Drum Nou, iulie 1955 (Anul 12, nr. 3279-3305)

1955-07-01 / nr. 3279

IUL- ?095 fű PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ? um nou ___ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL­ REGIUNEA STALINI Anul XII. Nr. 3279 Vineri 1 iulie 1955 4 pagini 20 bani Să se răspundă operativ sezisărilor corespondenţilor voluntari Pretutindeni iniţiativa şi nesecata energie a oamenilor muncii scoate la iveală noi resurse, noi metode înain­tate de muncă, iniţiative îndrăzneţe pentru dezvoltarea economiei naţiona­le şi întărirea statului nostru demo­crat-popular. Toate aceste iniţiative sunt oglindite in presa de partid prin marele sprijin dat de corespondenţii de presă. Scrisorile trimise redacţiilor de co­respondenţii voluntari, descriu succese­le obţinute în agricultură şi industrie, felul cum se dezvoltă viaţa cea nouă şi semnalează cu curaj piedicile şi greutăţile ivite în activitatea de fie­care zi. Corespondenţii voluntari trimit zia­relor sau organelor de partid şi de stat, pe lingă relatări asupra realiză­rilor şi succeselor oamenilor muncii, o serie de sezisări care privesc diferite domenii ale activităţii obşteşti. Unele sezisări critică ascuţit nepă­sarea faţă de avutul obştesc, birocra­tismul care se manifestă pe alocuri în rezolvarea cerinţelor juste ale oameni­lor muncii, demască acţiunile duşma­nului de clasă, procedeele unor ele­mente necinstite, afaceriste etc. Corespondentul nostru voluntar Tra­­ian Marcu, de pildă, a sezisat ziaru­lui diferite nereguli ale contabilului Gheorghe Lușcă, de la cooperativa din comuna Zagăr, raionul Sighișoara. In scrisoarea sa, corespondentul a scos la iveală cu foarte mult curaj o serie de abateri. După apariţia in presă a acestei sezisări, Uniunea raională a cooperativelor de consum Sighişoara a arătat in răspunsul său că sezisarea este justă şi că pentru pagubele aduse cooperativei prin însuşirea unor canti­tăţi­ de petrol, lemne de foc, contabi­lul Gheorghe Luşcă a fost sancţionat şi totodată obligat să plătească valoa­rea pagubelor. Scrisorile venite de la coresponden­ţii de presă, cuprind semnalări şi pro­puneri juste, privind deservirea consu­matorilor, îmbunătăţirea calităţii unor produse de consum popular, ocrotirea sănătăţii oamenilor muncii etc. Aşa de pildă, corespondentul voluntar Ioan Fulgoş din oraşul Rupea, într-o scri­soare adresată redacţiei, demasca pro­cedeul taxatoarei Laura Stoicovici, care transporta călători fără a le eli­bera bilete, pe traseul Sighişoara-Ru­­pea, iar sumele încasate şi le însuşea. In urma publicării acestei sezisări, întreprinderea regională de transpor­turi auto ne-a răspuns că anchetînd faptele şi const­a­tind că sunt just se­­zisate, ele constituind delictul de de­lapidare, numita a fost acţionată în judecată, desfăcindu-i-se şi contractul de muncă. Deosebit de mare şi important este sprijinul pe care-l primesc în acest fel conducătorii întreprinderilor şi institu­ţiilor, lucrătorii din aparatul de partid, de stat şi economic. Sezisările cores­pondenţilor de presă îi ajută să cu­noască mai bine starea de lucruri din sectorul lor de activitate, să pătrundă mai adine problemele pe care le au de rezolvat, să lichideze şi să prevină din timp greşelile şi lipsurile. Subliniind cu putere însemnătatea excepţională a acestei forme de legătură cu masele, partidul nostru cere