Drum Nou, decembrie 1954 (Anul 11, nr. 3100-3126)

1954-12-01 / nr. 3100

PROLETARI IN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA ! nou 2 .A­L c­O­MITETU­LUI REGIO­NAL P.M.R. SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STALIN Amil XI. Nr. 3100 ! Miercuri 1 decembrie 1954 ! 4 pagini 20 bani Pentru generalizarea metodelor înaintate de lucru întregul avânt al industriei noastre socialiste se caracteri­zează prin introducerea şi ex­tinderea de noi metode şi per­fecţionări tehnice, care au dat şi dau posibilitatea oamenilor muncii din patria noastră să ri­dice productivitatea muncii şi să reducă preţul de cost al pro­duselor. Bogata experienţă so­vietică, precum şi propria expe­rienţă a fruntaşilor şi inovatori­lor noştri stau la baza măreţelor realizări tehnice obţinute de poporul nostru muncitor în anii regimului de democraţie popu­lară. In toate ramuri­le econo­miei noastre naţionale, ele­mentul nou, stimulat de partid şi guvern, işi croieşte drum si­gur înainte, măturînd din calea sa ce este vechi, rudimentar, înapoiat. Popularizarea şi extinderea metodelor de prelucrare rapidă şi intensă a metalelor consti­tuie, de pildă, o rezervă puter­nică pentru dezvoltarea indus­triei de construcţii de maşini. Problem© extinderii regimului de tăiere rapidă şi intensivă a metalelor, a stat şi stă în cen­trul preocupărilor comitetului de partid şi ale comitetului sin­dical de la uzinele de tractoare „Ernst Thälmann“. In cadrul acestei uzine, nu de mult, sub directa îndrumare a comitetului de partid şi cu spri­jinul permanent al cabinetului tehnic şi cercului A.S.I.T., ute­­mistu­l ajustor Ion Stratulat a reuşit după un studiu amănun­ţit al documentaţiei sovietice, să aplice pe maşina la care lu­crează metoda sovietică Jirov,­ de găurire intensivă a metale­lor, mărind astfel de 2—3 ori productivitatea muncii. Noua metodă a găsit un larg răsunet şi în rândul găuritorilor de la uzinele „Strungul“, „Ioan Fo­­naghi“ şi „Steagul Roşu“. Pen­tru generalizarea metodei la toate locurile de muncă unde se fac operaţii de găurire, co­mitetul sindical al uzinelor a or­ganizat un schimb d­e experien­ţă cu muncitorii găuritori. Tot in cadrul Uzinelor de trac­toare, oţelarii au experimentat de citeva zile o nouă metodă sovietică, aceea a oţelarului so­vietic Nicolai Slobod­skih de la uzina de tractoare din Stalin­grad, care constă în reducerea timpului de deservire a cupto­rului de oţel acţionat cu curent electric. Oţelarii Zoltán Francisc şi Zoltán Mi­hai, lucrând după metoda oţelarului Slobodskih, au reuşit să reducă timpul cu o oră la elaborarea unei şarje de oţel manga­nos şi cu 40 de minute la elaborarea unei şarje de oţel carbon. O mare extindere continuă să ia in întreprinderile din re­giunea noastră, iniţiativa gru­pei sindicale nr. 19, de la între­prinderea „21 Decembrie“ din Bucureşti, care constă in ajuto­rarea muncitorilor codaşi, spre a se ridica la nivelul fruntaşi­lor şi astfel să se creeze un a­­vînt general in producţie. La fabrica „Drapelul Roşu“ din O­­raşul Stalin de pildă, muncitoa­rea Elena Comăniţă, ajutată de tovarăşa Gafiţa Vlaie, a reuşit să realizeze in luna noiembrie o depăşire de 3 la sută faţă de plan, in timp ce in luna octom­brie a realizat­­ abia 94 la sută din plan. Un număr de 87 gru­pe sindicale din întreprinderile din regiune, aplică acum cu succes această iniţiativă. De multă popularitate se bu­cură şi iniţiativa filatoarei fruntaşe Antoaneta Alexovici de la uzinele „7 Noiembrie“ Bucureşti care constă în spori­rea productivităţii muncii prin mărirea indicelui de utilizare a maşinilor. Această­­ iniţiativă este aplicată acum cu succes la fabrica „Victoria“ din Cisnă­­die, „Firul Roşu“ din Tălmaci, „Drapelul Roşu“, „Partizanul Roşu“ din Oraşul Stalin şi Fila­tura Ghimbav. Dacă in unele întreprinderi metodele înaintate se aplică de un număr cit mai mare de muncitori, aceasta se datoreşte faptului că în aceste întreprin­deri comitetele de partid, comi­tetele sindicale şi conducerile administrative se preocupă să creeze toate condiţiile pentru promovarea noului în produc­ţie. Sunt însă întreprinderi un­de elementul nou, înaintat, este