Drum Nou, ianuarie 1955 (Anul 12, nr. 3127-3150)

1955-01-04 / nr. 3127

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! um nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STALIN Anul XII. Nr. 3127 Marţi 4 ianuarie 1955 4 pagini 20 bani Spre noi şi însemnate succese în industrie în anul 1955 Am păşit pragul unui nou an, ulti­mul an al cincinalului. Unele din în­treprinderile regiunii noastre, ca de pildă, „Independenţa“ Sibiu, „Textila Roşie“ Oraşul Stalin şi altele, au în­­tilnit anul 1955 cu luni în urmă. Nu­meroşi sunt muncitorii din fabricile şi uzinele noastre, care au depăşit cite­va calendare, lucrînd acum in contul ani­lor 1959—1960. Recenta Hotărire a partidului şi guvernului subliniază de asemeni mi­nunatele succese obţinute de oamenii muncii de la oraşe şi sate, in frunte cu eroica noastră clasă muncitoare. Aceste succese au pregătit condiţiile necesare pentru a se trece la desfiin­ţarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele şi raţii, realizîndu-se astfel încă un pas înainte spre creşte­rea necontenită a bunăstării celor ce muncesc d­in piepturile tuturor muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi funcţiona­rilor, pulsează bucuria înfăptuirilor de până azi, constituind acum, la început de an, o bază de plecare, un imbold di muncă pentru obţinerea de noi şi în­semnate succese pe drumul îndeplini­rii programului de măsuri economice trasat de partid şi guvern, în vederea dezvoltării economiei noastre naţiona­le şi ridicării nivelului de trai al po­porului muncitor. In anul 1955, industria constructoare de maşini este chemată să-şi sporească aportul la dezvoltarea economiei noas­tre naţionale şi mai cu seamă a agri­culturii. In comparaţie cu realizările din anul 1954, producţia uzinelor con­structoare de maşini trebuie să atingă la acest an un nivel de peste 124 la sută, iar cea de maşini pentru indus­tria nasară un nivel de peste 200 la sută. In acelaşi timp, urmărindu-se cu consecvenţă linia dezvoltării producţiei de bunuri de larg consum, întreprinde­rile industriei uşoare şi alimentare vor trebui să depăşească în proporţii în­semnate realizările lor din anuil 1954. Odată cu creşterea cantitativă a pro­ducţiei şi lărgirea sortimentelor, in fa­ţa întreprinderilor noastre stau sar­cini însemnate şi din punctul de ve­dere al realizării indicilor calitativi ai planului, in special in legătură cu creşterea productivităţii muncii, îmbu­nătăţirea calităţii produselor şi redu­cerea preţului de cost. Numărul mare de întreprinderi care şi-au în­deplinit înainte de termen sar­cinile de plan in anul 1954, dovedeşte că în fabrici şi uzine există încă mari şi importante rezerve ale capacităţii de producţie nefolosite, care trebuie puse în slujba îndeplinirii planului pe anul 1955. Aşa de pildă, fabricile de cărămidă „Reconstrucţia'' Feldioara, „Brigadierul“ Tărlungeni şi „7 Noiem­brie" Sighişoara trebuie să acorde in acest an o mai mare aten­ţie micii me­canizări in procesul de producţie. îmbunătăţirea indicelui de utilizare a maşinilor, încă slab încărcate, tre­buie să creeze condiţii, atît pe seama dezvoltării relaţiilor de cooperare în­tre diferite întreprinderi, cît şi pe sea­ma utilizării capacităţii lor de produc­ţie disponibile, pentru producerea de bunuri de consum din deşeuri şi ma­terii prime. Aprovizionarea tehnico-materială a întreprinderilor este de asemeni o pro­blemă de cea mai m­are însemnătate. In afară de unele cazuri obiective, lip­surile existente în acest domeniu se da­­toresc slabei gospodăriri şi nejustei folosiri a