fiecărui lucrător din aparatul de stat şi în primul rînd celor cu munci de răspundere, să as­culte cu cea mai mare atenţie cuvîntul corespondenţilor, să asigure prin toate mijloacele condiţii prielnice dezvoltă­rii criticii de jos şi să ia măsuri con­crete pentru îndreptarea lipsurilor sem­nalate. *:•«■ Persecutarea corespondenţilor de presă şi gîtuirea criticii constituie o abatere gravă de la linia partidului. Ca atare trebuie luate măsuri imedia­te şi drastice împotriva acelora care au asemenea atitudini. O mare răspun­dere pentru dezvoltarea şi creşterea mişcării corespondenţilor ii revine pre­sei locale. Presa locală trebuie să e­­duce corespondenţii voluntari prin consfătuiri, şcoli de corespondenţi, scrisori de răspuns, instructaje, să pu­blice tot mai multe scrisori primite de la corespondenţi şi să le ia în mod hotărit apărarea în cazul cînd cineva ar îndrăzni să-i persecute pentru acti­vitatea lor de corespondenţi de presă. Dar dacă unele organe de partid şi de stat sunt un exemplu de atitudine atentă faţă de scrisorile venite din masă, din păcate mai sunt şi organe care nu înţeleg că rezolvarea justă şi operativă a reclamaţiilor şi sezisărilor este o sarcină de cea mai mare însem­nătate. Ele nu respectă Hotărîrea Bi­roului Politic al Comitetului Central al P.M.R., care arată că „Toate orga­nizaţiile de partid şi de­ stat precum şi instituţiile de orice fel, sînt datoa­re ca în termen de 2 săptămini de la primirea adresei prin care un ziar ie comunică semnalul critic al unui co­respondent din cîmpul muncii, să răs­pundă ziarului, arătînd cercetările în­treprinse și măsurile luate". Un exemplu îl constituie biroul pen­tru rezolvarea reclamaţiilor şi sezisă­rilor, de la sfatul popular al oraşului Stalin, care s-a transformat într-un simplu expeditor de hirtii dintr-un loc intr-altul. Acest birou a tărăgănat din ziua de 14 mai a.c. rezolva­rea unei scrisori trimise de zia­rul nostru, mulţumindu-se să o înre­gistreze şi s-o trimită la secţia gospo­dărie comunală, care a trimis-o la I.C.O.S., trecînd mai mult de o lună de zile pînă cînd scrisoarea a putut fi rezolvată, după o nouă intervenţie a ziarului. Mai sînt şi unele comitete de partid, cum e comitetul raional de partid Me­diaş, care de luni de zile n-a reuşit să rezolve sezisarea trimisă de corespon­dentul voluntar Erhard Andree din o­­raşul Mediaş. E timpul ca toţi condu­cătorii instituţiilor de stat să înţelea­gă că fiecare reclamaţie sau sezisare reprezintă preocuparea oamenilor mun­cii pentru îndreptarea lipsurilor în muncă. Este de la sine înţeles că nici o se­zisare nici o reclamaţie nu poate ra­mific necercetată, nerezolvată pină la capăt. Corespondenţii voluntari care adresează o sezisare, trebuie să pri­mească la timp răspunsul cuvenit, în care să se arate măsurile practice lua­te. Să fie înlăturate cu desăvîrşire răspunsurile formale, care informează neclar, în doi peri, sau greşit asupra rezolvării sezisărilor. In fiecare instituţie, trebuie să dom­nească o atitudine intransigentă faţă de manifestările de formalism şi tără­gănare în rezolvarea sezisărilor şi re­­clamaţiilor. Trebuie satisfăcută în cele mai bune condiţiuni cererea pe deplin îndreptăţită a corespondenţilor volun­tari, care-şi exprimă dorinţa de a face personal sezisări cadrelor de conducere şi aparatului de stat. Rezolvarea justă