Drum Nou, aprilie 1955 (Anul 12, nr. 3202-3227)
1955-04-01 / nr. 3202
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STANN Anul XII. Nr. 3802 Vineri 1 aprilie 1955 4 pagini 20 bani Să ridicăm calitatea predării lecţiilor în şcoli Ca rezultat al atenţiei şi grijii pe care puterea populară o acordă şcolii şi slujitorilor ei, învăţământul din ţara noastră a luat o largă dezvoltare. Regimul democrat-popular a creat o reţea largă de instituţii de învăţământ, de toate gradele. Numai numărul elevilor cuprinşi în clasele de la a VII-a la a X-a este astăzi în regiunea noastră de aproximativ 9.000. A fost asigurată baza materială a învăţământului; s-au clădit noi localuri de şcoală; au fost înfiinţate noi cantine şi internate; se confecţionează mari cantităţi de material didactic. Toate aceste realizări au dat posibilitate învăţătorilor şi profesorilor să-şi îndrepte atenţia spre îndeplinirea sarcrilor lor primordiale: asigurarea unui înalt nivel al predării. De calitatea lecţiei depinde continua ridicare a calităţii muncii instructive şi educative în şcoală. Este de la sine înţeles că formalismul, simplismul, aplicarea sabparohii în predarea lecţiilor au ca rezultat o pregătire insuficientă, necorespunzătoare, a elevilor. Munca de mîntuială, de suprafaţă, angajamentele neândeplinite, lecţiile predate în mod teoretic, cu un conţinut sărac, nelegate de practică, neîntemeiate pe demonstraţii practice, lecţiile care nu respectă principiile pedagogice, desfăşurate la un nivel scăzut din punct de vedere ştiinţific, lipsa de exigenţă faţă de elevi, toate au dus la promovarea unor absolvenţi incompetenţi să rezolve sarcinile lor în producţie. Folosirea programelor de învăţămint şi a manualelor este una din condiţiile care asigură caracterul nou, ştiinţific, al învăţamîntului. Majoritatea învăţătorilor şi profesorilor din regiunea noastră au obţinut succese însemnate în predare, datorită faptului că au folosit în mod creator programele şi manualele, au predat lecţii legate de practică, de viaţă şi de problemele construirii socialismului în patria noastră, că au ştiut să se ajute de materialele beletristice şi didactice. Astfel procedează Marian Oura, de la Şcoala elementară din comuna Bega, raionul Rupea, Carol Bucovschi, profesor de matematici şi fizică la Şcoala medie de 10 ani din Sighişoara, Pista Gh., de la Şcoala elementară, secţia de predare în limba maghiară din Zărneşti, raionul Statin, M. Kilevici, profesoară de ştiinţele naturii la Şcoala medie de băieţi din Sibiu, Thomas Wenta, de la Şcoala germană din Oraşul Stalin. Ei caută să prezinte in mod interesant cunoştinţele noi, folosind din plin materialul intuitiv. In acelaşi timp, se constată că, în predarea lecţiilor mai sunt unele manifestări de formalism, de simplism. Linii învăţători şi profesori predau lecţii şablon, lipsite de varietate, fără să respecte principate didactice şi metodele juste de predare. Aceasta are ca urmare nu numai scăderea nivelului procesului instructiv, ci şi al procesului educativ. Principala cauză a nivelului scăzut în predări la unele şcoli, o constituie lipsa simţului de răspundere şi superficialitatea unor cadre didactice care intră la ore fără a se pregăti. Unii dintre învăţători şi profesori socotesc că nu mai au nevoie să-şi întocmească planuri de lecţie. De pildă profesorul de ştiinţe naturale Iosif Zambolschi din comuna Nocrich, raionul Agnita, nu leagă de loc lecţiile teoretice cu practica, deşi are toate condiţiile posibile pentru a face acest lucru, iar profesoara Palmeşan Maria, de la Şcoala elementară nr. 8 din Oraşul Stan, pe lingă că nu se pregăteşte pentru lecţii, se poartă brutal cu elevii. Pe de altă parte, unii învăţători şi profesori tineri nu se străduiesc să-şi îmbogăţească cunoştinţele, nu se pun continuu la curent cu ultimele cuceriri ale ştiinţei. Dacă învăţătorii şi profesorii vor acorda cea mai mare atenţie pregătirii lor multilaterale, atunci nivelul predării în şcolile noastre va creşte continuu şi, ca o consecinţă directă, vor fi înlăturate manifestările de formalism, de