Drum Nou, iulie 1955 (Anul 12, nr. 3279-3305)
1955-07-22 / nr. 3297
2 11 ANI DE EXISTENŢĂ A POLONIEI POPULARE La 11 ora în turmă, la 22 iulie 1944, pe primul petec de păunind polonez eliberat de către eroica Armată Sovietică, alături de care lupta armata poloneză renăscută, în oriaşul Helm a fost publicat Manifestul Comitetului Polonez de Eliberare Naţională. Acest manifest a deschis o eră nouă în viaţa ţării. Ziua de 22 iulie 1944 a devenit ziua de naştere a Poloniei noi. Pentru istorie, 11 ani reprezintă un interval de timp extrem de scurt. Dar aceşti ani au fost plini de evenimente faţă de importante, de realizări atît de minunate încâ ei constituie o întreagă epocă în viaţa poporului polonez. Aceşti ani i-au schimbat în mod radical destinul. Vechea Polonie a panilor, ţară înapoiată, agrară, era de fapt o anexă de materii prime a statelor imperialiste, obiect de exploatare pentru capitalul străin. Astăzi, Polonia nouă, Populară — stat independent și suveran al oamenilor muncii — a devenit o putere industrială dezvoltată, cu o agricultură în plină ascensiune, cu o cultură înfloritoare. Îndeplinind cu succes planul trienalde refacere a economiei, poporul polonez a trecut la înfăptuirea planului de şase ani de dezvoltare a ecomomiei naţionale — plan de industrializare a ţării şi de construire a bazelorSocialismului. Astazi, Polonia democrat-populară ocupă în Europa locul al cincilea în ce priveşte producţia globală industrială. In prezent, producţia industriei poloneze este de patru ori mai mare decit în 1938,pivotul ei fiind industria grea. In anii de după război, au apărut noi ramuri ale industriei. Cu ajutorul frăţesc al Uniunii Sovietice se dezvoltă cu succes industria de tractoare şi automobile, de maşini agricole moderne, de construcţii navale. Potrivit planului de şase ani s-au construit noi întreprinderi metalurgice, printre care combinatul „V. I. Lenin“ de la Nowa-Huta, pe care oamenii muncii îl numesc cu mândrie „Magnitogorsk-ul Poloniei“, uzina „Boleslaw Bierut" de la Czestockowa, uzina de oţel de calitate „Warszawa“ şi altele. Tot mai des înspumează apa mărilor ebuide vaselor lansate de pe noile şantiere navale din Gdansk, Szczecin, Elblag. Din momentul dând masele muncitoare au cucerit puterea, în satele poloneze au loc necontenite schimbări. La sate nu mai există ca în tre eșt miilioane de „oameni de prisos" pentru care acasă la ei, sub cerul piatriei lor, nu era destui pămînd, nu se găsea de lucru pentru mâinile lor iscusite. S-a terminat pentru totdeauna cu peregrinările ţăranilor prin ţări străine în căutare de lucru. Una din cele mai mari posibilităţi deschise ţărănimii de industrializarea ţării şi de clasa muncitoare este aceea de a păşi pe calea agriculturii mecanizate, prin cooperaţia de producţie. In R. P. Polonă există în prezent 9.900 de cooperative agricole de producţie. Multe din ele au obţinut importante succese economice, asigurîmd membrilor lor venituri incomparabil mai mari decât cele obţinute intr-o gospodărie individuală mijlocie. Mai fumegau cartiere Întregii, se mai năruiau încă ziduri cînd vitejii varşovierai au început reconstrucţia străvechiului lor oraş de pe Vistula. Varşovia din zilele noastre, e mărturia puterii omeneşti nesecate, întreaga Polonie şi-a unit eforturile pentru a o readuce la viaţă, pentru a-i vindeca rănile. Ingineri, istorici, pictori, sculptori au îndeplinit un lucru fără seamăn. Ei au reconstruit o parte a oraşului extact în forma lui veche, aşa cum era înainte de trecerea hoardelor fasciste. împreună cu vechiul oraş se înalţă noul oraş cu străzi şi bulevarde moderne, cu frumoasa Piaţă a Constituţiei, cu măreţul palat al culturii şi ştiinţei — preţiosul dar al poporului sovietic. In Varşovia, care aidoma pasărei Phoenix din legendă a reînviat din propria ei cenuşe, lucrările de reconstrucţie continuă. Ea se pregăteşte acum să primească solii tinereţii, ai păcii şi prieteniei din lumea întreagă. Omul Poloniei libere este înfăptuitorul şi celorlalte minunate construcţii cu care este împânzită întreaga ţară. „La fiecare cinci minute în Polonia se dă în folosinţă o nouă încăpere“. Această frază simplă şi lapidară redă expresiv amploarea extraordinară a lucrărilor de construcţie din Polonia. Pentru ca să nu se mai repete niciodată anii sumbri ai ocupaţiei, pentru ca niciodată să nu mai existe Oswiecim, Maidanek şi celelalte lagăre ale morţii, pentru ca realizările sale, munca sa paşnică să fie asigurate, poporul polonez a salutat