şi la timp a sezisă­rilor şi reclamaţiilor corespondenţilor, trebuie să stea în centrul preocupări­lor tuturor organizaţiilor de partid, or­ganelor de stat şi nici un efort nu tre­buie precupeţit pentru ca primirea şi rezolvarea sezisărilor corespondenţilor de presă şi ale oamenilor muncii să fie exemplar organizată. Curăţă păşunile şi fîneţele In cele mai multe comune şi sate ale raionului Agnita, comitetele exe­cutive ale sfaturilor populare au mo­bilizat ţăranii muncitori la curăţirea de înărăcinişuri, tufişuri şi muşuroaie a păşunilor şi fineţelor. Pînă acum cî­­teva zile, în întregul raion au fost cu­răţate 2.279 hectare de păşune şi fi­neţe. Pe lingă această acţiune, în comu­nele Cincul şi Merghindeal, a fost redată păşunatului o suprafaţă de 105 hectare, care de asemenea a fost radi­cal curăţată. Pînă la sfirşitul acestei luni, alte 150 hectare vor fi redate păşunatului. TRAjAN TRQFWsJ, coresp. I ­CA CENTRALĂ 1­1 B­I . în cuprinsul ziarului: Calendarul lucrărilor agricole (pag. 2). Foileton: Povestea cu cărţi (pag. 2). Consfătuirea metalurgiştilor din re­giunea Stalin (pag. 3). Soli ai artei muzicale chineze în Oraşul Stalin (pag. 3). Şase mari ştafete internaţionale în cinstea Festivalului de la Varşovia (pag. 3). Plecarea din S.U.A. a delegaţiilor U.R.S.S., R.S.S. Ucrainene şi R.S.S. Bieloruse, care ,au participat la sesiunea jubiliară a G.N.U. (pag. 4). Conferinţa de presă a lui Eisen­hower (pag. 4). Sport: Circuitul ciclist al regiunii Stalin: N. Vasilescu (Dinamo Bucu­rești) a câștigat și etapa a IV-a (pag. 4). ADUNAREA MONDIALĂ A PĂCII APELUL DE LA HELSINKI Datorită eforturilor opiniei publice se vor Întâl­ni pentru prima oară după zece ani, In condiţiile unei lumi scindate, şefii celor patru mari puteri. Lumea întreagă îşi Îndreaptă speranţele spre ei. Prima lor datorie este de a Învinge neîncrederea reciprocă. Adunarea Mondială a Păcii, care a reunit pe reprezentanţii a 68 de ţări, a creat certitudinea că, cu toate divergenţele profunde şi diversitatea opiniilor, un acord asupra unor probleme impor­tante­­poate fi realizat şi numeroase probleme pot fi rezolvate astăzi prin tratative. Opinia publică mondială s-a ridicat Împotriva politicii de forţă, împotriva blocurilor militare, împotriva cursei înarmărilor şi a Înspăimântătoa­rei primejdii a războiului atomic. Acordurile de la Geneva, încetarea războiului in Indochina, conferinţa de la Bandung, neutra­litatea Austriei consfinţită printr-un tratat­, de­claraţia de la Belgrad — toate acestea sunt roade ale trezirii opiniei publice care şi-a găsit expre­sia în poziţia guvernelor. In problema dezarmării si a armelor atomice care a rămas nerezolvata din cauza unor contradicţii ireductibile pînă in prezent punctele de vedere sau apropiat atit de mult incit un acord nu mai este decât o chestiu­ne de bunăvoinţă. In problema securităţii princi­piile adoptate la conferinţa de la Bandung au arătat că pe un întreg continent colaborarea paş­nică între ţări cu orânduiri sociale diferite poate fi întemeiată pe concepţii de felul acelora care au fost proclamate de China şi India. Adunarea de la Helsinki a demonstrat că dacă conferinţa celor patru va ţine seama de opinia publică, ea va constitui o primă etapă în constru­irea unei Europe în care să fie garantată securi­tatea tuturor statelor europene, în care acestea