Drum Nou, iunie 1955 (Anul 12, nr. 3253-3278)

1955-06-01 / nr. 3253

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ!­um nou Anul XII. Nr. 3253 Miercuri 1 iunie 1955 4 pagini 20 bani ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. SI AI SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STALIN . Conductorii auto obţin noi succese La Autobaza de transporturi auto din Sibiu, în mişcarea suta mi­­sta şi treisutemiistă, se înrolează tot mai mulţi conductori auto, pînă în pre­zent numărul acestora fii­nd de 25. Ca urmare a acestui fapt autobaza şi-a realizat în luna trecută planul de tran­sporturi în proporţie de 104,7 la sută, iar acum, intensificînd întrecerea so­cialistă, conductorii auto obţin succe­se şi mai frumoase. Se remarcă în mod deosebit comit­transporturi în mod regulat cu 30—60 la sută. Urmînd exemplul comuniştilor, sulamiiştii loan Munt­ea­nu, loan Mi­­hăilă, loan Dumitru, Vasile Fiorea, Nicolae Crăciun şi alţii îşi depăşesc zi de zi planul de transport. Şi în atelierul de reparaţie auto, mecanicii, ca de pildă comunistul loan Grigore, loan Ciolan, Nicolae Ratif, electricianul Emil Pascu, străduindu­­se să facă reparaţii de bună calitate și să reducă timpul de imobilizare a ma-Martin, carre î­i depăşesc planul de rea şi depășirea planului de transport. ^ ­area Adunare Naţională a R.P.R. a ratificat Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuala între cele opt state participante la Conferinţa de la Varşovia LEGE privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Populară Albania, Republica Populară Bulgaria, Republica Populară Ungară, Republica Democrată Germană, Republica Populară Polonă, Republica Populară Romînă, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste şi Republica Cehoslovacă, semnat la Varşovia la 14 mai 1955 Marea Adunare Naţională a Republicii Popu­lare Române hotărăște: — Se ratifică Tratatul de prietenie, colaborare şi asistență mutuală între Republica Populară Albania, Republica Populară Bulgaria, Republica Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale Dr. PETRU GROZA Bucu­reşti, 30 mai 1955 , Populară Ungară, Republica Democrată Germa­nă, Republica Populară Polonă, Republica Popu­lară Romînă, Uniunea Republicilor Sovietice So­cialiste şi Republica Cehoslovacă, semnat la Var­şovia, in ziua de 14 mai 1955. Secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale AVRAM BUNACIU (Continuare în pag. 2] EXPUNEREA TOVARĂŞULUI GH. GHEORGHIU-DE] Tovarăşi deputaţi, Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romîne supune sp­re ratifi­care Marii Adunări Naţionale Trata­­­tul de prietenie, colaborare şi asisten­ţă mutuală dintre Republica Popu­lară Albania, Republica Populară Bul­garia, Republica Populară Ungară, Republica Democrată Germană, Repu­blica Populară Polonă, Republica r.r,n.,­p­q ]Republici­lor Sovietice Socialiste și Republica Cehoslovacă, semnat la Varşovia la 14 mai 1953. Conferinţa de la Varşovia a devenit necesară în urma faptu­lui că parla­mentele ţărilor vest-europene, încâl­cind voinţa şi interesele naţionale ale popoarelor lor, au ratificat acordurile de la Paris care prevăd refacerea mi­lita­rismului german şi încadrarea Germaniei occidentale în blocul Atlan­ticului de nord. In felul acesta, Ger­mania occidentală se transformă, cu ajutorul S.U.A., Angliei şi Franţei, în principalul focar al primejdiei de război în Europa, în forţa de şoc a sistemului agresiv al blocului Atlanti­cului