Drum Nou, iunie 1955 (Anul 12, nr. 3253-3278)
1955-06-01 / nr. 3253
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ!um nou Anul XII. Nr. 3253 Miercuri 1 iunie 1955 4 pagini 20 bani ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. SI AI SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STALIN . Conductorii auto obţin noi succese La Autobaza de transporturi auto din Sibiu, în mişcarea suta mista şi treisutemiistă, se înrolează tot mai mulţi conductori auto, pînă în prezent numărul acestora fiind de 25. Ca urmare a acestui fapt autobaza şi-a realizat în luna trecută planul de transporturi în proporţie de 104,7 la sută, iar acum, intensificînd întrecerea socialistă, conductorii auto obţin succese şi mai frumoase. Se remarcă în mod deosebit comittransporturi în mod regulat cu 30—60 la sută. Urmînd exemplul comuniştilor, sulamiiştii loan Munteanu, loan Mihăilă, loan Dumitru, Vasile Fiorea, Nicolae Crăciun şi alţii îşi depăşesc zi de zi planul de transport. Şi în atelierul de reparaţie auto, mecanicii, ca de pildă comunistul loan Grigore, loan Ciolan, Nicolae Ratif, electricianul Emil Pascu, străduinduse să facă reparaţii de bună calitate și să reducă timpul de imobilizare a ma-Martin, carre îi depăşesc planul de rea şi depășirea planului de transport. ^ area Adunare Naţională a R.P.R. a ratificat Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuala între cele opt state participante la Conferinţa de la Varşovia LEGE privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Populară Albania, Republica Populară Bulgaria, Republica Populară Ungară, Republica Democrată Germană, Republica Populară Polonă, Republica Populară Romînă, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste şi Republica Cehoslovacă, semnat la Varşovia la 14 mai 1955 Marea Adunare Naţională a Republicii Populare Române hotărăște: — Se ratifică Tratatul de prietenie, colaborare şi asistență mutuală între Republica Populară Albania, Republica Populară Bulgaria, Republica Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale Dr. PETRU GROZA Bucureşti, 30 mai 1955 , Populară Ungară, Republica Democrată Germană, Republica Populară Polonă, Republica Populară Romînă, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste şi Republica Cehoslovacă, semnat la Varşovia, in ziua de 14 mai 1955. Secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale AVRAM BUNACIU (Continuare în pag. 2] EXPUNEREA TOVARĂŞULUI GH. GHEORGHIU-DE] Tovarăşi deputaţi, Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romîne supune spre ratificare Marii Adunări Naţionale Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Populară Albania, Republica Populară Bulgaria, Republica Populară Ungară, Republica Democrată Germană, Republica Populară Polonă, Republica r.r,n.,pq ]Republicilor Sovietice Socialiste și Republica Cehoslovacă, semnat la Varşovia la 14 mai 1953. Conferinţa de la Varşovia a devenit necesară în urma faptului că parlamentele ţărilor vest-europene, încâlcind voinţa şi interesele naţionale ale popoarelor lor, au ratificat acordurile de la Paris care prevăd refacerea militarismului german şi încadrarea Germaniei occidentale în blocul Atlanticului de nord. In felul acesta, Germania occidentală se transformă, cu ajutorul S.U.A., Angliei şi Franţei, în principalul focar al primejdiei de război în Europa, în forţa de şoc a sistemului agresiv al blocului Atlanticului de nord, dominat de S.U.A. In acelaşi timp are loc intensificarea activităţii forţelor agresive şi în alte regiuni ale lumii. In Extremul orient continuă provocările S.U.A. in regiunea Taiwanului, în Orientul apropiat şi mijlociu se exercită presiuni asupra ţărilor arabe în vederea înjghebării unor blocuri militare. Intrarea în vigoare a acordurilor de la Paris, îndreptate în mod vădit împotriva statelor iubitoare de pace din Europa, a devenit un fapt de care aceste state ni puteau să nu ţină seama. Poporul român, ca şi celelalte popoare reprezentate la Varşovia, ştie prea bine ce înseamnă renaşterea militarismului german care a pricinuit omenirii atîtea pierderi şi suferinţe. Conferinţa de la Varşovia s-a caracterizat tocmai prin preocuparea adîncă şi plină de răspundere a tuturor participanţilor de a stabili măsurile necesare pentru a garanta