resurselor materiale puse la dispoziţie de către stat, pentru înde­plinirea programului de producţie. Trebuie luate măsuri pentru norma­rea ştiinţifică a consumurilor specifi­ce, prn închi-se capăt practicii dăună­toare a stocărilor peste normativ, care imobilizează în mod inutil la unele uzine, materiale care sunt absolut ne­cesare altor uzine. Aşa de pildă, la data de 1 octombrie 1954, întreprinderea „Emailul Roşu“ din Mediaş deţinea stocuri de materii prime şi de produc­ţie neterminată cu mai mult de 45 la sută peste normativ. Sub îndrumarea organizaţiilor de partid, conducerile întreprinderilor tre­buie să-şi îndrepte atenţia în mod deo­sebit spre asigurarea unei producţii ritmice, care va permite folosirea de­plină a resurselor materiale şi de muncă ale întreprinderilor. Pentru a realiza acest lucru este necesar să se introducă o justă planificare operativă a producţiei, în aşa fel ca să se sta­bilească un decalaj raţional între dife­rite secţii ale întreprinderii. De ase­meni, reducerea preţului de cost al produselor este şi răm­îne una dintre sarcinile de bază ale întreprinderilor, cunoscind că de reducerea preţului de cost depinde întărirea puterii de cum­părare a salariului muncitorilor şi creşterea bunăstării celor ce mun­cesc. Dezvoltarea mai departe a întreprin­derilor noastre şi îmbunătăţirea indici­lor cantitativi şi calitativi ai activi­­tăţii lor necesită o luptă neîntreruptă pentru folosirea cit mai raţională a re­surselor materiale, de muncă şi bă­neşti, realizindu-se un regim complex de economii şi reducîndu-se tot mai mult preţul de cost al producţiei. Conducerile întreprinderilor, comite­tele sindicale şi organizaţiile de partid, trebuie să pună în centrul activităţii lor sarcinile importante care derivă din pre­vederile proiectului de Directive al Congresului al II-lea al partidului cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2—3 ani. In acest scop tre­buie asigurată din timp pregătirea teh­nologică a fabricaţiei noilor tipuri de produse ce vor fi fabricate în 1955, pentru diferite ramuri ale producţiei agricole. Întreprinderile metalurgice, textile şi altele care au în sarcina de plan livrări pentru agricultură, trebuie să aibă mereu în vedere faptul că, aşa cum arată proiectul de Directive, a­­provizionarea tehnico-materială a agri­culturii cu maşini şi unelte agricole, îngrăşăminte etc., constituie o proble­mă hotăritoare pentru dezvoltarea a­­griculturii. Sarcina întreprinderilor din industria producătoare de mijloace de producţie este ca, paralel cu îndeplinirea sarci­nilor de plan la producţia de bază să pună la dispoziţia oamenilor muncii, m­ai multe bunuri de larg consum, mai bune şi mai ieftine. Este inadmisibil ca intr-o serie de întreprinderi mari, cum e de pildă „Steagul Roşu" şi altele, producţia de bunuri metalice de larg consum să nu atingă nici un procent din valoarea producţiei globale. Pentru realizarea măreţelor sarcini pe care planul de stat pe anul 1955 le pune în faţa întreprinderilor, capătă o mare importanţă stabilirea concretă şi operativă a măsurilor practice ce trebuie luate pentru a asigura în­deplinirea în întregime a planului. Pro­gramul de măsuri tehnico-organizato­­rice trebuie să constituie programul de luptă al fiecărei întreprinderi pentru îmbunătăţirea tehnicii şi organizarea producţiei. Muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari! Să depunem toate efortu­rile şi toată capacitatea noastră de muncă creatoare, pentru a asigura în anul 1955 un nou şi puternic avînt al economiei noastre naţionale, în vederea îndeplinirii sarcinii trasate de partid şi guvern cu privire la îmbunătăţirea necontenită a nivelului de trai al ce­lor ce muncesc. — B.Bjo i .twA | i.,'j i l,'Al_14 SIBIU Cum se construiesc parază­­poaiile şi importanţa lor (pag. 2). Spicuiri din scrisorile cores­pondenţilor voluntari (pag. 2). La zi: Nurrta ..