superficialitate. Pentru aceasta însă, cadrele didactice trebuie în primul rînd să dea o mare importanţă ridicării nivelului lor ideologi şi politic. Pentru a forma din eevii săi viitori constructori înflăcăraţi ai societăţii noi, învăţătorul şi profesorul trebuie să posade el însuşi o înaltă principiailitate, conştiinţa şi consecvenţa unor asemenea constructori. Aceasta însă nu se poate realiza decît studiind continuu, cu perseverenţă. Cadrele didactice trebuie să lupte pentru ridicarea nivelului lor profesional, completîndu-şi cunoştinţele lor prin studiul individual, însuşirea măestriei pedagogice trebuie să constituie un obiectiv de seamă al fiecărui învăţător şi profesor. O atenţie deosebită trebuie acordată însuşirii experienţei şcolii sovietice şi a metodelor pedagogice ale învăţătorilor şi profesorilor fruntaşi din ţara noastră. Pregătirea specială pentru fiecare lecţie în parte, duce la înlăturarea formalismului în predare. Planificarea bună a lecţiei, pare să ţină seama de situaţia concretă a clasei respective, de particularităţile de viraţă ale elevilor, cunoaşterea temei întregii lecţii, au ca rezultat lecţii care stîrnesc interesul elevilor şi înlătură rămînerea în urmă la învăţătură. In lupta pentru ridicarea nivelului predării, pentru înlăturarea formalismului la lecţii, sarcini deosebite revin organelor interne de control şi organelor secţiilor de învăţămînt ale sfaturilor populare, care trebuie să îndrume toate cadrele didactice în munca lor de pregătire a lecţiilor. Organizaţiile de partid din şcoli trebuie să se intereseze îndeaproape de calitatea lecţiilor, urmărind ca întreaga predare să fie pătrunsă de spirit portic, de principialitate, să sprijine cadrele didactice în vederea ridicării continue a măestriei lor pedagogice. Asigurarea unui învăţămînt temeinic, necesită o însuşire continuă, conştientă a cunoştinţelor, de către elevi. Pentru aceasta este necesar ca elevii să-şi pregătească cu regularitate lecţiile. Colaborarea strânsă a cadrelor didactice cu activul U.T.M. din şcoli duce la cele mai bune rezultate în această privinţă, deoarece munca principală a organizaţiilor de tineret în şcoală este tocmai realizarea unei juste atitudini faţă de învăţătură, realizarea educaţiei comuniste. Creşte numărul asociaţiilor simple în raionul Sighişoara In raionul Sighişoara au luat fiinţa de la începutul anului şi pina în presentă asociaţii simple în comunele şi satele Boiu, Cund, Prod, Ernea, Vînători şi Ţigmandru. Dintre acestea, două sunt asociaţii pentru cultivarea cînepei, o asociaţie pentru cultivarea inului, o asociaţie pentru cultivarea porumbului şi două pentru cultivarea sfeclei de zahăr. ini în cuprinsul ziarului: — Calendar agricol pe luna aprilie (pag. 2-a) — Autoimpunerea — mijloc însemnat pentru înflorirea satelor noastre (pag. 2-a) — Premierea brigăzilor artistice de agitaţie fruntaşe (pag. 2-a) — Viaţa de partid: Lucrările conferinţei organizaţiei raionale de partid Sibiu (pag. 3-a) — Folosirea deplină a capacităţii de producţie (pag. 3-a) Din poşta de ieri aflăm că... (pag. 3-a) Duminică va avea loc desfăşurarea fazei pe oraş a crosului „Să intimpinam 1 Mai“ (pag. 3-a) Despre convocarea conferinţei reprezentanţilor oamenilor muncii şi sindicatelor din ţările Europei (pag. 4 a) Succesul grevei docherilor din portul Liverpool (pag. 13) Lupta pentru îndeplinirea cincinalului — carta a întregului — * ~ ■ Alte 3 întreprinderi şi-au terminat sarcinile cincinalului Fabrica „Electroprecizie“ Cu cîtva timp în urmă în cadrul urei adunări, conducerea fabricii „Electroprecizie“ din Săcele a anunțat întregului colectiv că sarcinile din cincinal ce reveneau fabricii au fost îndeplinite în întregime. Bucuria cu care a fost salutată această veste de toţi muncitorii, inginerii şi funcţionarii fabricii, s-a concretizat printr-un efort sporit pentru ca în cinstea zilei de 1 Mai să obţină noi succese pentru apărarea păcii, pentru înflorirea patriei. In prezent colectivul fabricii „Electroprecizie“ lucrează în contul anului 1958, ultima zi din februarie — la