urm­at de o serie de măsuri birocratice, lipsind astfel mun­citorii de o serie de metode care să le dea posibilitatea să folo­sească mai bine maşinile, să în­trebuinţeze mai raţional mate­ria primă şi materialele, să îm­bunătăţească calitatea produ­selor şi să reducă preţul de cost al acestora. Astfel, la fabricile „Păun-Pin­­cio“ din Cisnădie, „9 Mai“ din Agnita, „Constantin David“ din Prejmer, „Strungul“ din Oraşul Stalin şi altele, se ţin în evi­denţă un număr mare de me­tode sovietice, fără să se ia însă măsuri şi să se creeze condiţii pentru aplicarea în mod ştiin­ţific a acelor metode înaintate, legate direct de specificul în­treprinderii. Datoria comitetelor de partid şi sindicale este de a îndruma cabinetele tehnice şi cercurile A.S.I.T. în sensul de a organiza conferinţe cu demonstraţii practice în legătură cu aplica­rea metodelor sovietice speci­fice întreprinderilor respective. Astfel, în întreprinderile meta­lurgice să se creeze condiţii pentru aplicarea în mod ştiin­ţific a metodei de tăiere rapidă şi intensivă a metalelor, în în­treprinderile textile să se orga­nizeze instructaje cu muncitoa­rele filatoare pentru aplicarea iniţiativei Antoaneta Alexovici, precum şi a celorlalte metode care se pot aplica în toate în­treprinderile, ca de pildă Lidia Corabelnicova, Ciutkih, Voro­­şin, Antonina Jandarova etc. Organizaţiile de partid tre­buie să vegheze ca elementul nou să nu fie frinat în dezvol­tarea lui, de măsuri birocratice. Oamenii muncii trebuie edu­caţi în spiritul luptei împotriva a ceea ce este vechi, înapoiat şi al însuşirii şi aplicării meto­delor noi înaintate, menite să ducă la dezvoltarea tehnicii, la creşterea producţiei industriale a patriei noastre, la îmbunătă­ţirea nivelului material şi cul­tural al celor ce muncesc. Să organizăm o largă apli­care şi extindere a metodelor inaintate,­in toate ramurile in­dustriei în toate întreprinderile, acestea constituind pârghii de seamă în dezvoltarea economiei noastre naţionale, în realizarea politicii partidului nostru de îmbunătăţire a nivelului de trai al celor ce mu­ncesc. In cuprinsul ziarului Un fiu credincios al poporu­lui sovietic. 20 de ani de la asasinarea lui S. M. Kirov. (pag. 2). Grija pentru sănătatea co­piilor. Şcoala d­e pădure. (Pag. 2). Munca laolaltă este spornică (pag. 2). Călduros salut ziarului „Veac Nou“. (pag. 3). Pentru securitate colectivă şi pace în Europa: Să înce­te® samavolniciile împo­triva Partidului Comunist din Germania; O dorinţă fierbinte a oamenilor mun­cii: pacea. (pag. 3). Lucrările Conferinţei ţărilor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii in Europa (pag. 4). Deschiderea Conferinţei ţărilor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS transmite comunicatul cu privire la şedinţa din 29 noiem­brie 1954 a Conferinţei de la Moscova a ţărilor eu­ropene pentru asigurarea păcii şi securităţii. La 29 noiembrie 1954, ora 15.00,­­la sediul Mi­nisterului Afacerilor Externe al U.R.S.S. de pe strada A. Tolstoi din Moscova, s-a deschis Con­ferinţa ţărilor europene pentru asigurarea­­păcii şi securităţii în Europa. La conferinţă participă delegaţii ale Uniunii Sovietice, Republicii Populare Polone, Republicii Cehoslovace, Republicii Democrate Germane, Re­publicii Populare Ungare, Republicii Populare Ro­mâne, Republicii Populare Bulgaria şi Republicii Populare Albania, precum şi un reprezentant al Republicii Populare Chineze ca observator. Conferinţa a fost deschisă printr-o cuvântare rostită de şeful delegaţiei Uniunii Sovietice. După scurte cuvântări rostite de şefii delegaţiilor Repu­blicii Populare Polone, Republicii Cehoslovace, Republicii Democrate Germane, Republicii Popu­lare Ungare, Republicii Populare Bulgaria, Repu­blicii Populare Albania, Republicii Populare Ro­mâne şi de reprezentantul Republicii Populare Chine®, a fost adoptată în unanimitate hotă­rârea de a se ţine Conferinţa ţărilor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii in Europa cu participarea statelor ale căror delegaţii au sosit la conferinţă. La şedinţa care a fost prezidată de V. M. Molotov au fost rezolvate mai întâi problemele organizatorice