securitatea statelor iubitoare de pace, a apăra munca paşnică a popoarelor lor şi a bara calea agresorului în Europa, încă din preambulul Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală semnat la Varşovia, cele opt state europene şi-au reafirmat năzuinţa de a crea un sistem de securitate colectivă în Europa, bazat pe participarea tuturor statelor europene, indiferent de orânduirea lor socială și de stat. Pentru a înlesni atingerea acestui spre care tind toate popoarele Eurei se prevede că, în cazul în care Europa va fi creat un sistem gener securitate colectivă, tratatul cetate europene îşi pierde valahi■tat îşi găsesc de asemenea grija şi preocuparea pe care şi pe mai departe statele participante pentru reglementarea problemei germane, înfăptuind remilitorizarea Germaniei occidentale şi iwluzînd-o în grupări militare agresive, puterile accidentate nesocotesc cu desăvârşire atît interesele securităţii popoarelor din Europa cît şi interesele naţionale ale poporului german, dreptei lui înaltenatoii la unificare în cadrul unui stat democrat unit. In opoziţie cu această tendinţa, tratatul celor 8 state corespunde întrutotul sarcinii unificării cît mai grabnice a Germaniei pe baze paşnice şi democratice. Trebuie subliniată în această ordine de idei declamaţia făcută la semnarea tratatului de Otto Grotewohl, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. D. Germane, prin care se arată că „Guvernul R. D. Germane porneşte de la premiza că Germania reunit toată nu va fi legată de obligaţiile asumate de o parte sau alta a Germaniei prin diferite tratate şi acorduri miilitaro-politice încheiate înainte de unificare“. De o însemnătate deosebită este articolul 9, prin care se arată că „Tratatul este deschis şi altor state, indiferent de orlnduirea lor socială şi de stat, care sunt gata să contribuie la unirea eforturilor statelor iubitoare de pace în scopul asigurării păcii şi securităţii popoarelor“. Şi în această privinţă tratate de la Varşovia se deosebeşte în mod fundamental de alianţele militare din Occident, care se izolează de alte ţări prin bariere ideologice, economice şi de altă natură. Tratatul de la Varşovia este un tratat cu adevărat paşnic şi defensiv, scopurile lui servind în cel mai înalt grad interesele păcii şi securităţii în Europa. Acest tratat nu ameninţă pe nimeni, nu este îndreptat împotriva nici unei puteri şi a unci unui grup de puteri străine. In faţa popoarelor Europei apar astăzi distinct două tipuri de tratate, corespunzătoare celor două orientări care se afirmă pe arena internaţională. De o parte, tratatul de la Varşovia menit a servi cauza păcii şi securităţii, de altă parte, tratatul nord-atlantic al cărui caracter agresiv s-a accentuat şi mai mult prin atragerea Germaniei occidentale. Este grăitor în această privinţă că în zilele Conferinţei de la Varşovia avea loc la Paris sesiunea Consiliului blocului Atlanticului de nord. Fiecare sesiune a acestui consiliu înseamnă noi jaloane pe calea pregătirii războiului. Penultima sesiune a adoptat o hotărâre cu privire la folosirea armei atomice la război, ultima sesiune a consfinţit hotărârea cu privire la reînvierea militarismului german. Nu este oare clar, chiar dacă ne limităm la aceste două fapte, că blocul Atlanticului de nord este o grupare agresivă? Conferinţa de la Varşovia a scos din nou la iveală unitatea desăvteşată a ţărilor lagărului socialist, prietenia şi frăţia de nezdruncinat ce leagă popoarele aceste lagăr. Unitatea deplina de vederi cu privire la necesitatea încheierii tratatului şi la principiile ce stau la baza lui, pe care au manifestat-o participanţii la conferinţă în tot cursul lucrărilor ei, constituie o expresie vie a relaţiilor noi, fără precedent la istorie, ce s-au creat între statele lagărului socialist, relaţii bazate pe comunitatea de scopuri şi interese, pe principiile egalităţii la drepturi, respectării suveranităţii de stat şi neamestecului în treburile interne. Tratatul de la Varşovia este un tratat încheiat între state care doresc la mod sincer să se ajute unul pe altul, este un tratat care întruchipează măreţele idei ale prieteniei frăţeşti între popoare libere şi egale la drepturi. Fiecare măsură luată la comun de aceste state este conformă cu cele mai vitale