ase­meni, în scopul îmbunătăţirii ca­lităţii produselor, s-a extins me­todă Ciurchih la încă 6 brigăzi de ţesătoare şi s-a încheiat cursul de instruire a controlori­lor tehnici de calitate. — —. Cadre noi Promovarea in muncă a cadre­lor, ridicarea calificării lor pro­fesionale, sunt sarcini principale ale întreprinderilor noastre. Ast­fel, la fabrica de postav „Victo­ria“ din Cisnădie, raionul Sibiu, în primul trimestru al acestui an au fost promovaţi în muncă 25 de absolvenţi ai­ şcolilor pro­fesionale de calificare de diferi­te grade şi ai şcolilor medii. Aşa sunt de pildă, tov. Ioan Avram, Aurel Zlatea, Ioan Damian şi alţii, deveniţi acum ajutori de maiştri şi al căror salar mediu a crescut de la 400 lei la 900 lei. Tot in acest trimestru au fost selecţionaţi 6 din cei mai buni absolvenţi ai acestor şcoli, pen­tru a urma cursurile speciale de 2 ani. Petru Vintilă coresp. raspunsu­l tractoriştilor S. N. T. Vom depăşi planul la seceriş cu 50 hectare şi vom dezmirişti peste plan o suprafaţă de 200 hectare. Vom reduce preţul de cost cu 5 la sută. Vom economisi cantitatea de 4.000 kg. combustibil. Vom da spre regenerare 1.000 kg. ulei ars. La seceriş vom aplica la 5 ba­toze metoda graficului orar Ni­­colaie Brediuc, iar la dezmiriştit vom aplica la 4 tractoare metoda Ivan Buncev. Pentru reparaţii la locul de muncă in timpul secerişului şi treierişului vom organiza un ate­lier mobil. In ziua de 5 iulie vom deschi­de un curs profesional cu mînui­­torii de secerători-legători din gospodăriile colective, iar la 10 iulie vom deschide un curs cu mecanizatorii, batozarii şi trac­toriştii. Rup­a IN CINSTEA ZILEI DE 23 AUGUST Corespondentul Mihai Fîlip, din Sighişoara, ne im­primează despre anga­jamentele luate de mun­citorii, tehnicienii şi ingi­nerii de la întreprinderea „1! iunie”-mătase. In cuprinsul scrisorii se arată că pînă la 23 Au­gust se va depăşi planul anual cu 8.000­­netri ţesă­turi. De asemeni se vor produce peste plan 500 metri ţesături de mătase naturală în culori diferi­te, cămăşi bărbăteşti din fire capron, ca nou sorti­ment. Reparaţiile vor fi reduse la timpul de sta­ţionare planificat cu 5 la sută. PENTRU RECOLTE SPORITE LA HECTAR La gospodăria agricolă de stat din Rupea, — ne scrie corespondentul Teo­­fil Tîrnăvei — se dă bă­tălia pentru obţinerea de recolte sporite la hectar. Prima sarcină a muncito­rilor tehnicienilor şi ingi­nerilor este întreţinerea culturilor. Pînă ieri, s-a executat praşila la două hectare morcovi fura­jeri şi 15 hectare sfeclă furajeră. De asemenea s-a executat aceeiaşi praşilă la 1 hectar castraveţi, 0,5 hectare roşii, 20 hectare cartofi, din care 8 hectare au fost muşuroiţi. Pentru hrana animale­lor pe timp de iarnă s-au cosit, uscat şi depozitat cantităţi însemnate de lu­cerna, de pe suprafaţa de 14 hectare şi trifoi de pe 16 hectare, precum şi fîn natural de pe 6 hectare. O preocupare de seamă o constituie şi pregătirea pentru campania de re­coltare. Mecanicul loan lonescu, tractoriştii me­canici loan Negumerealm, loan Roman şi Andrei Winker, au lucrat zilnic cu intensitate, pentru a termina cu succes repa­raţiile folosind acelaşi ma­terial, în acelaşi timp şi cu aceleaşi cheltuieli. LA EXPOZIŢIA­­ŞCOLII Şcoala profesională me­talurgică Nr. 15 din Cod­­lea, a deschis recent o expoziţie cu obiectele lu­ată­te de elevii şcolii. De o parte şi de alta a sălii — ne informează cores­pondentul Petre Căpăţînă, — sunt aşezate numeroa­se obiecte ca: chei fixe şi franceze, menghine şi al­tele. In sală, sunt expuse şi fotografii care-i arată pe elevii şcolii la practică şi învăţătură. Intr-un sec­tor al sălii sunt aşezate numeroase cărţi cu care vor fi premiaţi un număr mare de elevi merituoşi. Sala este vizitată zilnic de numeroşi locuitori ai oraşului Codlea, precum şi de vizitatori din cadrul raionului. AU VOTAT AUTOIM­­PUNEREA PE ANUL 1954 Ţăranii muncitori din comuna Bahnea, raionul Tîrnăveni şi din satele aparţinătoare, întruniţi zi­lele trecute în adunare generală, au votat planul la autoimpunerea pe anul 1954. In primul punct — ne scrie corespondentul Şte­fan Covrig — s-a analizat executarea planului la au­­toimpunere pe anul 1953. Este aproape terminată şcoala din satul Idrioaia şi urmează să înceapă lu­crările pentru grajdul co­munal din satul Bernadea. S-a criticat in adunarea generală faptul că nu toţi locuitorii comunei şi-au plătit la timp autoimpune­­rea pe anul 1953, ceea ce denotă şi slaba muncă e­­ducativă şi politică dusă în mijlocul locuitorilor de către organizaţia de bază şi deputaţii sfatului popu­lar comunal. In încheiere s-a votat în unanimitate planul autoimpunerii pe anul 1954 şi s-a hotărît ca în acest an să ter­mine toate lucrările în­cepute. Pin posta

Next