legate de desfăşurarea conferinţei. Apoi au fost ascultate declaraţia şefului de­legaţiei U.R.S.S., V. M. Molotov, prim vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. şi ministru al Afacerilor Externe al U.R.S.S., şi de­claraţia şefului delegaţiei Republicii Populare Po­lone, Jo®f Cyrankiewicz, preşedintele Consiliului de Miniştri ai Republicii Populare Polone. Următoarea şedinţă a avut loc la 30 noiem­brie ora 15.00. PE ÎNTINSUL REGIUNII NOASTRE Muncitorii fabricii de confecţii „Republica“ şi-au îndeplinit planul anual Muncitorii, inginerii, tehnicienii şi funcţionarii fabricii de confecţii „Republica“ din Oraşul Stalin, conştienţi fiind de măreţele sarcini puse nn faţă de guvern şi partid, de a spori continuu producţia bunurilor d­e larg consum, raportează că ieri 30 noiembrie au îndeplinit planul anual valoric pe anul 1954, lucrînd în contul anului 1955. Ne luăm angajamentul ca şi pe viitor să realizăm şi să ob­ţinem rezultate şi mai mari, considerîndu-ne astfel luptători activi pentru construirea socialismului în patria noastră și pentru apărarea păcii. COLECTIVUL DE CONDUCERE Cărţi citite cu aceeaşi dragoste Prin activitatea sa, biblioteca centrală raionala „Maxim Gor­ki“ din Sighişoara, contribuie la strângerea legăturilor de prietenie frăţească între oame­nii muncii români şi minorită­ţile naţionale din această loca­litate. Astfel, in cadrul biblio­tecii se ţin periodic recenzii în limba maghiară şi germană, În ultimele două luni de pildă, au avut loc recenzii asupra cărţi­lor apărute în limba maghiară „Pământ desţelenit“ şi „Pe Do­nul liniştit“ de M. Şolohov, în limba germană. Printre cei 1790 de cititori ai bibliotecii, se află români, germani şi maghiari. Cărţi traduse dintr-o limbă în­­tr-alta sunt citite cu aceeaşi dra­goste ca şi cărţile scrise în lim­ba maternă. Astfel, comunistul Noaghiu Alexandru, a citit în cursul acestui an 113 cărţi atât in limba română, maghiară cât şi în limba germană. Tînărul Marmeniuc Nistor a citit 96 de cărţi, printre care „Un om în­tre oameni“ de Camil Petrescu, „Stepan Bazin“ de St. Zlobin, ,,Strada oţelarilor“ de Olga Markova şi altele. U­tem­ista Bod Cecilia se află de aseme­nea printre cele mai bune citi­toare. In cursul acestui an ea a citit, peste 137 de cărţi. Mun­citorul Fol­bert Kurt de la coo­perativa meşteşugărească „1 Mai“, a citit în limba germană 37 de cărţi. T. Murza coresp. Comune fruntaşe la colectări Se Înnoptase de-a binelea. Te­lefonul din biroul împuternicitu­lui raional C.S.C. Sibiu, zbîrnîia într-una. Organele comunale din raion anunţau situaţia predării cotelor către stat. Mai întâi au telefonat comu­nele: Porumbacul de Jos, Ocna Sibiului, Racoviţa, Roşia, Fopta­ca, Sălişte, Tilişca şi altele, care şi-au îndeplinit şi depăşit planul de colectări la principalele pro­duse pe anul 1954. După ce toate comunele tran­­smiseseră situaţia s-au calculat procentele de realizare a pla­nului de colectări pe raion. In situaţia din ziua d­e 25 noiembrie au apărut următoarele rezulta­te: griu-secară 100,1 la sută, orz­­ovăz 100,4 la sută, porumb 103,3 la sută, alte boabe 103,5 la sută, cartofi 95 la sută şi la fin 102 la sută.­­ Din aceeaşi situaţie, a reieşit că în sectorul socialist, fruntaşe la predarea cotelor către stat, sânt gospodăriile agricole colec­tive din comunele Ocna Sibiu­lui şi Şelimbăr. Aceste succese sânt rezultatele muncii pontice şi organizatorice desfăşurate în rindurile ţărani­lor muncitori de către organiza­ţiile de partid, organele de co­lectare şi comitetele executive ale sfaturilor populare comunale. Aplicînd regulile agrotehnice Gheor­ghe Kir, ţăran muncitor din co­muna Şercaia şi deputat în sfatul popu­lar com­unal, aplicînd în mod raţional măsurii­ agrotehnice şi făcînd lucrări de bună calitate, ur­mind sfaturile şi în­drumările primite din partea inginerilor agronomi şi a tehnicienilor, a obţinut în anul acesta 1.750 kg. secară la hectar. Insămînţînd porumbul în trifoişte şi respectînd regulile agrotehnice la efec­tuarea arăturilor şi la întreţinerea cul­turilor, comunistul Mihail­ă Gheorghe din comuna Mîndra, a obţinut 1.800 kg. goremo­ boabe la hectar.

Next