Drum Nou, august 1954 (Anul 11, nr. 2997-3021)

1954-08-01 / nr. 2997

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA! 1­0 REAM AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STALIN Ams­ XI. Nr. 2­97 Duminică 1 august 1954 4 pag. 20 bani Sfaturile populare sa acorde mai mult sprijin campaniei de treieri. A sosit timpul strînsului recol­tei, pentru care s-au făcut atî­­tea pregătiri. Secerătorile sim­ple, batozele, tractoarele, toate mașinile agricole au fost pregă­tite în vederea acestei campanii. De asemenea, au fost pregă­tite 128 arii electrificate, 19 arii luminate, alături de alte zeci de arii simple, pe care a şi început treierişul rodului bogat. Muncile agricole din această perioadă, seceriş, dezmiriştit, treieriş, trebuie să fie executate tot mai repede, rea­li­zind inte­gral şi planul de colectări. Comitetele executive ale sfa­turilor populare raionale şi co­munale răspund pentru buna desfăşurare a campaniei agrico­le de vară. întreaga conducere şi organizare a muncii în cam­pania de vară, trebuie să fie în centrul atenţiei comitetelor exe­cutive ale sfaturilor populare ra­ionale, ştiind că succesul între­gii campanii este legat de felul cum s-a organizat munca la co­mune. Ţinând seama de pagubele ce le-ar putea pricinui întârzierea treierişului, comitetul executiv al sfatului popular raional Fă­găraş a scos pe aici, pînă la da­ta de 25 iulie, 96 batoze, iar în raionul Tîrnăveni au fost scoase 86 batoze. Pentru asigurarea succesului Campaniei de treieri­, unele co­mitete executive ale sfaturilor populare raionale și comunale, s-au preocupat de buna organi­zare a întrecerii socialiste în gospodăriile agricole colective precum şi de organizarea între­cerilor patriotice între comune. Un exemplu din cele mai bune este dat de comitetul executiv al sfatului popular raional Si­ghişoara. Pe cuprinsul acestui raion, se desfăşoară intens întrecerea so­cialistă în gospodăriile agricole colective, iar întrecerea patrio­tică între comune se desfăşoa­ră în mod organizat. Preocupat de asigurarea numă­rului necesar de delegaţi de ba­toze, mecanici de batoze şi paz­nici de lanuri, comitetul execu­tiv al sfatului popular al oraşu­lui Sibiu şi împuternicitul C.S.C., s-au îngrijit din timp de această problemă, cei aleşi pentru ace­ste munci de mare importanţă fiind numiţi şi instruiţi, începîn­­du-şi cu succes activitatea. In raioanele Făgăraş şi Tîrnă­veni, cu toate că s-au instalat un mare număr de batoze pentru a asigura buna desfăşurare a treie­rişului, munca la aici merge greoi. In raionul Făgăraş, unde s-a recoltat pînă acum o suprafaţă de 2.370 ha. păioase, deabia s-au treierat grînele de pe o suprafa­ţă de 111 ha., iar în raionul Tîrnăveni s-a treierat o cantita­te de grine extrem de mică. Comitetele executive ale ace­stor sfaturi populare raionale trebuie neîntârziat să ia măsuri pentru organizarea strîngerii re­coltei şi pentru buna desfăşura­re a treierişului. In faţa comitetelor executive ale sfaturilor populare raionale şi comunale şi in faţa organelor de partid din raioanele Agnita şi Rupea, trebuie să stea sarcina fo­losirii fiecărei ore şi zi bună de lu­cru, pentru grăbirea recoltatului, treieratului, dezmiriştitului şi co­lectărilor. Cum vor putea condu­cătorii acestor raioane să facă acest lucru, dacă nu se preocu­pă de organizarea întrecerii pa­triotice între comune şi a între­cerii socialiste în gospodăriile a­­gricole colective? Numai printr-o bună organiza­re a muncii, folosind cu price­pere şi chibzuinţă sprijinul de­putaţilor, al