şefului“ (pag. 2). Răspunsurile lui G. M. Malen­kov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., la în­trebările d-lui Charles Ed­ward Shutt (pag. 3). - Răspunsurile tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej, preşedintele­ Consiliului de Miniştri al R.P.A., la întrebările puse de agenţia iugoslavă „Iugopress“ (pag. 3). - Rezoluţia conferinţei repre­zentanţilor adunărilor legiui­toare ale R. P. Polone, R. Ce­hoslovace și R. D. Germană în legătură cu ratificarea a­­cordurilor de la Paris (pag. 4), în cuprinsul ziarului. pe IntaxSin­.­hegiu Primele succese pe anul 1955 (De la corespondentul voluntar I. Ciobotaru, Sighișoara). — La gospodăria agricolă colectivă „Gheorghe Doja“ din satul Vul­can, raionul Sighișoara, în prima zi a anului 1955 s-au terminat o serie de lucrări pregătitoare în vederea campaniei agricole de primăvară. Au fost reparate 17 pluguri, 13 grape, 5 prăşitoare, 5 maşini de semănat porumb pre­cum şi alte unelte. De asemenea, colectiviştii au pregătit orzul şi ovăzul necesare însăminţărilor, precum şi substanţele chimice pentru tratarea seminţelor. In această acţiune s-au evi­denţiat colectiviştii Imre Lau­ra­nţiu şi Alfred Tigral. In pla­nul de muncă al gospodăriei se prevede ca In zilele următoare să se treacă la reparatul oaielor. ★ La data de 1 ianuarie a.c. pla­nul colectărilor de lapte a fost îndeplinit în întregime, totalizing 100,2 la sută pe raion. Pe sectoa­re planul a fost îndeplinit după cum urmează: în sectorul indi­vidual cu 100 la sută; in gospo­dăriile colective cu 120 la sută; în gospodăriile de stat cu 103 la sută. Primele care şi-au realizat planul au fost com­­unele Tigmai­­dru, Criş şi Apold. In momentul de faţă, s-a intensificat activita­tea in domeniul achiziţiilor. ­­k . O nouă asociaţie pentru cultivarea sfeclei de zahăr In seara zilei de 29 decembrie 1954, a avut loc constituirea unei asociaţii pentru cultivarea sfeclei e zahăr în oraşul Rupea, forma­tă din 12 familii de ţărani mun­citori. Primii care au făcut ce­reri au fost ţăranii muncitori Ioan Spornic, deputat, Gheorghe Bănuţ, Ioan Cris­tea, Gheorghe Bîrsan, Gheorghe Cor­co­del şi alţii. O muncă, intensă pentru con­stituirea asociaţiei au desfăşu­­rat-o membrii organizaţiei de bază, sprijiniţi efectiv de tov. Mircea Topoleanu, activist al comitetului regional de partid. Prima adunare generală a aso­ciației a ales un comitet de con­ducere si a votat in unanimitate statutul asociației. IIII- 2005 PRINTRE NĂMEŢI Ninsese toată noaptea de a­­nul nou cu fulgi mari. In zori, cină viaţa Oraşului Stalin începu să se reverse pe străzi, acestea erau tare înză­pezite. Ion Trifan, care locuieşte pe strada Pavel Tcacenco la nr. 22, ieşise cu lopata să facă o cărare pe trotuar. Ca el se lup­tau cu nămeţii de ceilalţi ve­cini. Lucrul le era spornic şi se părea că-i veniseră de hac în­­vrăjbitei vremi. Pe la ora 9 se auzi claxonul unei maşini in capătul străzii. Se aducea plinea la unitatea de desfacere nr. 77. Maşina se opri, şoferul co­bori şi privind la nămeţii de ză­padă care-i tăiau drumul, îşi dă­du şapca j de ceafă. Cu oare­care greutate inaintă cițivai paşi, apoi se adresă primului intilnit: — La mulţi ani tovarăşe! — La mulţi, îi răspunse cel căruia îi