interese naţionale ale lor. Tocmai interesele naţionale fundamentale şi întreaga experienţă istorică determină pe fiecare dintre statele participante la Conferinţa de la Varşovia să participe la măsurile pentru prevenirea agresiunii la Europa. Dar cine ar putea susţine cu temei că interesele naţionale îi dictează spre pildă Franţei, Belgiei sau Luxemburgului să participe la acordurile de la Paris, cînd întreaga experienţă istorică arată că aceste ţări sunt primele care sunt puse în primejdie prin refacerea militarismului german! Nu interesele naţionale, ci Statele Unite stat acelea care dictează hotărîrile luate în blocurile şi uniunile militare din Occident, iar fiecare nouă hotărîre luată de ele înseamnă accentuarea dependenţei pe plan economic, politic şi militar a ţărilor vesteuropene faţă de S.U.A. Nu este un secret că pentru a obţine „unanimitatea“ în luarea acestor hotărâri, cercurile guvernante din S.U.A. nu se dau în lături de a folosi cele mai grosolane şi bruiate presiuni şi ameninţări la adresa aliaţilor lor. Aceasta este realitatea în ceea ce priveşte mult trâmbiţata „solidaritate occidentală“, pe care personalităţile oficiale americane nu obosesc de a o prezenta drept un model de relaţii între state. In opoziţie cu această stare de lucruri, hotărîrile Conferinţei de la Varşovia au demonstrat puterea lagărului socialist, coeziunea şi unitatea lui de monolit, uriaşa superioritate a noilor relaţii care s-au statornicit între ţările acestui lagăr. Principiul egalităţii suverane şi al respectării intereselor reciproce la relaţiile dintre statele mari şi mici, promovat pe arena internaţională de marea Uniune Sovietică încă de la începutul existenţei ei, constituie astăzi un principiu de bază în relaţiile internaţionale ale statelor lagărului socialist. Noua situaţie creată în Europa reclamă o coordonare şi mai strânsă a eforturilor ţărilor lagărului socialist şi luarea de noi măsuri pentru întărirea capacităţiilor de apărare şi pen Lucrările celei de a 6-a sesiuni a Marii Adunări Naţionale a R.P.R. Şedinţele din ziua de 31 mai Marţi au continuat lucrările celei de a 6-a sesiuni a Marii Adunări Naţionale. La discuţii în legătură cu proiectul de lege pentru aprobarea bugetului de stat al R.P.R. pe anul 1955 au luat cuvîntul deputaţii: Dumitru Balalia, din circumscripţia electorală Ploeşti-sud, regiunea Ploeşti; Gavrilă Popa, din circumscripţia electorală Adamclisi, regiunea Constanţa; Gh. Hossu, din circumscripţia electorală Medgidia, regiunea Constanţa; Elena Barbălată, din circumscripţia electorală Odobeşti, regiunea Birlad; Máthé Ludovic, din circumscripţia electorală Mugeni, Regiunea Autonomă Maghiară; colonel Ion Gheorghe, din circumscripţia electorală Alexandria, regiunea Bucureşti; Liuba Creişinevschi, din circumscripţia electorală Constanţa-sud, regiunea Constanţa; Emil Mazilu, din circumscripţia electorală Ştefan cel Mare, regiunea Iaşi; Romulus Zăroni, din circumscripţia electorală Mia, regiunea Hunedoara; Ion Pas, din circumscripţia electorală Aldeni, regiunea Ploeşti; Alexandru Sencovici, din circumscripţia electorală Oradea-nord, regiunea Oradea; Gaston Marin, din circumscripţia electorală Ceahlău, regiunea Bacău; Ioan Ţurai, din circumscripţia electorală Drăgăneşti, regiunea Bucureşti. Primit cu vii aplauze, a luat cuvîntul tov. Chivu Stoica, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Proiectul de lege pentru aprobarea bugetului de stat al R.P.R. pe anul 1955 a fost citit şi supus aprobării deputaţilor. Marea Adunare Naţională a votat în unanimitate, într-o atmosferă de puternică însufleţire, legea pentru aprobarea bugetului de stat al R.P.R. pe anul 1955. Marea Adunare Naţională a votat apoi legea pentru ratificarea decretelor emise între sesiuni de Prezidiul Marii Adunări Naţionale. De asemenea, Marea Adunare Naţională a votat în unanimitate legea pentru modificarea articolelor 43 şi 50 din Constituţia R.P.R. Pe baza acestei modificări au fost reorganizate Ministerul Construcţiilor şi industriei materialelor de construcţii şi Comitetul de stat pentru colectarea produselor agricole, infiinţîndu-se Ministerul Construcţiilor, Ministerul Industriei materialelor de construcţii şi Ministerul colectărilor. Marea Adunare Naţională a aprobat