comisiilor de femei şi a tuturor celorlalte mijloace care le stau la înde­mână, se va pune capăt stadiului de rămâne­re în urmă a treierişului, dezmi­­riştitului şi colectărilor. Pentru terminarea secerişului şi intensificarea treierişului şi a dezmiriştitului, pentru îndepli­nirea integrală a planului de co­lectări, trebuiesc folosite toate forţele existente şi trebuiesc cre­ate cele mai bune condiţii. Nu este admisă o asemenea situa­ţie, ca în oraşul Blaj, unde pe drumul către baza de recepţie nu se poate circula. Organizaţiile de partid, sfatu­rile populare şi organele ■ agri­cole trebuie să dea dovadă de pricepere, spirit de organizare şi simţ gospodăresc în vederea fo­losirii întregii capacităţi a bato­zelor, a utilajelor, evitind ast­fel stagnarea muncilor din cam­pania de vară. Pentru a antrena cu succes masele largi ale ţără­nimii la terminarea lucrărilor în campania actuală, cel mai în­semnat lucru 11 constituie lămu­rirea fiecărui ţăran muncitor a­­supra interesului ce-l are ca să termine grabnic secerişul şi dez­­miriştitul, precum şi asupra în­semnătăţii achitării imediate a cotelor. Pentru a da dezvoltare între­cerii, trebuiesc organizate şi con­vorbiri la aici, trebuiesc populari­zaţi fruntaşii muncilor agricole şi cei care sunt primii la preda­rea cotelor. Dînd dovadă de in­teresau necesar şi cu forţele şi posibilităţile existente, treierişul în regiunea noastră poate şi tre­buie să fie terminat cit mai repede. Pentru aceasta, comitetele e­­xecutive ale sfaturilor populare raionale, îndrumate zi de zi de comitetele raionale de partid, au datoria de a sprijini sfaturile populare comunale în organiza­rea muncii lor pe bază de pla­nuri concrete. O bună organizare a muncii sfaturilor populare la comune în campania de vară, presupune activizarea tuturor membrilor comitetelor executive ale sfatu­rilor populare comunale şi a de­putaţilor, spre a sprijini activ bu­na desfăşurare a muncii la arie. Să folosim fiecare zi, fiecare ceas prielnic, întreaga putere de muncă, întreaga capacitate a mașinilor pentru asigurarea pli­nii poporului muncitor! Un nou club studenţesc In vederea asigurării unei va­canţe cit mai plăcute a studen­ţilor din Oraşul Stalin, s-a des­chis de curând pe lingă Institu­tul forestier un nou club studen­ţesc. Clubul funcţionează cu o sală de şah, o sală de lectură şi o sală pentru conferinţe şi spec­tacole. In programul clubului sânt prevăzute recenzii, întâlniri cu fruntaşi în producţie, cu scri­itori şi artişti din oraşul no­stru precum şi excursii. Astfel, duminică 18 iulie membrii clu­bului studenţesc împreună cu muncitori de la uzinele „Stea­gul Roşu“ au făcut o excursie la Portul Rece. BIBLIOTECA DE S 1 B i i — Ziua Unională a Feroviarilor Sovietici: Electrificarea căilor ferate în U.R.S.S.; In trenu­rile de pasageri şi în gări, Feroviarii îşi construiesc lo­cuinţe individuale (pag. 2). — Flăcăii de la Viştea (pag. 2). — Prin satele raionului Agnita In timpul recoltării: Agrono­mul de la punctul agricol; îndrumare concretă (pag. 3). — Concurs ciclist organizat de ziarul „Zori Noi“ (pag. 3). — Dezvoltarea transportului fe­roviar în ţările de democra­ţie populară (pag. 4). — Apelul adresat cetăţenilor vietnamezi din ţară şi din străinătate de către comite­tul naţional al frontului na­ţional unit din Vietnam (pag. 4). In cuprinsul ziarului Din activitatea unei brigăzi complexe de economii Graficul brigăzii complexe de economii „Gh. Gheorghiu-Dej“ de la fabrica de rulmenţi din Oraşul Stalin este completat la zi. Ce­le