cu bucurie semnarea Tratatului de la Varşovia, încheiat între ţările europene ale lagărului ,socialismului şi sprijinit de puternica Chină Populară. El vede în acest Tratat o contribuţie importantă la cauza apărării şi întăririi păcii, o garanţie a securităţii, o pavăză în calea agresiunii, în calea acelora care uneltesc reînvierea militarismului german. Stabilirea frontierii germano-polone pe Oder-Neisse, pe care oamenii muncii ,polonezi şi germani au numit-o frontiera păcii, contribuie nu numai la întărirea relaţiilor paşnice prieteneşti dintre Republica Populară Polonă şi Republica Democrată Germană, ci întăreşte totodată cauza păcii şi securităţii în Europa. întărirea prieteniei dintre cele două popoare, manifestată cu o nouă vigoare cu prilejul festivităţilor celei de a 5-a aniversări a acordului pentru stabilirea liniei de frontieră pe Oder şi Nefese a fost salutată de popoarele celor două ţări cu aceeaşi bucurie, pe care au resimţit-o cu prilejul recentei semnări a Tratatului de la Varşovia. Această prietenie este cea mai bună chezăşie care asigură continuarea operei de construire a socialismului, precum şi obţinerea victoriei finale a cauzei păcii, democraţiei şi socialismuluî. La cea de a 11 -a aniversare a eliberării Poloniei, poporul muncitor din ţara noastră trimite un călduros salut poporului polonez-frate şî îi urează din înîmâ noi succese în lupta sa pentru socialism și pace. (Agerpres) Drum nou Pe urmele materialelor publicate în „Drum nou“ In articolul „Descoperirea şi valorificarea rezervelor interne in întreprinderi“ publicat în ziarul nostru, au fost criticate o serie de întreprinderi pentru lipsă de preocupare faţă de problema creşterii productivităţii muncii şi reducerii preţului de cost al produselor. In urma criticii aduse, unele dintre aceste întreprinderi au luat măsuri concrete pentru îndreptarea situaţiei. Iată ce ne comunică fabrica de crmvitare „Balanţa“ din Sibiu: Serviciul ternici“ prin cabinetul tehnic, va lua măsuri pentru realizarea prototipurilor de inovaţii şi introducerea lor în procesul de producţie, dînd prioritate celor care afectează în mod direct productivitatea muncii, calitatea producţiei şi economiile de timp şi imateriale. Planul de reparaţii periodice şi capitale va fi în viitor urmărit cu mai multăatenţie. De asemenea colectivul de conducere se angajează să urmărească în termen realizarea măsurilor tehnico-organizatorice prevăzute în plan, precum şi a tuturor celorlalte propuneri venite din nodul muncitorilor, care sunt legate de îmbunătăţirea procesului de producţie este: Tot în această problemă fabrica „Elastic“ din Sibiu, ne comunică: S-a redus consumul specific la materialele de bază în semestrul I, la arcuri spirale pentru tractoare I. A. R. cu 0,018 kg., la arcuri lame pentru tractoare K. D. cu 0,015 kg., precum şi de alte fabricate. Fabricaţia de pinteni a fost concentrată în sectorul forje, eliminînd astfel manipulările şi transporturile interfazice. In felul acesta am reuşit să mărim productivitatea cu 12 tesută etc. Dacă întreprinderile de mai sus au primit just critica şi au luat măsuri pentru îndreptarea lipsurilor, și totacelași lucru putem supune de fabrica „Metalurgica“ din Sibiu, care ne-a trimis un răspuns formal de critica făcută prin ziar. Astfel, în răspunsul primit, se arată că cele semnalate în articol sunt juste, însă întreprinderea nu a luat până în prezent nici o măsură pentru lichidarea lipsurilor, menţionând doar faptul că „biroul organizaţiei de bază şi-a propus ca pe viitor să activeze mai intens întreg personalul pentru descoperirea şi valorificarea rezervelor interne“. Pentru buna depozitare a produselor agricole In scopul cunoaşterii felului cum bazele de recepţionare a produselor agricole au fost pregătite în vederea campaniei de colectări, un redactor al ziarului nostru, a avut o convorbire cu tov. Vasile Munteanui, directorul C.R.R. Dăm mai jos întrebările şi răspunsurile primite: întrebare: Cum au fost pregătite bazele de recepţionare şi care este stadiul lucrărilor de amenajare? Răspuns: In primul rînd, pe baza unui plan de muncă temeinic întocmit de către colectivul de conducere al CIR.R., s-a trecut redescongestionarea tuturor magaziilor de mare capacitate, făcîndu-se astfel posibil ca, lucrările de reparaţii, curăţenie şi dezinfectare să se poată efectua în termenul prevăzut de Ministerul colectărilor. Pentru a avea o bună reuşită în această direcţie, din cadrul C.R.R.