Drum Nou, iulie 1955 (Anul 12, nr. 3279-3305)
1955-07-01 / nr. 3279
IUL- ?095 fű PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ? um nou ___ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STALINI Anul XII. Nr. 3279 Vineri 1 iulie 1955 4 pagini 20 bani Să se răspundă operativ sezisărilor corespondenţilor voluntari Pretutindeni iniţiativa şi nesecata energie a oamenilor muncii scoate la iveală noi resurse, noi metode înaintate de muncă, iniţiative îndrăzneţe pentru dezvoltarea economiei naţionale şi întărirea statului nostru democrat-popular. Toate aceste iniţiative sunt oglindite in presa de partid prin marele sprijin dat de corespondenţii de presă. Scrisorile trimise redacţiilor de corespondenţii voluntari, descriu succesele obţinute în agricultură şi industrie, felul cum se dezvoltă viaţa cea nouă şi semnalează cu curaj piedicile şi greutăţile ivite în activitatea de fiecare zi. Corespondenţii voluntari trimit ziarelor sau organelor de partid şi de stat, pe lingă relatări asupra realizărilor şi succeselor oamenilor muncii, o serie de sezisări care privesc diferite domenii ale activităţii obşteşti. Unele sezisări critică ascuţit nepăsarea faţă de avutul obştesc, birocratismul care se manifestă pe alocuri în rezolvarea cerinţelor juste ale oamenilor muncii, demască acţiunile duşmanului de clasă, procedeele unor elemente necinstite, afaceriste etc. Corespondentul nostru voluntar Traian Marcu, de pildă, a sezisat ziarului diferite nereguli ale contabilului Gheorghe Lușcă, de la cooperativa din comuna Zagăr, raionul Sighișoara. In scrisoarea sa, corespondentul a scos la iveală cu foarte mult curaj o serie de abateri. După apariţia in presă a acestei sezisări, Uniunea raională a cooperativelor de consum Sighişoara a arătat in răspunsul său că sezisarea este justă şi că pentru pagubele aduse cooperativei prin însuşirea unor cantităţi de petrol, lemne de foc, contabilul Gheorghe Luşcă a fost sancţionat şi totodată obligat să plătească valoarea pagubelor. Scrisorile venite de la corespondenţii de presă, cuprind semnalări şi propuneri juste, privind deservirea consumatorilor, îmbunătăţirea calităţii unor produse de consum popular, ocrotirea sănătăţii oamenilor muncii etc. Aşa de pildă, corespondentul voluntar Ioan Fulgoş din oraşul Rupea, într-o scrisoare adresată redacţiei, demasca procedeul taxatoarei Laura Stoicovici, care transporta călători fără a le elibera bilete, pe traseul Sighişoara-Rupea, iar sumele încasate şi le însuşea. In urma publicării acestei sezisări, întreprinderea regională de transporturi auto ne-a răspuns că anchetînd faptele şi constatind că sunt just sezisate, ele constituind delictul de delapidare, numita a fost acţionată în judecată, desfăcindu-i-se şi contractul de muncă. Deosebit de mare şi important este sprijinul pe care-l primesc în acest fel conducătorii întreprinderilor şi instituţiilor, lucrătorii din aparatul de partid, de stat şi economic. Sezisările corespondenţilor de presă îi ajută să cunoască mai bine starea de lucruri din sectorul lor de activitate, să pătrundă mai adine problemele pe care le au de rezolvat, să lichideze şi să prevină din timp greşelile şi lipsurile. Subliniind cu putere însemnătatea excepţională a acestei forme de legătură cu masele, partidul nostru cere fiecărui lucrător din aparatul de stat şi în primul rînd celor cu munci de răspundere, să asculte cu cea mai mare atenţie cuvîntul corespondenţilor, să asigure prin toate mijloacele condiţii prielnice dezvoltării criticii de jos şi să ia măsuri concrete pentru îndreptarea lipsurilor semnalate. *:•«■ Persecutarea corespondenţilor de presă şi gîtuirea criticii constituie o abatere gravă de la linia partidului. Ca atare trebuie luate măsuri imediate şi drastice împotriva acelora care au asemenea atitudini. O mare răspundere pentru dezvoltarea şi creşterea mişcării corespondenţilor ii revine presei locale. Presa locală trebuie să educe corespondenţii voluntari prin consfătuiri, şcoli de corespondenţi, scrisori de răspuns, instructaje, să publice tot mai multe scrisori primite de la corespondenţi şi să le ia în mod hotărit