Drum Nou, aprilie 1955 (Anul 12, nr. 3202-3227)

1955-04-01 / nr. 3202

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STANN Anul XII. Nr. 3802 Vineri 1 aprilie 1955 4 pagini 20 bani Să ridicăm calitatea predării lecţiilor în şcoli Ca rezultat al atenţiei şi grijii pe care puterea populară o acordă şcolii şi slujitorilor ei, învăţământul din ţara noastră a luat o largă dezvoltare. Re­gimul democrat-popular a creat o re­ţea largă de instituţii de învăţământ, de toate gradele. Numai numărul e­­levilor cuprinşi în clasele de la a VII-a la a X-a este astăzi în regiu­nea noastră de aproximativ 9.000. A fost asigurată baza materială a învă­ţământului; s-au clădit noi localuri de şcoală; au fost înfiinţate noi cantine şi internate; se confecţionează mari cantităţi de material didactic. Toate aceste realizări au dat posibi­litate învăţătorilor şi profesorilor să-şi îndrepte atenţia spre îndeplinirea sar­­crilor lor primordiale: asigurarea unui înalt nivel al predării. De calitatea lec­ţiei depinde continua ridicare a cali­tăţii muncii instructive şi educative în şcoală. Este de la sine înţeles că for­malismul, simplismul, aplicarea sab­­parohii în predarea lecţiilor au ca re­zultat o pregătire insuficientă, neco­respunzătoare, a elevilor. Munca de mîntuială, de suprafaţă, angajamente­le neândeplinite, lecţiile predate în mod teoretic, cu un conţinut sărac, ne­legate de practică, neîntemeiate pe de­monstraţii practice, lecţiile care nu respectă principiile pedagogice, desfă­şurate la un nivel scăzut din punct de vedere ştiinţific, lipsa de exigenţă faţă de elevi, toate au dus la promovarea unor absolvenţi incompetenţi să rezol­ve sarcinile lor în producţie. Folosirea programelor de învăţămint şi a manualelor este una din condiţiile care asigură caracterul nou, ştiinţific, al învăţamîntului. Majoritatea învăţă­torilor şi profesorilor din regiunea noastră au obţinut succese însemnate în predare, datorită faptului că au fo­losit în mod creator programele şi manualele, au predat lecţii legate de practică, de viaţă şi de problemele construirii socialismului în patria noastră, că au ştiut să se ajute de materialele beletristice şi didactice. Astfel procedează Marian O­­u­ra, de la Şcoala elementară din comuna Be­­ga, raionu­l Rupea, Carol Bucovschi, profesor de matematici şi fizică la Şcoala medie de 10 ani din Sighişoa­ra, Pista Gh., de la Şcoala elementa­ră, secţia de predare în limba maghiară din Zărneşti, raionul Statin, M. Kil­e­­vici, profesoară de ştiinţele naturii la Şcoala medie de băieţi din Sibiu, Tho­mas Wenta, de la Şcoala germană din Oraşul Stalin. Ei caută să prezinte in mod interesant cunoştinţele noi, folo­sind din plin materialul intuitiv. In acelaşi timp, se constată că, în predarea lecţiilor mai sunt unele mani­festări de formalism, de simplism. Li­nii învăţători şi profesori predau lecţii şablon, lipsite de varietate, fără să respecte principate didactice şi meto­dele juste de predare. Aceasta are ca urmare nu numai scăderea nivelului procesului instructiv, ci şi al procesu­lui educativ. Principala cauză a nivelului scăzut în predări la unele şcoli, o constituie lipsa simţului de răspundere şi super­ficialitatea unor cadre didactice care intră la ore fără a se pregăti. Unii dintre învăţători şi profesori socotesc