Drum Nou, ianuarie 1955 (Anul 12, nr. 3127-3150)
1955-01-04 / nr. 3127
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! um nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STALIN Anul XII. Nr. 3127 Marţi 4 ianuarie 1955 4 pagini 20 bani Spre noi şi însemnate succese în industrie în anul 1955 Am păşit pragul unui nou an, ultimul an al cincinalului. Unele din întreprinderile regiunii noastre, ca de pildă, „Independenţa“ Sibiu, „Textila Roşie“ Oraşul Stalin şi altele, au întilnit anul 1955 cu luni în urmă. Numeroşi sunt muncitorii din fabricile şi uzinele noastre, care au depăşit citeva calendare, lucrînd acum in contul anilor 1959—1960. Recenta Hotărire a partidului şi guvernului subliniază de asemeni minunatele succese obţinute de oamenii muncii de la oraşe şi sate, in frunte cu eroica noastră clasă muncitoare. Aceste succese au pregătit condiţiile necesare pentru a se trece la desfiinţarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele şi raţii, realizîndu-se astfel încă un pas înainte spre creşterea necontenită a bunăstării celor ce muncesc din piepturile tuturor muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi funcţionarilor, pulsează bucuria înfăptuirilor de până azi, constituind acum, la început de an, o bază de plecare, un imbold di muncă pentru obţinerea de noi şi însemnate succese pe drumul îndeplinirii programului de măsuri economice trasat de partid şi guvern, în vederea dezvoltării economiei noastre naţionale şi ridicării nivelului de trai al poporului muncitor. In anul 1955, industria constructoare de maşini este chemată să-şi sporească aportul la dezvoltarea economiei noastre naţionale şi mai cu seamă a agriculturii. In comparaţie cu realizările din anul 1954, producţia uzinelor constructoare de maşini trebuie să atingă la acest an un nivel de peste 124 la sută, iar cea de maşini pentru industria nasară un nivel de peste 200 la sută. In acelaşi timp, urmărindu-se cu consecvenţă linia dezvoltării producţiei de bunuri de larg consum, întreprinderile industriei uşoare şi alimentare vor trebui să depăşească în proporţii însemnate realizările lor din anuil 1954. Odată cu creşterea cantitativă a producţiei şi lărgirea sortimentelor, in faţa întreprinderilor noastre stau sarcini însemnate şi din punctul de vedere al realizării indicilor calitativi ai planului, in special in legătură cu creşterea productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii produselor şi reducerea preţului de cost. Numărul mare de întreprinderi care şi-au îndeplinit înainte de termen sarcinile de plan in anul 1954, dovedeşte că în fabrici şi uzine există încă mari şi importante rezerve ale capacităţii de producţie nefolosite, care trebuie puse în slujba îndeplinirii planului pe anul 1955. Aşa de pildă, fabricile de cărămidă „Reconstrucţia'' Feldioara, „Brigadierul“ Tărlungeni şi „7 Noiembrie" Sighişoara trebuie să acorde in acest an o mai mare atenţie micii mecanizări in procesul de producţie. îmbunătăţirea indicelui de utilizare a maşinilor, încă slab încărcate, trebuie să creeze condiţii, atît pe seama dezvoltării relaţiilor de cooperare între diferite întreprinderi, cît şi pe seama utilizării capacităţii lor de producţie disponibile, pentru producerea de bunuri de consum din deşeuri şi materii prime. Aprovizionarea tehnico-materială a întreprinderilor este de asemeni o problemă de cea mai mare însemnătate. In afară de unele cazuri obiective, lipsurile existente în acest domeniu se datoresc slabei gospodăriri