apărarea în cazul cînd cineva ar îndrăzni să-i persecute pentru activitatea lor de corespondenţi de presă. Dar dacă unele organe de partid şi de stat sunt un exemplu de atitudine atentă faţă de scrisorile venite din masă, din păcate mai sunt şi organe care nu înţeleg că rezolvarea justă şi operativă a reclamaţiilor şi sezisărilor este o sarcină de cea mai mare însemnătate. Ele nu respectă Hotărîrea Biroului Politic al Comitetului Central al P.M.R., care arată că „Toate organizaţiile de partid şi de stat precum şi instituţiile de orice fel, sînt datoare ca în termen de 2 săptămini de la primirea adresei prin care un ziar ie comunică semnalul critic al unui corespondent din cîmpul muncii, să răspundă ziarului, arătînd cercetările întreprinse și măsurile luate". Un exemplu îl constituie biroul pentru rezolvarea reclamaţiilor şi sezisărilor, de la sfatul popular al oraşului Stalin, care s-a transformat într-un simplu expeditor de hirtii dintr-un loc intr-altul. Acest birou a tărăgănat din ziua de 14 mai a.c. rezolvarea unei scrisori trimise de ziarul nostru, mulţumindu-se să o înregistreze şi s-o trimită la secţia gospodărie comunală, care a trimis-o la I.C.O.S., trecînd mai mult de o lună de zile pînă cînd scrisoarea a putut fi rezolvată, după o nouă intervenţie a ziarului. Mai sînt şi unele comitete de partid, cum e comitetul raional de partid Mediaş, care de luni de zile n-a reuşit să rezolve sezisarea trimisă de corespondentul voluntar Erhard Andree din oraşul Mediaş. E timpul ca toţi conducătorii instituţiilor de stat să înţeleagă că fiecare reclamaţie sau sezisare reprezintă preocuparea oamenilor muncii pentru îndreptarea lipsurilor în muncă. Este de la sine înţeles că nici o sezisare nici o reclamaţie nu poate ramific necercetată, nerezolvată pină la capăt. Corespondenţii voluntari care adresează o sezisare, trebuie să primească la timp răspunsul cuvenit, în care să se arate măsurile practice luate. Să fie înlăturate cu desăvîrşire răspunsurile formale, care informează neclar, în doi peri, sau greşit asupra rezolvării sezisărilor. In fiecare instituţie, trebuie să domnească o atitudine intransigentă faţă de manifestările de formalism şi tărăgănare în rezolvarea sezisărilor şi reclamaţiilor. Trebuie satisfăcută în cele mai bune condiţiuni cererea pe deplin îndreptăţită a corespondenţilor voluntari, care-şi exprimă dorinţa de a face personal sezisări cadrelor de conducere şi aparatului de stat. Rezolvarea justă şi la timp a sezisărilor şi reclamaţiilor corespondenţilor, trebuie să stea în centrul preocupărilor tuturor organizaţiilor de partid, organelor de stat şi nici un efort nu trebuie precupeţit pentru ca primirea şi rezolvarea sezisărilor corespondenţilor de presă şi ale oamenilor muncii să fie exemplar organizată. Curăţă păşunile şi fîneţele In cele mai multe comune şi sate ale raionului Agnita, comitetele executive ale sfaturilor populare au mobilizat ţăranii muncitori la curăţirea de înărăcinişuri, tufişuri şi muşuroaie a păşunilor şi fineţelor. Pînă acum cîteva zile, în întregul raion au fost curăţate 2.279 hectare de păşune şi fineţe. Pe lingă această acţiune, în comunele Cincul şi Merghindeal, a fost redată păşunatului o suprafaţă de 105 hectare, care de asemenea a fost radical curăţată. Pînă la sfirşitul acestei luni, alte 150 hectare vor fi redate păşunatului. TRAjAN TRQFWsJ, coresp. I CA CENTRALĂ 11 BI . în cuprinsul ziarului: Calendarul lucrărilor agricole (pag. 2). Foileton: Povestea cu cărţi (pag. 2). Consfătuirea metalurgiştilor din regiunea Stalin (pag. 3). Soli ai artei muzicale chineze în Oraşul Stalin (pag. 3). Şase mari ştafete internaţionale în cinstea Festivalului de la Varşovia (pag. 3). Plecarea din S.U.A. a delegaţiilor U.R.S.S., R.S.S. Ucrainene şi R.S.S. Bieloruse, care ,au participat la sesiunea jubiliară a G.N.U. (pag. 4). Conferinţa de presă a lui Eisenhower (pag. 4). Sport: Circuitul ciclist al regiunii Stalin: N. Vasilescu (Dinamo București) a câștigat și etapa a IV-a (pag. 4). ADUNAREA MONDIALĂ A PĂCII APELUL DE LA HELSINKI Datorită eforturilor opiniei publice se vor Întâlni pentru prima