de nord, dominat de S.U.A. In acelaşi timp are loc intensifica­rea activităţii forţelor agresive şi în alte regiuni ale lumii. In Extremul orient continuă provocările S.U.A. in regiunea Tai­wanului, în Orientul a­­propiat şi mijlociu se exercită pre­siuni asupra ţărilor arabe în vederea înjghebării unor blocuri militare. Intrarea în vigoare a acordurilor de la Paris, îndreptate în mod vădit îm­potriva statelor iubitoare de pace din Europa, a devenit un fapt de care a­­ceste state ni puteau să nu ţină seama. Poporul român, ca şi celelalte po­poare reprezentate la Varşovia, ştie prea bine ce înseamnă renaşterea mi­litarismului german care a pricinuit omenirii atîtea pierderi şi suferinţe. Conferinţa de la Varşovia s-a ca­racterizat tocmai prin preocuparea a­­dîncă şi plină de răspundere a tutu­ror participanţilor de a stabili măsu­rile necesare pentru a garanta secu­ritatea statelor iubitoare de pace, a apăra munca paşnică a popoarelor lor şi a bara calea agresorului în­ Europa, încă din preambulul Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mu­tuală semnat la Varşovia, cele opt state europene şi-au reafirmat năzu­inţa de a crea un sistem de securitate colectivă în Europa, bazat pe partici­parea tuturor statelor europene, indi­ferent de orânduirea lor socială și de stat. Pentru a înlesni atingerea acestui spre care tind toate popoarele Eu­rei se prevede că, în cazul în care Europa va fi creat un sistem gene­­r securitate colectivă, tratatul ce­tate europene îşi pierde valahi­■tat îşi găsesc de asemenea grija şi preocuparea pe care­­ şi pe mai departe sta­tele participante pentru reglementa­rea problemei germane, înfăptuind remil­it­or­izarea Germa­niei occidentale şi iwluzînd-o în gru­pări militare agresive, puterile acci­dentate nesocotesc cu desăvârşire atît interesele securităţii popoarelor din Europa cît şi interesele naţionale ale poporului german, dreptei lui înalte­­natoii la unificare în cadrul unui stat democrat unit. In opoziţie cu această tendinţa, tratatul celor 8 state cores­punde întrutotul sarcinii unificării cît mai grabnice a Germaniei pe baze paşnice şi democratice. Trebuie subliniată în această ordine de idei declamaţia făcută la semnarea tratatului de Otto Grotewohl, pre­şedintele Consiliului de Miniştri al­ R. D. Germane, prin care se arată că „Guvernul R. D. Germane porneşte de la premiza că Germania reunit toată nu va fi legată de obligaţiile asumate de o parte sau alta a Germaniei prin diferite tratate şi acorduri miilitaro-po­­litice încheiate înainte de unificare“. De o însemnătate deosebită este ar­ticolul 9, prin care se arată că „Tra­tatul este deschis şi altor state, indi­ferent de orlnduirea lor socială şi de stat, care sunt gata să contribuie la unirea eforturilor statelor iubitoare de pace în scopul asigurării păcii şi securităţii popoarelor“. Şi în această privinţă tratate de la Varşovia se deosebeşte în mod fundamental de a­­lianţele militare din Occident, care se izolează de alte ţări prin bariere ideo­logice, economice şi de altă natură. Tratatul de la Varşovia este un tratat cu adevărat paşnic şi defensiv, scopurile lui servind în cel mai înalt grad interesele păcii şi securităţii în Europa. Acest tratat nu ameninţă pe nimeni, nu este îndreptat împotriva nici unei puteri şi a unci unui grup de puteri străine. In f­aţa popoarelor Europei apar as­tăzi distinct două tipuri de tratate, corespunzătoare celor două orientări care se afirmă pe arena