şi nejustei folosiri a resurselor materiale puse la dispoziţie de către stat, pentru îndeplinirea programului de producţie. Trebuie luate măsuri pentru normarea ştiinţifică a consumurilor specifice, prn închi-se capăt practicii dăunătoare a stocărilor peste normativ, care imobilizează în mod inutil la unele uzine, materiale care sunt absolut necesare altor uzine. Aşa de pildă, la data de 1 octombrie 1954, întreprinderea „Emailul Roşu“ din Mediaş deţinea stocuri de materii prime şi de producţie neterminată cu mai mult de 45 la sută peste normativ. Sub îndrumarea organizaţiilor de partid, conducerile întreprinderilor trebuie să-şi îndrepte atenţia în mod deosebit spre asigurarea unei producţii ritmice, care va permite folosirea deplină a resurselor materiale şi de muncă ale întreprinderilor. Pentru a realiza acest lucru este necesar să se introducă o justă planificare operativă a producţiei, în aşa fel ca să se stabilească un decalaj raţional între diferite secţii ale întreprinderii. De asemeni, reducerea preţului de cost al produselor este şi rămîne una dintre sarcinile de bază ale întreprinderilor, cunoscind că de reducerea preţului de cost depinde întărirea puterii de cumpărare a salariului muncitorilor şi creşterea bunăstării celor ce muncesc. Dezvoltarea mai departe a întreprinderilor noastre şi îmbunătăţirea indicilor cantitativi şi calitativi ai activităţii lor necesită o luptă neîntreruptă pentru folosirea cit mai raţională a resurselor materiale, de muncă şi băneşti, realizindu-se un regim complex de economii şi reducîndu-se tot mai mult preţul de cost al producţiei. Conducerile întreprinderilor, comitetele sindicale şi organizaţiile de partid, trebuie să pună în centrul activităţii lor sarcinile importante care derivă din prevederile proiectului de Directive al Congresului al II-lea al partidului cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2—3 ani. In acest scop trebuie asigurată din timp pregătirea tehnologică a fabricaţiei noilor tipuri de produse ce vor fi fabricate în 1955, pentru diferite ramuri ale producţiei agricole. Întreprinderile metalurgice, textile şi altele care au în sarcina de plan livrări pentru agricultură, trebuie să aibă mereu în vedere faptul că, aşa cum arată proiectul de Directive, aprovizionarea tehnico-materială a agriculturii cu maşini şi unelte agricole, îngrăşăminte etc., constituie o problemă hotăritoare pentru dezvoltarea agriculturii. Sarcina întreprinderilor din industria producătoare de mijloace de producţie este ca, paralel cu îndeplinirea sarcinilor de plan la producţia de bază să pună la dispoziţia oamenilor muncii, mai multe bunuri de larg consum, mai bune şi mai ieftine. Este inadmisibil ca intr-o serie de întreprinderi mari, cum e de pildă „Steagul Roşu" şi altele, producţia de bunuri metalice de larg consum să nu atingă nici un procent din valoarea producţiei globale. Pentru realizarea măreţelor sarcini pe care planul de stat pe anul 1955 le pune în faţa întreprinderilor, capătă o mare importanţă stabilirea concretă şi operativă a măsurilor practice ce trebuie luate pentru a asigura îndeplinirea în întregime a planului. Programul de măsuri tehnico-organizatorice trebuie să constituie programul de luptă al fiecărei întreprinderi pentru îmbunătăţirea tehnicii şi organizarea producţiei. Muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari! Să depunem toate eforturile şi toată capacitatea noastră de muncă creatoare, pentru a asigura în anul 1955 un nou şi puternic avînt al economiei noastre naţionale, în vederea îndeplinirii sarcinii trasate de partid şi guvern cu privire la îmbunătăţirea necontenită a nivelului de trai al celor ce muncesc. — B.Bjo i .twA | i.,'j i l,'Al_14 SIBIU Cum se construiesc parazăpoaiile şi importanţa lor (pag. 2). Spicuiri din scrisorile corespondenţilor voluntari (pag. 2). La zi: Nurrta ..