oară după zece ani, In condiţiile unei lumi scindate, şefii celor patru mari puteri. Lumea întreagă îşi Îndreaptă speranţele spre ei. Prima lor datorie este de a Învinge neîncrederea reciprocă. Adunarea Mondială a Păcii, care a reunit pe reprezentanţii a 68 de ţări, a creat certitudinea că, cu toate divergenţele profunde şi diversitatea opiniilor, un acord asupra unor probleme importantepoate fi realizat şi numeroase probleme pot fi rezolvate astăzi prin tratative. Opinia publică mondială s-a ridicat Împotriva politicii de forţă, împotriva blocurilor militare, împotriva cursei înarmărilor şi a Înspăimântătoarei primejdii a războiului atomic. Acordurile de la Geneva, încetarea războiului in Indochina, conferinţa de la Bandung, neutralitatea Austriei consfinţită printr-un tratat, declaraţia de la Belgrad — toate acestea sunt roade ale trezirii opiniei publice care şi-a găsit expresia în poziţia guvernelor. In problema dezarmării si a armelor atomice care a rămas nerezolvata din cauza unor contradicţii ireductibile pînă in prezent punctele de vedere sau apropiat atit de mult incit un acord nu mai este decât o chestiune de bunăvoinţă. In problema securităţii principiile adoptate la conferinţa de la Bandung au arătat că pe un întreg continent colaborarea paşnică între ţări cu orânduiri sociale diferite poate fi întemeiată pe concepţii de felul acelora care au fost proclamate de China şi India. Adunarea de la Helsinki a demonstrat că dacă conferinţa celor patru va ţine seama de opinia publică, ea va constitui o primă etapă în construirea unei Europe în care să fie garantată securitatea tuturor statelor europene, în care acestea să păşească pe calea unei strinse colaborări economice şi culturale. Această operă este legată de reunificarea Germaniei, în afara oricărei coaliţii militare a unei Germanii ferite de renaşterea militarismului. Tot în acest spirit, conferinţa celor patru puteri are misiunea de a pregăti prin tratative evacuarea trupelor străine de pe insula chineză Taiwan (Formoza). Conferinţa trebuie să vegheze la stricta respectare a acordurilor de la Geneva cu privire la Indochina. Ea trebuie să dea Organizaţiei Naţiunilor Unite posibilitatea de a dobîndi un caracter cu adevărat universal, prin includerea Republicii Populare Chineze. Mai există insă forţe cărora le convine războiul rece şi acţionează împotriva unei apropieri intre cele patru mari puteri. Adunarea de la Helsinki cheamă opinia publică a tuturor naţiunilor lumii să se împotrivească acestor forţe şi să sprijine pe participanţii la tratative. Cauza păcii va fi pină in cele din urmă încununată de succes dacă forţele iubitoare de pace, care au ţeluri comune, şi îndeosebi diferitele mişcări pentru apărarea păcii, marile organizaţii pacifiste de orientare creştină şi social-democrată vor întreprinde acţiuni unite pentru a risipi neîncrederea şi a apăra pacea. Contradicţiile internaţionale pot fi rezolvate, pas cu pas. Speranțele popoarelor pot fi împlinite. Pe întinsul regiunii noastre CURS DE CALIFICARE CU MECANIZATORII In acest an, în centrul atenţiei conducerii S.M.T. din Boziaş-Tirnoveni a stat şi problema ridicării calificării cadrelor din staţiune. Pentru a cunoaşte mai bine maşinile cu care lucrează şi pentru a le folosi cu pricepere in campania de recoltare, s-a ţinut un curs cu mânuitorii de secerători-legători, iar altul cu batozarii. Lecţiile predate au constat în felul cum trebuie întreţinute şi conduse maşinile agricole, pentru ca astfel să sepoată evita defecţiunile din timpul campaniei. Acum, tehnicienii staţiunii se preocupă de colectivişti, întovărăşiţi şi ţăranii individuali, dîndu-le un preţios sprijin în ceea ce priveşte amenajarea ariilor. AVRAM ROBA, coresp. Ieri, au început la staţiunea experimentală agricolă Măgurele, lucrările consfătuirii pe ţară a inginerilor şi tehnicienilor din gospodăriile agricole de stat şi din cadrul sfaturilor populare regionale şi raionale, cu privire lapurificarea culturilor de cartofi, spre a fi rezistenţi la rîia neagră. Consfătuirea, organizată de Direcţia protecţiei plantelor din Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, cu