era adresată urarea. — Multă muncă, continuă şoferul privind la cel ce lucra, dar fără folos. — Ce spui? se oţărî omul care lopăta. — Dumneata vei putea trece pe trotuar, dar dacă te vei du­ce să iei pont n-oi să găsești. Cel ce lucra, cu mîinile înro­şite de ger, stringind coada lo­­peţii, o privea din ce în ce mai contrariat pe șofer. Acesta fâcindu-se că nu­ ob­servă nimic continuă: — Dacă vrei, spune lucrul ăsta şi celorlalţi. Am sosit cu piine, dar mă întorc pentru că nu pot ajunge la centrul de desfacere, din cauza zăpezii. Am să revin mai tirziu, dacă bine­înţeles se va schimba si­tuaţia. Şi cum spuse cuvintele as­tea, făcu stinga-mprejur şi nu­ după mult timp autocamionull se auzi pornind spre partea de­ unde venise. Oamenii de pe strada se adu-­ tiară să se sfătuiască: ce-i de­­ făcut? Fiecare se gîndise numai­ la el. îşi curăţise porţiunea de trotuar şi socotea că astfel­ dezăpezitul era un fapt impli­­nit. Maşina cu pâinea destinată­ fiecăruia din ei, nu putea trece , însă în zig-zag, pe trotuar. — A dracului încurcătură, oftă un bătrîrtel sufliv d­in­ mâini. — Dă fuga la deputata noas-­ tră, tovarășa Jelesen­, i se adre-, să un altul, lui Ion Trifan. Deputata nu era acasă. Se întrebau cu toții și vedeau­­ că vremea trece, iar ei stau cu mi­rtile in sin. — Uite ce-i, își dădu cu pă-' rerea muncitorul Ladislau Mar-­ cu, hai să facem o echipă și, strîngem toată zăpada pe o sin­gură parte a străzii, dintr-un­ capăt în celălalt. Anastasia Reveica, Crista, Roth, Olga Trifan, Marta' Schuster, Rita Zetz, Maria Mai- O­lat, surorile Bölönyi, Ion Braşo-­­ veanu, delegata de femei din, circumscripţie. Anastasia Roth * şi ceilalti, romîni, maghiari şi germani, bărbaţi şi femei, ti­neri şi bătrini, se îndreptară­­ spre capătul străzii şi munca * reîncepu. Cei peste 20 de oameni înain­tau, înlăturînd zăpada cu mul-­­­tă repeziciune, cot la cot, mun­­ca-i cu spor. Pe la amiază tot grupul de oameni, cu fețele împrospătate­ de aerul rece, privea voios în­ urmă. Pe strada Pavel Tcacenco poa­te trece acum orice vehicol. început de an cu noi sortimente La uzinele textile ,,Vasia Vasi­­lescu“ din Mediaş, in această lu­nă vor intra in fabricaţie noi sor­timente. In prima zi de lucre a noului an s-au continuat probele in ur­ma cărora se va trece la fabrica­rea de catifea cord, de o calitate mult îmbunătăţită faţă de cea fabricată în anii trecuţi. De asemenea au loc probele necesare pentru a se trece la pro­ducerea de textile din celofibră. Basmale, rochiţe, fabricate din acest material, vor fi la fel de trainice ca acelea fabricate din bumbac, avînd însă un aspect mult mai frumos. Producţia din acest an a uzi­nelor textile „Vasia Vasiescu“ va fi cu cel puțin 8 la sută mai mare decât în anul trecut. FRUNTAŞI IN MUNCA ţăran muncitor din comun» responsabila „Brigăzii păcii“ .... ._ . ■ . . . din sectorul oţelărie a uzine-Siimiuc, raionul Sibi, lucrmd ^ ^ tractJT .Ernst Thăl„ pămintul după indicaţiile teh­nicienilor agricoli a recoltat de pe 35 ani, 1 vagon sfeclă de zahăr, marn“. Depăşind regulat normele de lucru ea lucrează în momentul de faţă în a doua jumătate a lunii martie 1956, de la gospodăria agricolă de stat din Dumbrăveni, prin metodele zootehnice date în­grijitorilor, brigada lui a iz­butit să depăşească planul de creştere la bovine faţă de anul trecut cu 20 la sută, iar la porcine cu 48 la sută. • SÜTŐ BADISLAU forjor fruntaş de la uzinele „Steagul Roşu“ lucrînd du­pă metoda Voroşin, el a reu­şit să dea produse in contul anului 1959. N. HANEA GHEORGHIŢA BAIASU ANDREI GÜNTHER

Next