şefului“ (pag. 2). Răspunsurile lui G. M. Malenkov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., la întrebările d-lui Charles Edward Shutt (pag. 3). - Răspunsurile tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.A., la întrebările puse de agenţia iugoslavă „Iugopress“ (pag. 3). - Rezoluţia conferinţei reprezentanţilor adunărilor legiuitoare ale R. P. Polone, R. Cehoslovace și R. D. Germană în legătură cu ratificarea acordurilor de la Paris (pag. 4), în cuprinsul ziarului. pe IntaxSin.hegiu Primele succese pe anul 1955 (De la corespondentul voluntar I. Ciobotaru, Sighișoara). — La gospodăria agricolă colectivă „Gheorghe Doja“ din satul Vulcan, raionul Sighișoara, în prima zi a anului 1955 s-au terminat o serie de lucrări pregătitoare în vederea campaniei agricole de primăvară. Au fost reparate 17 pluguri, 13 grape, 5 prăşitoare, 5 maşini de semănat porumb precum şi alte unelte. De asemenea, colectiviştii au pregătit orzul şi ovăzul necesare însăminţărilor, precum şi substanţele chimice pentru tratarea seminţelor. In această acţiune s-au evidenţiat colectiviştii Imre Lauranţiu şi Alfred Tigral. In planul de muncă al gospodăriei se prevede ca In zilele următoare să se treacă la reparatul oaielor. ★ La data de 1 ianuarie a.c. planul colectărilor de lapte a fost îndeplinit în întregime, totalizing 100,2 la sută pe raion. Pe sectoare planul a fost îndeplinit după cum urmează: în sectorul individual cu 100 la sută; in gospodăriile colective cu 120 la sută; în gospodăriile de stat cu 103 la sută. Primele care şi-au realizat planul au fost comunele Tigmaidru, Criş şi Apold. In momentul de faţă, s-a intensificat activitatea in domeniul achiziţiilor. k . O nouă asociaţie pentru cultivarea sfeclei de zahăr In seara zilei de 29 decembrie 1954, a avut loc constituirea unei asociaţii pentru cultivarea sfeclei e zahăr în oraşul Rupea, formată din 12 familii de ţărani muncitori. Primii care au făcut cereri au fost ţăranii muncitori Ioan Spornic, deputat, Gheorghe Bănuţ, Ioan Cristea, Gheorghe Bîrsan, Gheorghe Corcodel şi alţii. O muncă, intensă pentru constituirea asociaţiei au desfăşurat-o membrii organizaţiei de bază, sprijiniţi efectiv de tov. Mircea Topoleanu, activist al comitetului regional de partid. Prima adunare generală a asociației a ales un comitet de conducere si a votat in unanimitate statutul asociației. IIII- 2005 PRINTRE NĂMEŢI Ninsese toată noaptea de anul nou cu fulgi mari. In zori, cină viaţa Oraşului Stalin începu să se reverse pe străzi, acestea erau tare înzăpezite. Ion Trifan, care locuieşte pe strada Pavel Tcacenco la nr. 22, ieşise cu lopata să facă o cărare pe trotuar. Ca el se luptau cu nămeţii de ceilalţi vecini. Lucrul le era spornic şi se părea că-i veniseră de hac învrăjbitei vremi. Pe la ora 9 se auzi claxonul unei maşini in capătul străzii. Se aducea plinea la unitatea de desfacere nr. 77. Maşina se opri, şoferul cobori şi privind la nămeţii de zăpadă care-i tăiau drumul, îşi dădu şapca j de ceafă. Cu oarecare greutate inaintă cițivai paşi, apoi se adresă primului intilnit: — La mulţi ani tovarăşe! — La mulţi, îi răspunse cel căruia