să păşească pe calea unei strinse colaborări eco­nomice şi culturale. Această operă este legată de reunificarea Germaniei, în afara oricărei coaliţii militare a unei Germanii ferite de renaşterea mi­litar­is­mului. Tot în acest spirit, conferinţa celor patru puteri are misiunea de a pregăti prin trata­tive evacuarea trupelor străine de pe insula chi­neză Taiwa­n (Formoza). Conferinţa trebuie să vegheze la stricta respec­tare a acordurilor de la Geneva cu privire la In­dochina. Ea trebuie să dea Organizaţiei Naţiuni­lor Unite posibilitatea de a dobîndi un caracter cu adevărat universal, prin includerea Republicii Populare Chineze. Mai există insă forţe cărora le convine războiul rece şi acţionează împotriva unei apropieri intre cele patru mari puteri. Adunarea de la Helsinki cheamă opinia publică a tuturor naţiunilor lumii să se împotrivească acestor forţe şi să sprijine pe participanţii la tratative. Cauza păcii va fi pină in cele din urmă încu­nunată de succes dacă forţele iubitoare de pace­, care au ţeluri comune, şi îndeosebi diferitele mişcări pentru apărarea păcii, marile organizaţii pacifiste de orientare creştină şi social-democrată vor întreprinde acţiuni unite pentru a risipi neîn­crederea şi a apăra pacea. Contradicţiile internaţionale pot f­i rezolvate, pas cu pas. Speranțele popoarelor pot fi îm­plinite. Pe întinsul regiunii noastre CURS DE CALIFICARE CU MECANIZATORII In acest an, în centrul atenţiei con­ducerii S.M.T. din Boziaş-Tirnoveni a stat şi problema ridicării calificării ca­drelor din staţiune. Pentru a cunoaşte mai bine maşinile cu care lucrează şi pentru a le folosi cu pricepere in cam­pania de recoltare, s-a ţinut un curs cu mânuitorii de secerători-legători, iar altul cu batozarii. Lecţiile predate au constat în felul cum trebuie întreţinute şi conduse ma­şinile agricole, pentru ca astfel să se­­poată evita defecţiunile din timpul campaniei. Acum, tehnicienii staţiunii se preocupă de colectivişti, întovără­şiţi şi ţăranii individuali, dîndu-le un preţios sprijin în ceea ce priveşte a­­menajarea ariilor. AVRAM ROBA, coresp. Ieri, au început la staţiunea expe­rimentală agricolă Măgurele, lucrările consfătuirii pe ţară a inginerilor şi tehnicienilor din gospodăriile agricole de­­ stat şi din cadrul sfaturilor popu­lare regionale şi raionale, cu privire la­­purificarea culturilor de cartofi, spre a fi rezistenţi la rîia neagră. Consfătuirea, organizată de Direc­ţia protecţiei plantelor din Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, cu spriji­nul I.C.A.R. central şi al Direcţiei a­­gricole regionale Stalin, îşi va desfă­şura lucrările timp de 3 zile. In prima zi, după deschiderea consfă­tuirii de către tov. G­heorghe Constan­­ti­nescu, din partea Direcţiei protecţiei plantelor din Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, tov. dr. Ecaterina Con­­stantinescu a făcut un amănunţit in­structaj, după care au avut loc dis­cuţii. In următoarele două zile, participan­ţii la consfătuire vor vizita culturile de cartofi ale I.C.A.R. Măgurele şi ale unor gospodării agricole colective şi gospodării agricole de stat din împre­jurimi. Pentru o producţie sporită de certofi! Au terminat praşila II-a la porumb După prima prăşilă executată, po­rumbul întovărăşiţilor din satul Ber­­nadea, raionul Tîrnăveni, a crescut de toată frumuseţea. Hotărîţi