că nu mai au nevoie să-şi întocmească planuri de lecţie. De pildă profesorul de ştiinţe naturale Iosif Zambolschi din comuna Nocrich, raionul Agnita, nu leagă de loc lecţiile teoretice cu practica, deşi are toate condiţiile po­sibile pentru a face acest lucru, iar profesoara Palmeşan Maria, de la Şcoala elementară nr. 8 din Oraşul Sta­n, pe lingă că nu se pregăteşte pentru lecţii, se poartă brutal cu elevii. Pe de altă parte, unii învăţători şi profesori tineri nu se străduiesc să-şi îmbogăţească cunoştinţele, nu se pun continuu la curent cu ultimele cuceriri ale ştiinţei. Dacă învăţătorii şi profesorii vor a­­corda cea mai mare atenţie pregătirii lor multilaterale, atunci nivelul predă­rii în şcolile noastre va creşte conti­nuu şi, ca o consecinţă directă, vor fi înlăturate manifestările de formalism, de superficialitate. Pentru aceasta însă, cadrele didac­tice trebuie în primul rînd să dea o mare importanţă ridicării nivelului lor ideologi şi politic. Pentru a forma din eevii săi viitori constructori înflă­căraţi ai societăţii noi, învăţătorul şi profesorul trebuie să posade el însuşi o înaltă principiailita­te, conştiinţa şi consecvenţa unor asemenea construc­tori. Aceasta însă nu se poate realiza decît studiind continuu, cu perseve­renţă. Cadrele didactice trebuie să lupte pentru ridicarea nivel­ului lor profesio­nal, completîndu-şi cunoştinţele lor prin studiul individual, însuşirea măestriei pedagogice tre­buie să constituie un obiectiv de sea­mă al fiecărui învăţător şi profesor. O atenţie deosebită trebuie acordată în­suşirii experienţei şcolii sovietice şi a metodelor pedagogice ale învăţătorilor şi profesorilor fruntaşi din ţara noas­tră. Pregătirea specială pentru fiecare lecţie în parte, duce la înlăturarea for­malismului în predare. Planificarea bună a lecţiei, pare să ţină seama de situaţia concretă a clasei respective, de particularităţile de viraţă ale elevi­lor, cunoaşterea temei întregii lecţii, au ca rezultat lecţii care stîrnesc inte­resul elevilor şi înlătură rămînerea în urmă la învăţătură. In lupta pentru ridicarea nivelului predării, pentru înlăturarea formalis­mului la lecţii, sarcini deosebite revin organelor interne de control şi orga­nelor secţiilor de învăţămînt ale sfa­turilor populare, care trebuie să îndru­me toate cadrele didactice în munca lor de pregătire a lecţiilor. Organizaţiile de partid din şcoli tre­buie să se intereseze îndeaproape de calitatea lecţiilor, urmărind ca întrea­ga predare să fie pătrunsă de spirit port­i­­c, de principialitate, să sprijine cadrele didactice în vederea ridicării continue a măestriei lor pedagogice. Asigurarea unui învăţămînt temei­nic, necesită o însuşire continuă, con­ştientă a cunoştinţelor, de către elevi. Pentru aceasta este necesar ca elevii să-şi pregătească cu regularitate lec­ţiile. Colaborarea strânsă a cadrelor didactice cu activul U.T.M. din şcoli duce la cele mai bune rezultate în a­­ceastă privinţă, deoarece munca prin­cipală a organizaţiilor de tineret în şcoală este tocmai realizarea unei juste atitudini faţă de învăţătură, realiza­rea educaţiei comuniste. Creşte numărul asociaţiilor simple în raionul Sighişoara In raionul Sighişoara au luat fiin­ţa de la începutul anului şi pina în present­ă asociaţii simple în comune­le şi satele