îi era adresată urarea. — Multă muncă, continuă şoferul privind la cel ce lucra, dar fără folos. — Ce spui? se oţărî omul care lopăta. — Dumneata vei putea trece pe trotuar, dar dacă te vei duce să iei pont n-oi să găsești. Cel ce lucra, cu mîinile înroşite de ger, stringind coada lopeţii, o privea din ce în ce mai contrariat pe șofer. Acesta fâcindu-se că nu observă nimic continuă: — Dacă vrei, spune lucrul ăsta şi celorlalţi. Am sosit cu piine, dar mă întorc pentru că nu pot ajunge la centrul de desfacere, din cauza zăpezii. Am să revin mai tirziu, dacă bineînţeles se va schimba situaţia. Şi cum spuse cuvintele astea, făcu stinga-mprejur şi nu după mult timp autocamionull se auzi pornind spre partea de unde venise. Oamenii de pe strada se adu- tiară să se sfătuiască: ce-i de făcut? Fiecare se gîndise numai la el. îşi curăţise porţiunea de trotuar şi socotea că astfel dezăpezitul era un fapt implinit. Maşina cu pâinea destinată fiecăruia din ei, nu putea trece , însă în zig-zag, pe trotuar. — A dracului încurcătură, oftă un bătrîrtel sufliv din mâini. — Dă fuga la deputata noas- tră, tovarășa Jelesen, i se adre-, să un altul, lui Ion Trifan. Deputata nu era acasă. Se întrebau cu toții și vedeau că vremea trece, iar ei stau cu mirtile in sin. — Uite ce-i, își dădu cu pă-' rerea muncitorul Ladislau Mar- cu, hai să facem o echipă și, strîngem toată zăpada pe o singură parte a străzii, dintr-un capăt în celălalt. Anastasia Reveica, Crista, Roth, Olga Trifan, Marta' Schuster, Rita Zetz, Maria Mai- Olat, surorile Bölönyi, Ion Braşo- veanu, delegata de femei din, circumscripţie. Anastasia Roth * şi ceilalti, romîni, maghiari şi germani, bărbaţi şi femei, tineri şi bătrini, se îndreptară spre capătul străzii şi munca * reîncepu. Cei peste 20 de oameni înaintau, înlăturînd zăpada cu mul-tă repeziciune, cot la cot, munca-i cu spor. Pe la amiază tot grupul de oameni, cu fețele împrospătate de aerul rece, privea voios în urmă. Pe strada Pavel Tcacenco poate trece acum orice vehicol. început de an cu noi sortimente La uzinele textile ,,Vasia Vasilescu“ din Mediaş, in această lună vor intra in fabricaţie noi sortimente. In prima zi de lucre a noului an s-au continuat probele in urma cărora se va trece la fabricarea de catifea cord, de o calitate mult îmbunătăţită faţă de cea fabricată în anii trecuţi. De asemenea au loc probele necesare pentru a se trece la producerea de textile din celofibră. Basmale, rochiţe, fabricate din acest material, vor fi la fel de trainice ca acelea fabricate din bumbac, avînd însă un aspect mult mai frumos. Producţia din acest an a uzinelor textile „Vasia Vasiescu“ va fi cu cel puțin 8 la sută mai mare decât în anul trecut. FRUNTAŞI IN MUNCA ţăran muncitor din comun» responsabila „Brigăzii păcii“ .... ._ . ■ . . . din sectorul oţelărie a uzine-Siimiuc, raionul Sibi, lucrmd ^ ^ tractJT .Ernst Thăl„ pămintul după indicaţiile tehnicienilor agricoli a recoltat de pe 35 ani, 1 vagon sfeclă de zahăr, marn“. Depăşind regulat normele de lucru ea lucrează în momentul de faţă în a doua jumătate a lunii martie 1956, de la gospodăria agricolă de stat din Dumbrăveni, prin metodele zootehnice date îngrijitorilor, brigada lui a izbutit să depăşească planul de creştere la bovine faţă de anul trecut cu 20 la sută, iar la porcine cu 48 la sută. • SÜTŐ BADISLAU forjor fruntaş de la uzinele „Steagul Roşu“ lucrînd după metoda Voroşin, el a reuşit să dea produse in contul anului 1959. N. HANEA GHEORGHIŢA BAIASU ANDREI GÜNTHER