sprijinul I.C.A.R. central şi al Direcţiei agricole regionale Stalin, îşi va desfăşura lucrările timp de 3 zile. In prima zi, după deschiderea consfătuirii de către tov. Gheorghe Constantinescu, din partea Direcţiei protecţiei plantelor din Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, tov. dr. Ecaterina Constantinescu a făcut un amănunţit instructaj, după care au avut loc discuţii. In următoarele două zile, participanţii la consfătuire vor vizita culturile de cartofi ale I.C.A.R. Măgurele şi ale unor gospodării agricole colective şi gospodării agricole de stat din împrejurimi. Pentru o producţie sporită de certofi! Au terminat praşila II-a la porumb După prima prăşilă executată, porumbul întovărăşiţilor din satul Bernadea, raionul Tîrnăveni, a crescut de toată frumuseţea. Hotărîţi să obţină cel puţin 2.000 kg. porumb boabe la hectar, ei s-au angajat să efectueze patru praşiie. In scurt timp ei s-au apucat să execute şi praştia a doua, pe care au terminat-o. Intovărăşiţii Ioan Moldovan, Maria Popa, Emilia Cărburean şi alţii au depus o muncă stăruitoare şi au respectat cu stricteţe regulile agrotehnice. N. MOLDOVAN, coresp. In întîmpinarea Congresului Mondial al Mamelor Glasul mamelor va răsuna pretutindeni Mama şi copilulse bucură în R.PR de o neasemuită preţuire, de stima întregului nostru popor muncitor. Alături de toţi oamenii cinstiţi, mamele reprezintă în lumea întreagă o forţă puternică, ce-şi ridică glasul pentru pace, fericirea copiilor şi a întregii omeniri. De unde-şi trag mamele această voinţă, această hotărire de a nu îngădui un nou măcel mondial? Din durerea pe care le-a pricinuit-o războaiele. La fel am simţit şi eu această durere, care nu iartă pe nimeni. Doi din cei 11copii ai mei au luptat pe front, iar unul din ei a fost rănit. Bucuria mea n-a cunoscut margini atunci cind s-a făcut iar sănătos şi s-a reîntors in sinul familiei. Azi, cei 11 copii ai mei, 6 băieţi, 5 fete, lucrează cu drag în uzine şi instituţii, iar unul, Dumitru, este ofiţer. Copiii mei imi sunt dragi ca lumina ochilor. Dar uneori, bucuria mea este umbrită la gindtul că din nou aţîţătorii la război atentează la viaţa ţencoa a copiilor, a oamenilor de pretutindeni. Împotriva acestora insă, se ridică ca un val uriaş voinţa de pace a sutelor de milioane de oameni din lumea întreagă. Lor li se alătură glasul mamelor de pretutindeni. Cu multă tărie se va afirma cuvintul lor cu prilejul Congresului Mondial al Mamelor. Aici mamele vor arăta că cea mai mare problemă a timpului, este pacea. Milioane de mame își vor face auzit glasul, vor proclama voinţa de a vedea stabilite relaţii de pace şi de bună înţelegere intre state. Acest fapt ne dă noi forţe de a munci, de a ne face strada şi cartierul nostru cit mai frumoase. Noi, mamele, unim din adincul sufletului pe acei care uneltesc să dezlănţuie un nou măcel pustiitor. Acestui glas, acestei voinţe, care va răsuna pretutindeni, îi corespunde cele mai scumpe năzuinţe ale mamelor. Acestui glas mă asociez şi eu, în numele a tot ce-mi este drag, în numele păcii şi al progresului omenirii. Daruri şi scrisori Zilele trecute a plecat din Oraşul Stalin spre Bucureşti un transport de daruri trimise de femeile cin Oraşul Stalin pentru Congresul Mondial al Mamelor. Primtre cele 40 daruri se află şi o faţă de masă lucrată în modele naţionale şi cu inscripţia „In cinstea Congresului Mondial al Mamelor 1955“ de către tovarăşa Maria Sirbu, delegată de grupă de femei din str. Barbu Delivrancea nr. 16.„ Alături de toate femeile din ţara noastră, femeile din regiunea Stalin adresează sute de scrisori Congresului Mondial al Mamelor, prin care-şi exprimă participarea la acest măreţ eveniment mondial. Pină acum au fost trimise sute de scrisori şi cărţi poştale ilustrate, prin care femeile din regiunea noastră urează succes deplin lucrărilor Congresului. In toate scrisorile pe care le trimit Congresului Mondial al Mamelor, femeile îşi exprimă hotărîrea şi angajamentele lor de a fi în primele rînduri ale luptâtorilor pentru pace. ELENA I. BUZOIU Mamă Eroină str. Curcanilor nr. 34, Orașul Slatin