kilowaţi, în contul lunii octombrie — la bucăţi şi în contul ultimei zile a anului 1956 în ceea ce priveşte producţia globală. La dobindirea acestor succese a contribuit întregul colectiv din cadrul căruia au fost popularizaţi adeseori la staţia de radioamplificare, instalată în ultimii ani, muncitori ca Gabor Tamaş, Ecaterina Hamzel, Nicolae Borcan, Alexandrina Barcaru, Andrei Tana, cunoscutul matriţei Iosif Imreh şi alţii. Fabrica „Electroprecizie“ produce în prezent electro motoare, aparataj electric pentru autocamionul românesc, dinamuri pentru biciclete, maşini electrice de găurit etc. Colectivul întreprinderii se mîndreşte cu realizarea delcpului produs în fabrică. Fabrica Mătasea Roşie Muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii fabricii „Mătasea Roşie“ - Cisnădie, raionul Sibiu, au obţinut în ziua de 24 martie un strălucit succes în producţie, îndeplinind înainte de termen planul cincinal. Colectivul fabricii, intensificînd întrecerea socialistă şi aplicînd metodele înaintate de lucru a reuşit să ridice productivitatea muncii pe maşini şi să dea oamenilor muncii din patria noastră cu 2.000.000 metri ţesături de mătase şi bumbac peste plan. Faţă de realizările anului 1950, volumul producţiei industriale a crescut în această perioadă cu 100,98 la sută, iar productivitatea muncii cu 16,78 la sută. Fabrica Metaloductil Măsurile tehnico-organizatorice luate de conducerea întreprinderii au imprimat producţiei un ritm sporit, ceea ce a dat posibilitatea muncitoarelor să-şi depăşească regulat normele de producţie. De pildă, ţesătoarele Maria Teusch, Elena Floca şi Frieda Gross, au dat peste plan în fiecare lună 200 m. ţesături de bună calitate. Acest succes constituie pentru colectivul fabricii un imbold în lupta pentru obţinerea de noi succese în viitor. Colectivul fabricii .Metaloductil“ din Oraşul Stalin produce în cadrul planului cincinal împletituri şi ţesături metalice, paturi şi alte bunuri metalice de larg consum. In ziua de 30 martie a.c. muncitorii şi tehnicienii fabricii au reuşit să-şi îndeplinească cu 9 luni înainte de termen sarcinile din planul cincinal, dînd de la această dată produse în contul anului 1958. Acest succes al colectivului fabricii se datoreşte unei serii de măsuri tehnico-organizatorice luate de conducerea fabricii şi avîntului întrecerii socialiste care a cuprins majoritatea muncitorilor. Printre măsurile luate atrintim defalcarea la timp a planului pe om şi maşină, ridicarea calificării muncitorilor şi calificarea muncitorilor noi, buna organizare a locului de muncă după metoda Voroşin şi altele, o atenţie deosebită fiind acordată folosirii din plin a timpului de lucru pe maşină, ceea ce a dus la depăşirea indicelui de utilizare extensivă a utilajului cu 60 la sută. Prin mecanizarea proceselor grele de muncă, introducerea de inovaţii şi raţionalizări şi prin intensificarea întrecerii s-a obţinut o simţitoare creştere a productivităţii muncii, iar preţul de cost a fost redus cu 12 la sută. De aseiienea, prin reducerea preţului de cost s-a realizat o economie de 1.778.000 lei. Colectivul fabricii „Metaloductil“ se vrîndreşte cu muncitori ca Sîrcă Teodor, împletitor, candidat de partid, Mureşan Vasile, împletitor, comunistul Mihai Francisc, sudor, Oţel Isaia, lăcătuş şi comunista Iancu Rozalia, ţesătoare de strua, care prin realizarea zilnică a trei norme de producţie au adus un aport însemnat la îndeplinirea cincinalului înainte de ter-11 men. ( V _______________ _______________ NE SCRIU CORESPONDENŢII întreţin păşunile Intr-o sesiune, sfatul popular al comunei Alţina, a analizat că suprafaţa de păşune — necesară vitelor comunei — ar fi suficientă dacă se va îmbunătăţi calitatea acesteia. Ţăranii muncitori, la chemarea sfatului popular s-au angajat să o cureţe de mărăcini şi de boschete. Trecînd la acţiune pina la 28 martie s-a curăţat peste 50 ha. de păşune. Deputaţii comunali Ion Gîmfăleanu de la nr. 73, Pavel Timon de la bl. 203, Gh. Tobias şî Nicolae Tanase din satul Beneşti ce aparţine acestei comune, au mobilizat alegătorii din