Boiu, Cund, Prod, Ernea, Vînători şi Ţigmandru. Dintre aces­tea, două sunt asociaţii pentru culti­varea cînepei, o asociaţie pentru cul­­tivarea inului, o asociaţie pentru cul­tivarea porumbului şi două pentru cultivarea sfeclei de zahăr. ­ini în cuprinsul ziarului: — Calendar agricol pe luna aprilie (pag. 2-a) — Autoimpunerea — mijloc însemnat pentru înflorirea satelor noastre (pag. 2-a) — Premierea brigăzilor artistice de agitaţie fruntaşe (pag. 2-a) — Viaţa de partid: Lucrările confe­rinţei organizaţiei raionale de partid Sibiu (pag. 3-a) — Folosirea deplină a capacităţii de producţie (pag. 3-a) Din poşta de ieri aflăm că... (pag. 3-a) Duminică va avea loc desfăşurarea fazei pe oraş a crosului „Să intim­­pinam 1 Mai“ (pag. 3-a) Despre convocarea conferinţei re­prezentanţilor oamenilor muncii şi sindicatelor din ţările Europei (pag. 4­ a) Succesul grevei docherilor din portul Liverpool (pag. 1­3) Lupta pentru îndeplinirea cincinalului — carta a întregului — * ~ ■ Alte 3 întreprinderi şi-au terminat sarcinile cincinalului Fabrica „Electro­precizie“ Cu cîtva timp în urmă în cadrul u­­r­ei adunări, condu­cerea fabricii „E­­lectroprecizie“ din Săcele a anunțat întregului colectiv că sarcinile din cincinal ce reveneau fa­bricii au fost îndeplinite în întregime. Bucuria cu care a fost salutată a­­ceastă veste de toţi muncitorii, ingi­nerii şi funcţionarii fabricii, s-a con­cretizat printr-un efort sporit pentru ca în cinstea zilei de 1 Mai să obţi­nă noi succese pentru apărarea păcii, pentru înflorirea patriei. In prezent colectivul fabricii „Electroprecizie“ lu­crează în contul anului 1958, ultima zi din februarie — la kilowaţi, în con­tul lunii octombrie — la bucăţi şi în contul ultimei zile a anului 1956 în ceea ce priveşte producţia globală. La dobindirea acestor succese a con­tribuit întregul colectiv din cadrul că­ruia au fost popularizaţi adeseori la staţia de radioamplificare, instalată în ultimii ani, muncitori ca Gabor Ta­­maş, Ecaterina Hamzel, Nicolae Bor­can, Alexandrina Barcaru, Andrei Ta­na, cunoscutul matriţei Iosif Imreh şi alţii. Fabrica „Electroprecizie“ produce în prezent electro­ motoare, aparataj e­­lectric pentru autocamionul românesc, dinamuri pentru biciclete, maşini elec­trice de găurit etc. Colectivul întreprinderii se mîn­­dreşte cu realizarea delcpului produs în fabrică. Fabrica Mătasea Roşie Muncitorii, teh­nicienii, inginerii şi funcţionarii fabricii „Mătasea Roşie“ - Cisnădie, raionul Sibiu, au obţinut în ziua de 24 mar­tie un strălucit succes în producţie, îndeplinind înainte de termen planul cincinal. Colectivul fabricii, intensifi­­cînd întrecerea socialistă şi aplicînd metodele înaintate de lucru a reuşit să ridice productivitatea muncii pe maşini şi să dea oamenilor muncii din patria noastră cu 2.000.000 metri ţe­sături de mătase şi bumbac peste plan. Faţă de realizările anului 1950, volu­mul producţiei industriale a crescut în această perioadă cu 100,98 la sută, iar productivitatea muncii cu 16,78 la sută. Fabrica Metaloductil Măsurile tehnico-organizatorice lua­te de conducerea întreprinderii au im­primat producţiei un ritm sporit, ceea ce a dat posibilitatea muncitoarelor să-şi depăşească regulat normele de producţie. De pildă, ţesătoarele Ma­ria Teu­sch, Elena Floca şi Frieda Gross, au dat peste