să obţină cel puţin 2.000 kg. porumb boabe la hectar, ei s-au angajat să efectueze patru praşiie. In scurt timp ei s-au apucat să execute şi praştia a doua, pe care au terminat-o. Intovărăşiţii Ioan Moldovan, Maria Popa, Emilia Cărburean şi alţii au depus o muncă stăruitoare şi au respectat cu stricteţe regulile agrotehnice. N. MOLDOVAN, coresp. In întîmpinarea Congresului Mondial al Mamelor Glasul mamelor va răsuna pretutindeni Mama şi copilul­­se bucură în R.PR de o neasemuită preţuire, de stima întregului nostru popor muncitor. Ală­turi de toţi oamenii cinstiţi, mamele reprezintă în lumea întreagă o forţă puternică, ce-şi ridică glasul pentru pace, fericirea copiilor şi a întregii o­­meniri. De unde-şi trag mamele aceas­tă voinţă, această hotărire de a nu îngădui un nou măcel mondial? Din durerea pe care le-a pricinuit-o răz­boaiele. La fel am simţit şi eu această durere, care nu iartă pe nimeni. Doi din cei 11­­copii ai mei au luptat pe front, iar unul din ei a fost rănit. Bucuria mea n-a cu­noscut margini atunci cind s-a făcut iar sănătos şi s-a reîntors in sinul fa­miliei. Azi, cei 11 copii ai mei, 6 bă­ieţi, 5 fete, lucrează cu drag în uzine şi instituţii, iar unul, Dumitru, este ofiţer. Copiii mei imi sunt dragi ca lumina ochilor. Dar uneori, bucuria mea este um­brită la gindtul că din nou aţîţătorii la război atentează la viaţa ţencoa a co­piilor, a oamenilor de pretutindeni. Îm­potriva acestora in­să, se ridică ca un val uriaş voinţa de pace a sutelor de milioane de oameni din lumea în­treagă. Lor li se alătură glasul mame­lor de pretutindeni. Cu multă tărie se va afirma cuvintul lor cu prilejul Congresului Mondial al Mamelor. Aici mamele vor arăta că cea mai mare problemă a timpului, este pacea. Mi­lioane de mame își vor face auzit gla­sul, vor proclama voinţa de a vedea stabilite relaţii de pace şi de bună în­­ţelegere intre state. Acest fapt ne dă noi forţe de a munci, de a ne face strada şi cartierul nostru cit mai fru­moase. Noi, mamele, unim din adincul sufletului pe acei care uneltesc să dez­lănţuie un nou măcel pustiitor. Acestui glas, acestei voinţe, care va răsuna pretutindeni, îi corespunde cele mai scumpe năzuinţe ale mamelor. Acestui glas mă asociez şi eu, în numele a tot ce-mi este drag, în nu­mele păcii şi al progresului omenirii. Daruri şi scrisori Zilele trecute a plecat din Oraşul Stalin spre Bucureşti un transport de daruri trimise de femeile cin O­­raşul Stalin pentru Congresul Mon­dial al Mamelor. Primtre cele 40 daruri se află şi o faţă de masă lucrată în modele na­ţionale şi cu inscripţia „In cinstea Congresului Mondial al Mamelor 1955“ de către tovarăşa Maria Sirbu, delegată de grupă de femei din str. Barbu Delivrancea nr. 16.­­„ Alături de toate femeile din ţara noastră, femeile din regiunea Stalin adresează sute de scrisori Congresu­lui Mondial al Mamelor, prin care-şi exprimă participarea la acest măreţ eveniment mondial. Pină acum au fost trimise sute de scrisori şi cărţi poştale ilustrate, prin care femeile din regiunea noastră u­­rează succes deplin lucrărilor Con­gresului. In toate scrisorile pe care le trimit Congresului Mondial al Mamelor, fe­meile îşi exprimă hotărîrea şi anga­jamentele lor de a fi în primele rîn­­duri ale luptâtorilor pentru pace. ELENA I. BUZOIU Mamă Eroină str. Curcanilor nr. 34, Orașul Slatin

Next