circumscripţiile electorale pentru a participa în număr cu mai mare la această acţiune importantă. ★ GH. BANDOL Se extinde reţeaua de radioficare In raionul Rupea în luna martie a fost radioficat un nou sat, Fişer, în caisele ţăranilor muncitori din sat au fost instalate 154 de difuzoare. Muncitorii care au lucrat la aceste instalaţii şi care s-au evidenţiat îndeosebi sunt jinierii Andrei Brikner, Ilie Labă, Ioan Bunaciu, Valeriu Stîngacsiu, precum şi tehnicienii Ştefan Blaj şi Constantin Vrînceanu. TEOFIL TIRNAVOI ★ 3.000 kg. fier vechi Unitatea de pionieri din comuna Nocrich, raionul Agnita, condusa de instructoarea superioară Maria Talan, a reuşit ca în ultimele săptămîni sa strîngă 3.000 kg. fier vechi, care va fi redat industriei noastre. In fruntea acestei frumoase acţiuni s-a situat detaşamentul nr. 3, iar în cadrul detaşamentului s-au evidenţiat in special pionierii: Comşa Emil, Dersianu Cornelia, Harciu Constantin şi Moldoveanu Steluţa. Numai pionierii Popa Ioan şi Harciu Constantin au strîns în cîteva zile 500 kg. fier vechi chemînd totodată la întrecere toţi pionierii unităţii respective. Din valorificarea fierului adunat pionierii s-au angajat să-şi cumpere material sportiv, diferite materiale necesare pentru experienţe în cadrul concursului tinerilor grădinari şi pomicultori, precum şi alte lucruri necesare activității lor pionierești. . DIN NOI, ÎN FRUNTE ? — Nu pot să fac nimic! Nu pot și gata! Că doar n-am să mă apuc să fac singur o brigadă?! Și, necăjit, Gheorghe Munteanu, gestionarul magazinului de produse I'falimentare din cartierul muncitoresc ,,Steagul Roşu“ Oraşul Stalin, era oricînd gata să-fi vorbească pe tema a- ceasta o oră încheiată. ‘ Necazul acesta i-a venit aşa, dintr-odată. Intr-o singură zi din cunoscuta brigadă de bună deservire nr. 15 Idin acest magazin n-au mai rămas decît doi oameni. El tist tovarăşa Popa. Ceilalţi au fost mutaţi pentru a întărialte colective. Asta n-ar fi fost nimic, dar s-a trittmplatca gestionarul Isac Davidovici să se îmbolnăvească și el, iar Munteanu să fie nevoit să-i ia locul. — N-am să mă ocup niciodată de educația „bobocilor", spunea el cu năduf, uitind că și el, cu un an în 15 urmă avusese nevoie de educație. Uite, eu, un an de zile , am servit cumpărătorii şi nici unul din ei nu s-a prins de atitudinea mea, iar tovarăşa Tóth, care abia a venit, ia şi reuşit să-şi capete o reclamaţie. Nu mai merge aşa!Am să le schimb pe toate! Ori unii dă tovarăşi buni, ori său mă înlocuiască! Cumpărătorul nu ştie că eu am oameni noi şi nici nu vrea să ştie. El atîta cere: să fie bine servit! Nu numai anii, care nu inmânunchiaza pentru fiecare din noile vinzătoare mai mult de 20 dele primăveri, dar şi efortul obţinerii aceluiaşi calificativ pe care-l purtau ce din fosta brigadă nr. 15 a strins si mai mult prietenia lo deși în familii, sau chiar foarte adesea in magazin ce discută in limbi diferite. împreună la muncă, ele pot f n văzute și în timpul liber împreună. Cu toate ca s-au cunoscut de curînd Hilde Grempels, Ortansa Popa si Elena Toth au legat o strinsă prietenie. Ajutîndu-se m munca ele au rezolvat şi problema „educaţiei" dovedindu-i Unarului Munteanu că a judecat greşit faptele. Colectivul acesta încă tinăr, a hotărît să recapete steagul de fruntaş. Pentru orice magazin steguleţul acela din vitrină pe care slnt însemnate cuvintele: „Aici serveşte brigada de bună deservire U.T.M.“ este o cinste şi o garanţie că vei fi servit cu atenţie şi la timp, aşa cum iţi vor fi dorinţele. Cumpărătorii ştiu lucrul acesta şi de aceea intră acolo cu plăcere. Acum, dacă-l întrebi pe Munteanu cum s-a întimplat totuşi că brigada s-a format cu noi vînzători, îți răspunde zimbind încurcat: — Nimic nu-i imposibil cîtd alături de tine merg prieteni de încredere. — Atunci, cum rămine, pe care dintre „boboci" ai hotărî să-i schimbi? — Să schimb?... Pe cine? Ori cit te-ai strădui n-ai să găsești alții mai buni. Acum pe noi nu ne leagă numai munca, ci viaţa umăr la umăr, prietenia strinsă care ne va ajuta să fim din nou in frunte. D. CRISTEA ! “!