internaţiona­lă. De o parte, tratatul de la Varşo­via menit a servi cauza păcii şi secu­rităţii, de altă parte, tratatul nord-atlan­­tic al cărui caracter agresiv s-a accen­tuat şi mai mult prin atragerea Ger­maniei occidentale. Este grăitor în a­­ceastă privinţă că în zilele Conferin­ţei de la Varşovia avea loc la Paris sesiunea Consiliului blocului Atlanti­cului de nord. Fiecare sesiune a aces­tui consiliu înseamnă noi jaloane pe calea pregătirii războiului. Penultima sesiune a adoptat o hotărâre cu privi­re la folosirea armei atomice la război, ultima sesiune a consfinţit hotărârea cu privire la reînvierea militarismului german. Nu este oare clar, chiar dacă ne limităm la aceste două fapte, că blocul Atlanticului de nord este o grupare agresivă? Conferinţa de la Varşovia a scos din nou la iveală unitatea desăvteşată a ţărilor lagărului socialist, prietenia şi frăţia de nezdruncinat ce leagă po­poarele aceste lagăr. Unitatea depli­na de vederi cu privire la necesitatea încheierii tratatului şi la principiile ce stau la baza lui, pe care au manifes­tat-o participanţii la conferinţă în tot cursul lucrărilor ei, constituie o expre­sie vie a relaţiilor noi, fără precedent la istorie, ce s-au creat între statele lagărului socialist, relaţii bazate pe comunitatea de scopuri şi interese, pe principiile egalităţii la drepturi, res­pectării suveranităţii de stat şi nea­mestecului în treburile interne. Trata­tul de la Varşovia este un tra­tat încheiat între state care doresc la mod sincer să se ajute unul pe altul, este un tratat care întruchipează mă­reţele idei ale prieteniei frăţeşti între popoare libere şi egale la drepturi. Fiecare măsură luată la comun de aceste state este conformă cu cele mai vitale interese naţionale ale lor. Toc­mai interesele naţionale fundamentale şi întreaga experienţă istorică deter­mină pe fiecare dintre statele partici­pante la Conferinţa de la Varşovia să participe la măsurile pentru preveni­rea agresiunii la Europa. Dar cine ar putea susţine cu temei că interesele naţionale îi dictează spre pildă Fran­ţei, Belgiei sau Luxemburgului să participe la acordurile de la Paris, cînd întreaga experienţă istorică arată că aceste ţări sunt primele care sunt puse în primejdie prin refacerea mili­tarismului german! Nu interesele na­ţionale, ci Statele Unite stat acelea care dictează hotărîrile luate în blocurile şi uniunile militare din Occident, iar fie­care nouă hotărîre luată de ele înseamnă accentuarea dependenţei pe plan eco­nomic, politic şi militar a ţărilor vest­­europene faţă­­ de S.U.A. Nu este un secret că pentru a obţine „unanimita­tea“ în luarea acestor hotărâri, cercu­rile guvernante din S.U.A. nu se dau în lături de a folosi cele mai groso­lane şi bruiate presiuni şi ameninţări la adresa aliaţilor lor. Aceasta este realitatea în ceea ce priveşte mult trâmbiţata „solidaritate occidentală“, pe care personalităţile oficiale ameri­cane nu obosesc de a o prezenta drept un model de relaţii între state. In opoziţie cu această stare de lu­cruri, hotărîrile Conferinţei de la Var­şovia au demonstrat puterea lagărului socialist, coeziunea şi unitatea lui de monolit, uriaşa superioritate a noilor relaţii care s-au statornicit între ţă­­rile acestui lagăr. Principiul egalităţii suverane şi al respectării intereselor reciproce la re­laţiile dintre statele mari şi mici, pro­movat pe arena internaţională de ma­rea Uniune Sovietică încă de la înce­putul existenţei