propunerea făcută de Consiliul împuterniciţilor de a elibera pe deputatul Dumitru Coliu din funcţia de membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, întrucît acesta urmează să primească sarcini pe linie de guvern, şi a ales ca membru la Prezidiul Marii Adunări Naţionale pe deputatul Nicolae Ceauşescu. De asemenea, din aceleaşi motive, deputatul Dumitru Coliu a fost eliberat din funcţia de membru şi preşedinte al Comisiei de Afaceri Externe. Deputatul Lotar Rădăceanu, a fost ales ca membru şi preşedinte al Comisiei de Afaceri Externe, iar deputatul general locotenent Iacob Teelu, membru al aceleiaşi comisii, întrucît deputatul Avram Bunaciu, este secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Marea Adunare Naţională l-a eliberat din funcţia de membru al Comisiei de propuneri legislative, alegtad ca membru al acestei comisii pe deputatul Ion Vintze. Ora 14,30. Preşedintele Marii Adunări Naţionale, deputatul C. Pîrvulescu, rosteşte cuvîntul de închidere a sesiunii. Sesiunea a 6-a a Marii Adunări Naţionale a avut sarcina de mare răspundere de a ratifica Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Populară Albania, Republica Populară Bulgaria, Republica Populară Ungară, Republica Democrată Germană, Republica Populară Polonă, Republica Populară Romînă, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste şi Republica Cehoslovacă, semnat la Varşovia la 14 mai 1955. Aprobarea unanimă a tratatului de către Marea Adunare Naţională, dovedeşte voinţa de neclintit a poporului nostru de a-şi apăra, munca sa creatoare şi viaţa fericită, de a contribui la asigurarea păcii şi securităţii popoarelor. In această sesiune a fost de asemenea discutat şi votat bugetul de stat al R.P.R. pe anul 1955. Bugetul asigură dezvoltarea mai departe a economiei noastre naţionale în toate ramurile sale, a instituţiilor noastre culturale şi sociale. Bugetul pe anul 1955 prevede sume importante care trebuie folosite raţional ca să dăm un nou avînt economiei şi culturii şi să creăm condiţii mai bune pentru oamenii muncii. Tovarăşi deputaţi, să contribuim cu toată energia şi priceperea la realizarea planului de stat şi a prevederilor bugetului! Declar închisă cea de a 6-a sesiune a Marii Adunări Naţionale. (Agerpres). Dezbaterea hotărîrilor Conferinţei de la Varşovia, în adunarea organizaţiei de bază In ziua de 27 mai a avut loc adunarea generală a organizaţiei de bază i nr. 4 de la uzinele „Strungul“ din Oraşul Ştefin, unde au fost dezbătute hotărârile conferinţei de la Varşovia. La discuţii, tov. Valeria Izsák a arătat printre altele: „Este clar pentru oricine că Tratete încheiat la Varşovia nu are un caracter agresiv, el fiind încheiat tocmai cu scopul de a consolida şi apăra lupta popoarelor pentru pace şi securitate în Europa“. Alţi numeroşi comunişti participanţi la adunare, printre care tov. Iudiu Szakács, controlor la secţia II-a, au subliniat că tratatul are menirea de a apăra liniştea noastră, de a înlătura primejdia dezlănţuirii unui nou război de către imperialiştii americani. Sarcina noastră este de a apăra pacea. Membrii de partid trebuie să fie în fruntea luptei pentru pace, iar dacă va fi cazul să punem mâna pe arme şi să dobosim pe agresorii care s-ar încumeta să se atingă de pământul patriei. Tov. Teodor Faur a spus: „Pacea nu se cerşeşte, ci se cucereşte. Să răsune glasurile noastre dincolo de mări şi oceane şi să se ştie, că vom lupta cu preţul vieţii noastre, oricând va fi nevoie, pentru pacea şi libertatea noastră. Alături de cele 8 state europene care au participat la Conferinţa de la Varşovia se află şi marea Chină populară, şi toţi oamenii iubitori de pace din lumea întreagă, care se vor ridica ca un zid de nezdruncinat împotriva provocatorilor unui nou război“. Tov. Elisabete Schweitzer s-a angajat să ducă muncă de lămurire cu femeile, pentru a te face cît mai temeinic cunoscute hotărârile istorice de la Varşovia şi sarcinile ce decurg din ele. Au mai luat cuvîntul Izidor Votculescu, Gheorghe Banabas şi allţii. Im încheiere, tov. Francisc Stoklăs, secretar al organizaţiei de bază, a prezentet proiectul de plan de măsuri la legătură cu dezbaterea lucrărilor Conferinţei de la Varşovia pînă la grupele sindicale. Proiectul de plan a fost aprobat în unanimitate.