plan în fiecare lună 200 m. ţesături de bună calitate. Acest succes constituie pentru colec­tivul fabricii un imbold în lupta pen­tru obţinerea de noi succese în viitor. Colectivul fabricii .Metaloductil“ din Oraşul Stalin pro­duce în cadrul pla­nului cincinal îm­pletituri şi ţesături metalice, paturi şi alte bunuri metalice de larg consum. In ziua de 30 martie a.c. muncitorii şi tehnicienii fabricii au reuşit să-şi îndeplinească cu 9 luni înainte de ter­men sarcinile din planul cincinal, dînd de la această dată produse în contul anului 1958. Acest succes al colectivului fabricii se datoreşte unei serii de măsuri teh­nico-organizatorice luate de conduce­rea fabricii şi avîntului întrecerii so­cialiste care a cuprins majoritatea muncitorilor. Printre măsurile luate a­­tr­intim defalcarea la timp a planului pe om şi maşină, ridicarea calificării muncitorilor şi calificarea muncitorilor noi, buna organizare a locului de mun­că după metoda Voroşin şi altele, o atenţie deosebită fiind acordată fo­losirii din plin a timpului de lucru pe maşină, ceea ce a dus la depăşirea in­dicelui de utilizare extensivă a utilaju­lui cu 60 la sută. Prin mecanizarea proceselor grele de muncă, introducerea de inovaţii şi raţionalizări şi prin intensificarea în­trecerii s-a obţinut o simţitoare creştere a productivităţii muncii, iar preţul de cost a fost redus cu 12 la sută. De a­­sei­ienea, prin reducerea preţului de cost s-a realizat o economie de 1.778.000 lei. Colectivul fabricii „Metaloductil“ se vr­îndreşte cu muncitori ca Sîrcă Teo­dor, împletitor, candidat de partid, Mureşan Vasile, împletitor, comunis­tul Mihai Francisc, sudor, Oţel Isaia, lăcătuş şi comunista Iancu Rozalia, ţesătoare de stru­a, care prin realiza­rea zilnică a trei norme de producţie au adus un aport însemnat la înde­plinirea cincinalului înainte de ter-11 men. ( V _______________ _______________ NE SCRIU CORESPONDENŢII întreţin păşunile Intr-o sesiune, sfatul popular al co­munei Alţina, a analizat că suprafaţa de păşune — necesară vitelor comu­nei — ar fi suficientă dacă se va îmbunătăţi calitatea acesteia. Ţăranii muncitori, la chemarea sfa­tului popular s-au angajat să o cu­reţe de mărăcini şi de boschete. Tre­­cînd la acţiune pina la 28 martie s-a curăţat peste 50 ha. de păşune. Deputaţii comunali Ion Gîmfălea­­nu de la nr. 73, Pavel Timon de la b­l. 203, Gh. Tobias şî Nicolae Tana­­se din satul Beneşti ce aparţine a­­cestei comune, au mobilizat alegătorii din circumscripţiile electorale pentru a participa în număr cu mai mare la această acţiune importantă. ★ GH. BANDOL Se extinde reţeaua de radioficare In raionul Rupea în luna martie a fost radioficat un nou sat, Fişer, în caisele ţăranilor muncitori din sat au fost instalate 154 de difuzoare. Muncitorii care au lucrat la aceste instalaţii şi care s-au evidenţiat în­deosebi sunt jinierii Andrei Brikner, Ilie Labă, Ioan Bunaciu, Valeriu Stîn­­gacsiu, precum şi tehnicienii Ştefan Blaj şi Constantin Vrînceanu. TEOF­IL TIRNAVOI ★ 3.000 kg. fier vechi Unitatea de pionieri din comuna­­ Nocrich, raionul Agnita, condusa de instructoarea superioară Maria Talan, a reuşit ca în ultimele săptămîni sa strîngă 3.000 kg. fier vechi, care va fi redat industriei noastre. In fruntea acestei frumoase acţiuni s-a situat detaşamentul nr. 