ei, constituie astăzi un principiu de bază în relaţiile inter­naţionale ale statelor lagărului socia­list. Noua situaţie creată în Europa re­clamă o coordonare şi mai strânsă a eforturilor ţărilor lagărului socialist şi luarea de noi măsuri pentru întări­rea capacităţii­­lor de apărare şi pen­ Lucrările celei de a 6-a sesiuni a Marii Adunări Naţionale a R.P.R. Şedinţele din ziua de 31 mai Marţi au continuat lucrările celei de a 6-a sesiuni a Marii Adunări Na­ţionale. La discuţii în legătură cu proiectul de lege pentru aprobarea bugetului de stat al R.P.R. pe anul 1955 au luat cu­­vîntul deputaţii: Dumitru Balalia, din circumscripţia electorală Ploeşti-sud, regiunea Ploeşti; Gavrilă Popa, din circumscripţia electorală Adamclisi, regiunea Constanţa; Gh. Hossu, din circumscripţia electorală Medgidia, regiunea Constanţa; Elena Barbălată, din circumscripţia electorală Odobeşti, regiunea Birlad; Máthé Ludovic, din circumscripţia electorală Mugeni, Re­giunea Autonomă Maghiară; colonel Ion Gheorghe, din circumscripţia elec­torală Alexandria, regiunea Bucureşti; Liuba Creişinevschi, din circumscripţia electorală Constanţa-sud, regiunea Constanţa; Emil Mazilu, din circum­scripţia electorală Ştefan cel Mare, regiunea Iaşi; Romulus Zăroni, din circumscripţia electorală Mia, regiu­nea Hunedoara; Ion Pas, din circum­scripţia electorală Aldeni, regiunea Ploeşti; Alexandru Sencovici, din cir­cumscripţia electorală Oradea-nord, regiunea Oradea; Gaston Marin, din cir­cumscripţia electorală Ceahlău, regiu­nea Bacău; Ioan Ţurai, din circum­scripţia electorală Drăgăneşti, regiu­nea Bucureşti. Primit cu vii aplauze, a luat cuvîn­­tul tov. Chivu Stoica, prim-vicepreşe­­dinte al Consiliului de Miniştri. Proiectul­ de lege pentru aprobarea bugetului de stat al R.P.R. pe anul 1955 a fost citit şi supus aprobării de­putaţilor. Marea Adunare Naţională a votat în unanimitate, într-o atmosferă de puternică însufleţire, legea pentru a­­probarea bugetului de stat al R.P.R. pe anul 1955. Marea Adunare Naţională a votat apoi legea pentru ratificarea decrete­lor emise între sesiuni de Prezidiul Marii Adunări Naţionale. De aseme­nea, Marea Adunare Naţională a votat în unanimitate legea pentru modifica­rea articolelor 43 şi 50 din Constituţia R.P.R. Pe baza acestei modificări au fost reorganizate Ministerul Construc­ţiilor şi industriei materialelor de con­strucţii şi Comitetul de stat pentru co­lectarea produselor agricole, infiinţîn­­du-se Ministerul Construcţiilor, Minis­terul Industriei materialelor de con­strucţii şi Ministerul colectărilor. Marea Adunare Naţională a aprobat propunerea făcută de Consiliul împu­terniciţilor de a elibera pe deputatul Dumitru Coliu din funcţia de membru al Prezidiului Marii Adunări Naţio­nale, întrucît acesta urmează să pri­mească sarcini pe linie de guvern, şi a ales ca membru la Prezidiul Marii Adunări Naţionale pe deputatul Nico­lae Ceauşescu. De asemenea, din a­­celeaşi motive, deputatul Dumitru Co­­liu a fost eliberat din funcţia de mem­bru şi preşedinte al Comisiei de Afa­ceri Externe. Deputatul Lotar Rădăceanu, a fost ales ca membru şi preşedinte al Comisiei de Afaceri Externe, iar deputatul ge­neral locotenent Iacob Teelu, membru al aceleiaşi comisii, întrucît deputatul Avram Bunaciu, este secretarul Prezidiului Marii Adu­nări Naţionale, Marea Adunare Na­ţională l-a eliberat din funcţia de mem­bru al Comisiei de propuneri legisla­tive, alegtad ca membru al acestei co­misii pe