mai multe economii le are grupa nr. 3 condusă de co­munistul Grigore Chiş, care în douăzeci de zile a realizat e­­conomii in valoare de 66.256 lei, prin recondiţionarea sculelor du­pă metoda Kuzneţov. Folosind mai raţional oţelul în procesul de fabricaţie al rul­menţilor, grupa nr. 8 din acea­stă secţie a obţinut o economie de 32.483 lei. Rezultate asemă­nătoare a obţinut şi grupa nr. 4 din secţia 920 care a economisit materiale şi uleiuri în valoare de 41.000 lei. Economiile realizate în cele douăzeci de zile, de către întrea­ga brigadă se ridică la suma de 188.868 lei. — ★ — 23.500 bucăţi săpun toaletă peste plan La fabrica de săpun şi produ­se cosmetice „Nivea“ din Oraşul Stalin, întregul colectiv e preo­cupat să dea cit mai multe pro­duse necesare consumului gene­ral. In urma angajamentelor luate in cinstea zilei de 23 Au­gust, colectivul de muncitori şi tehnicieni, a reuşit să fabrice pînă la 15 iulie a.c., 23.600 bu­căţi săpun toaletă peste sarcini­le de plan. • De asemeni, pînă la aceeaşi dată, productivitatea muncii a crescut cu 18,30 la sută, depă­şind angajamentul luat. Preţul de cost al produselor a fost re­dus cu 5,01 la sută. Printr-o raţională folosire a materiei prime şi a materialelor, colectivul fabricii a realizat pî­nă la 1 iulie economii în valoa­re de peste 30.000 lei. S-au evidenţiat fruntaşele în în­trecerea socialistă Rozalia Grem­­pels şi Victoria Antironic de la secţia cosmetică, care au dat cu 29—46 la sută mai multe pro­duse, precum şi muncitoarea A­­na Neuwirth de la secţia săpun, care a depăşit norma cu 53 la sută. IN CINSTEA ZILEI DE 23 AUGUST Au terminat treierişul orzului Membrii întovărăşirii agricole din comuna Purcăreni, raionul Stalin, au terminat treieratul or­zului recoltat de pe o suprafaţă de 4,25 hectare. Ei au obţinut o recoltă de 2.080 kg. la hectar, cu 580 kg. mai mult decit în anul trecut, datorită faptului că au lucrat pămîntul întocmai după sfaturile tehnicienilor şi ingine­rilor agronomi. „Niciodată, pe pămîntul meu plin de buruieni n-aş fi reuşit să obţin 2.080 kg. de orz la hec­tar. Mulţumesc partidului că m-a îndrumat să intru în înto­vărăşire şi să muncesc pămîntul cu mai mult spor“ , a spus tov. Matei Cazan. Intovărăşiţii, conştienţi de în­datorirea lor patriotică faţă de stat, au predat de îndată cotele la orz, obţinînd chitanţa nr. 1 pe comună. Ştefan Luca coresp. Munca la alta din comuna Biertan In comuna Biertan, raionul Mediaş, ca şi în alte comune din regiune, a început secerişul şi treierişul. Ţăranii muncitori frun­taşi ca Elisabeta Peţerea şi Ra­du Ibăşlăieanu sunt primii la tre­ierat şi la predarea cotelor că­tre stat. Pentru buna desfăşurare a muncii la arie a depus muncă însufleţită tov. Ştefan Lang, preşedintele sfatului popular, a­vînd grijă ca aria să fie ame­najată la timp. A fost instalat aci un aparat de radio şi o bi­bliotecă volantă cu cele mai noi cărţi agrotehnice. La panoul de onoare sunt popularizaţi frun­taşii în campania de vară. La fel s-au luat măsuri ca chioşcu­rile de la arie să fie aprovizio­nate cu cele necesare. Tudor Bezoşan coresp. Propuneri de inovaţii In cinstea zilei de 23 August, la întreprinderea „Ion Fonaghi“ din Oraşul Stalin, s-a desfăşurat „luna inovatorului“, care s-a în­cheiat la 31 iulie. In această perioadă, numeroşi muncitori fruntaşi ai întrecerii socialiste au făcut o serie de propuneri menite să ducă la creşterea producţiei şi a produc­tivităţii muncii, la realizarea de economii şi reducerea preţului de cost al produselor. Printre cele mai importante