3, iar în cadrul detaşamentului s-au evidenţiat in special pionierii: Comşa Emil, Der­­sianu Cornelia, Harciu Constantin şi Moldoveanu Steluţa. Numai pionierii Popa Ioan şi Harciu Constantin au strîns în cîteva zile 500 kg. fier vechi chemînd totodată la întrecere toţi pio­nierii unităţii respective. Din valorificarea fierului adunat pionierii s-au angajat să-şi cumpere material sportiv, diferite materiale necesare pentru experienţe în cadrul concursului tinerilor grădinari şi po­­micultori, precum şi alte lucruri ne­cesare activității lor pionierești. . DIN NOI, ÎN FRUNTE ? — Nu pot să fac nimic! Nu pot și gata! Că doar­­ n-am să mă apuc să fac singur o brigadă?! Și, necăjit, Gheorghe Munteanu, gestionarul magazinului de produse I'falimentare din cartierul muncitoresc ,,Steagul Roşu“ Ora­­­şul Stalin, era oricînd gata să-fi vorbească pe tema a-­­ ceasta o oră încheiată. ‘­ Necazul acesta i-a venit aşa, dintr-odată. Intr-o sin­­­­­gură zi din cunoscuta brigadă de bună deservire nr. 15 Id­in acest magazin n-au mai rămas decît doi oameni. El tist tovarăşa Popa. Ceilalţi au fost mutaţi pentru a întări­­alte colective. Asta n-ar fi fost nimic, dar s-a trittmplat­­ca gestionarul Isac Davidovici să se îmbolnăvească și el,­­ iar Munteanu să fie nevoit să-i ia locul.­­ — N-am să mă ocup niciodată de educația „boboci­­­lor", spunea el cu năduf, uitind că și el, cu un an în 15 urmă avusese nevoie de educație. Uite, eu, un an de zile , am servit cumpărătorii şi nici unul din ei nu s-a prins de atitudinea mea, iar tovarăşa Tóth, care abia a venit, ia şi reuşit să-şi capete o reclamaţ­ie. Nu mai merge aşa!­­Am să le schimb pe toate! Ori unii dă tovarăşi buni, ori să­u mă înlocuiască! Cumpărătorul nu ştie că eu am oameni­­ noi şi nici nu vrea să ştie. El atîta cere: să fie bine­­ servit! Nu numai anii, care nu inmânunchiaza pentru fiecare din­­ noile vinzătoare mai mult de 20 d­ele primăveri, dar şi efortul obţinerii aceluiaşi calificativ pe care-l purtau ce din fosta brigadă nr. 15 a strins si mai mult prietenia lo deși în familii, sau chiar foarte adesea in magazin c­e discută in limbi diferite. împreună la muncă, ele pot f n văzute și în timpul liber împreună. Cu toate ca s-au cu­noscut de curînd Hilde Grempels, Ortansa Popa­ si Elena Toth au legat o strinsă prietenie. Ajutîndu-se m munca ele au rezolvat şi problema „educaţiei" dovedindu-i Una­­rului Munteanu că a judecat greşit faptele. Colectivul acesta încă tinăr, a hotărît să recapete steagul de fruntaş. Pentru orice magazin steguleţul acela din vitrină pe care slnt însemnate cuvintele: „Aici ser­veşte brigada de bună deservire U.T.M.“ este o cinste şi o garanţie că vei fi servit cu atenţie şi la timp, aşa cum iţi vor fi dorinţele. Cumpărătorii ştiu lucrul acesta şi de aceea intră acolo cu plăcere. Acum, dacă-l întrebi pe Munteanu cum s-a întimplat totuşi că brigada s-a format cu noi vînzători, îți răspunde zimbind încurcat: — Nimic nu-i imposibil cît­d alături de tine merg prieteni de încredere. — Atunci, cum rămine, pe care dintre „boboci" ai ho­tărî să-i schimbi? — Să schimb?... Pe cine? Ori cit te-ai strădui n-ai să găsești alții mai buni. Acum pe noi nu ne leagă numai munca, ci viaţa umăr la umăr, prietenia strinsă care ne va ajuta să fim din nou in frunte. D. CRISTEA ! “!

Next