deputatul Ion Vintze. Ora 14,30. Preşedintele Marii Adu­nări Naţionale, deputatul C. Pîrvulescu, rosteşte cuvîntul de închidere a se­siunii. Sesiunea a 6-a a Marii Adunări Na­ţionale a avut sarcina de mare răs­pundere de a ratifica Tratatul de prie­tenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Populară Albania, Re­publica Populară Bulgaria, Republica Populară Ungară, Republica Democra­tă Germană, Republica Populară Po­lonă, Republica Populară Romînă, U­­niunea Republicilor Sovietice Socialis­te şi Republica Cehoslovacă, semnat la Varşovia la 14 m­ai 1955. Aprobarea unanimă a tratatului de către Marea Adunare Naţională, dove­deşte voinţa de neclintit a poporului nostru de a-şi apăra, munca sa crea­toare şi viaţa fericită, de a contribui la asigurarea păcii şi securităţii po­poarelor. In această sesiune a fost de aseme­nea discutat şi votat bugetul de stat al R.P.R. pe anul 1955. Bugetul asi­gură dezvoltarea mai departe a eco­nomiei noastre naţionale în toate ra­murile sale, a instituţiilor noastre cul­turale şi sociale. Bugetul pe anul 1955 prevede sume importante care trebuie folosite raţional ca să dăm un nou avînt economiei şi culturii şi să creăm condiţii mai bune pentru oamenii muncii. Tovarăşi deputaţi, să contribuim cu toată energia şi priceperea la realiza­rea planului de stat şi a prevederilor bugetului! Declar închisă cea de a 6-a sesiune a Marii Adunări Naţionale. (Agerpres). Dezbaterea hotărîrilor Conferinţei de la Varşovia, în adunarea organizaţiei de bază In ziua de 27 mai a avut loc adu­narea generală a organizaţiei de bază i nr. 4 de la uzinele „Strungul“ din O­­raşul Ştefin, unde au fost dezbătute hotărârile conferinţei de la Varşovia. La discuţii, tov. Valeria Izsák a ară­tat printre altele: „Este clar pentru oricine că Tratete încheiat la Varşo­­­via nu are un caracter agresiv, el fiind încheiat tocmai cu scopul de a consolida şi apăra lupta popoarelor pentru pace şi securitate în Europa“. Alţi numeroşi comunişti participanţi la adunare, printre care tov. Iud­iu Szakács, controlor la secţia II-a, au subliniat că tratatul are menirea de a apăra liniştea noastră, de a înlătura primejdia dezlănţuirii unu­i nou război de către imperialiştii americani. Sar­cina­­ noastră este de a apăra pacea. Membrii de partid trebuie să fie în fruntea luptei pentru pace, iar dacă va fi cazul să punem mâna pe arme şi să dobosim pe agresorii care s-ar încumeta să se atingă de pământul patriei. Tov. Teodor Faur a spus: „Pacea nu se cerşeşte, ci se cucereşte. Să răsune glasurile noastre dincolo de mări şi oceane şi să se ştie, că vom lupta cu preţul vieţii noastre, oricând va fi ne­voie, pentru pacea şi libertatea noas­tră. Alături de cele 8 state europene care au participat la Conferinţa de la Varşovia se află şi marea Chină popu­lară, şi toţi oamenii iubitori de pace din lumea întreagă, care se vor ridica ca un zid de nezdruncinat împotriva provocatorilor unui nou război“. Tov. Elisabete Schweitzer s-a an­gajat să ducă muncă de lămurire cu femeile, pentru a te face cît mai te­meinic cunoscute hotărârile istorice de la Varşovia şi sarcinile ce decurg din ele. Au mai luat cuvîntul Izidor Votcu­­­lescu, Gheorghe Banabas şi allţii. Im încheiere, tov. Francisc Stoklăs, secretar al organizaţiei de bază, a prezente­t proiectul de plan de măsuri la legătură cu dezbaterea lucrărilor Conferinţei de la Varşovia pînă la grupele sindicale. Proiectul de plan a fost aprobat în unanimitate.

Next