propuneri de inovaţii înregistra­te la cabinetul tehnic se numă­ră aceea a c­omanistului Samoilă Lörinez, forjor, care a propus marcarea cheilor tubulare prin matriţare odată cu forjarea cheii şi alte două propuneri, una care constă in confecţionarea unui dispozitiv pentru poansonat chei tabulare iar alta constând în ni­­tuirea cleştilor patenţi la presă, înlocuind prin aceasta nituirea manuală. La I. F. I. L. Oraşul Stalin Colectivul de muncitori şi teh­nicieni de la întreprinderea I.F.I.L. Oraşul Stalin, şi-a înde­plinit şi chiar depăşit angaja­mentele luate în cinstea zilei de 23 August. Astfel, la sortimen­tul cherestea răşinoase, ei au reuşit să-şi îndeplinească pînă în prezent angajamentul luat în cinstea zilei de 23 August, depă­­şindu-l chiar cu 86 metri cubi. La lemn pentru celuloză, anga­jamentul a fost depăşit cu 4 me­tri cubi. In momentul de faţă colectivul de muncitori şi tehni­cieni dă bătălia pentru îndepli­nirea angajamentului şi la sor­timentul cherestea fag. Dintre întreprinderile care au adus un apor­t însemnat la ob­ţinerea acestui succes se află fa­brica de cherestea din Zărneşti şi cea din Oraşul Stalin, care au dat cea mai mare producţie de material lemnos. PEŞTERA DE LA RÎŞNOV Era o zi pe la începutul lu­nii iulie. Trei băieţi în vârstă de vreo 18 ani, din oraşul Rîşnov, au pornit într-o excursie. Mer­gând pe drumul care duce din Rîşnov spre Poiana Stalin, nu de­parte de Valea Cetăţii, au ob­servat lingă drum ceva neobiş­nuit. O gaură în deal. Curiozi­tatea l-a făcut să intre. Gaura, nu era mai înaltă de 1 metru, aşa că au fost nevoiţi să se a­­plece. După câţiva paşi se aflau în întuneric. Au aprins un chi­brit şi iarăşi unul, şi încet, în­cet, au mers mai departe. Dar chibriturile s-au terminat şi el n-au dat de capăt. Apoi s-au în­ţeles să se întoarcă acasă pen­tru a lua o lampă cu care să poată intra mai departe. „Poate că am descoperit o peşteră“ şi-au zis ei. A doua zi s-au întors din nou. Au aprins lămpile şi au intrat. După ce au trecut de intrare printr-un fel de gang, în faţa lor s-a deschis o hală mare. Au pă­şit mai departe şi la lumina lămpilor a apărut o minunată privelişte. Nenumăratele stalac­tite i-au făcut să se simtă ca pe o uriaşă tablă de şah pe care sânt aranjate figurile. Dar aceste fi­guri de piatră reflectau lumina lămpilor în culori variate, parcă erau acoperite cu diamante şi rubine. Stalagmitele dădeau un sunet metalic, atunci când le atingeau cu beţele, iar prin părţile mai subţiri ale acestor coloane, lu­mina trecea, ca printr-o sticlă roşie. Fiecare cuvînt pe care îl pronunţau avea un ecou puter­nic. Ei au pornit mai departe, ca să vadă cit de mare este hala în care se aflau. Avea formă a­­proape rotundă, cu un diame­tru de vreo 70—80 m, şi o Înăl­ţime de aproximativ 10—15 m. După un timp, au mai desco­perit încă două ieşiri, dar cu toate că au mers de-a lungul lor ore întregi, destul de departe, n-au putut descoperi unde duc ele. Aerul în peşteră era proaspăt, totuşi nu s-a simţit curent, era răcoare, chiar frig, aşa că la ie­şire tinerii au avut impresia ca au intrat într-o baie de aburi. Deocamdată, vizitarea peşterii este suspendată, pînă se vor fa­ce amenajările necesare spre a putea fi vizitată în bune condi­­ţiuni. Secţiunea de cultură şi artă a sfatului popular raional Stalin, care a neglijat să se ocupe de măsurile necesare ocrotirii ace­stui monument al naturii, recent descoperit, va trebui ca împre­ună cu sfatul popular al oraşu­lui Rîşnov, să dispună asupra a­­cestor măsuri.

Next