-ului s-a format un colectiv de îndrumători care au fost repartizaţi pe grupe de baze. In atenţia noastră a stat şi problema verificării şî reparării utilajixltrî necesar recepţionăriior, pentru care, s-au luat toate măsurile necesare în vederea înfirrţăriî unui atelier mobil montat pe un autocamion şi care, deservit de un număr de patru mecanici au reparat aproape în întregime utilajul de recepţionare existent la baze. (prin utilaj de recepţionare se înţelege lopeţi mecanice, harfe, selectoare, trioare, vînturătoare, samovare etc.). Cit priveşte lucrările de curăţenie şi dezinfectare, acestea au fost de asemenea terminate la toate bazele de recepţionare din regiune. Pentru verificarea modului în care s-au făcut toate aceste pregătiri, din partea conducerii C.R.R. a fost numită o comisie de recepţie care a ..verificat la faţa locuim calitatea tuturor lucrărilor executate. Spre a evita aglomerările, noi am luat măsuri pentru înfiinţarea unor baze cu caracter sezonier. Magaziile acestor baze la fel au fost bine pregătite şi înzestrate cu utilajele de recepţionare trebuincioase. întrebare: Ce măsuri s-au luat pentru instruirea calificată a personalului de la bazele de recepţionare? Răspuns: Este de la sine înţeles că, buna funcţionare a bazelor depinde în mare parte şi de activitatea pe care o desfăşoară personalul. Pentru a nu se mai repeta lipsurile din anii precedenţi, în vara aceasta, s-a făcut un instructaj care a durat patru zile, cu toţi şefii de bază şi contabilii. întrebare: Ce preocupări aţi avut pentru înzestrarea laboratoarelor de la baze cu tot utilajul trebuincios? Răspuns: Toate bazele de recepţionare permanente au fost înzestrate cu utilajul necesar atît pentru determinarea corpurilor străine cît şi pentru determinarea umidităţii şi a greutăţii hectolitrice a cerealelor. De asemenea la bazele sezoniere s-au repartizat aparate pentru stabilirea greutăţii hectolitrice precum şi aparate „D.r. Andronescu“ ,pentru determinarea umidităţii. Pentru uşurarea muncii în laboratoare precum şi pentru evitarea aglomerărilor la laboratoare s-au construit rampe pentru sondarea produselor agricole. Tot în acest scop s-au luat măsuri de introducere a sistemului de lucru pe bandă rulantă datorită căruia, întocmirea tuturor formelor precum și a plății produselor către producător, se face pentru fiecare în parte în cel mult doua ore. Nr. 3297 $6sa JeofivoBJoptufaBcc? fîh&‘efu&/l' st SAnVett/r&v | mp/mmmm __Cifre si fapte din raionul Sibiu__ In fabricile, in uzinele şi pe ogoarele raionului Sibiu, tineretul, plin de elan, cinsteşte cu frumoase realizări Festivalul. Despre aceste realizări ne scrie tov. Alexandru Lukács, prim-secretar al comitetului raional U.T.M. Sibiu. Din întrecerea socialistă ce se desfăşoară in cinstea Festivalului şi a zilei de 23 August sunt angrenaţi 2600 tineri din raion. Au luat fiinţă în acelaşi timp numai în oraşul Cisnădie 6 brigăzi de producţie, 8 posturi utemiste de control. In întreprinderile „11 Iunie“, „Victoria“, ,,Mătasea Roşie“ iniţiativa grupei sindicale nr. 19 pentru ridicarea calificării celor mai slabi, este larg răspundată. „ Chemarea celor 26 de întreprinderi din regiunea Stalin pentru a da patriei cu mai multe acumulări socialiste peste plan, a avut un mare răsunet şi in Cisnădie. Tinărul Nicolae Radoi, unul din iniţiatorii chemării şi-a luat angajamentul să dea pînă la 23 August economii de 7000 lei peste plan. „ Acelaşi avint in muncă se manifestă şi pe ogoarele gospodăriei agricole colective din comuna Gâmboaca. Tinerii de aici au efectuat lucrări de întreţinere a culturilor, de depistare a gindacilor de Colorado. Cei mai harnici dintre ei au fost Stoica Lucreţia, Ioan Popa, Ioan Vlad. Brigada de tineret de la gospodăria agricolă colectivă Dealul Ocnei condusă de Maria Smedescu, a recoltat 15.000 kg. legume timpurii, depăşindu-şi planul cu 12 la sută. Noi amenajări sportive s-au creat in ultimul timp in raionul Sibiu. Tinerii au dat tot sprijinul pentru construirea a 25 terenuri de volei, 15 terenuri de fotbal şi un poligon activ. 0 60 de mii kg. fier vechi au strins tinerii din raion. Utemiştii din comuna Slimnic, de pildă, au colectat 4000 kg. fier vechi. In această muncă s-au evidenţiat Ion Popescu, Nicolae Hămbăşan, Ştefan Alexandroaei. Din împrejurimile oraşului Cisnădie, tinerii au strins 7000 kg. fier vechi. ÎNSEMNĂRI de pe teren Din preocupaile unei funicuie Nu-s nici 10 zile de cînd bătrîna Ioana Prescuirea a mers pentru nişte treburi în oraş, de unde s-a întors cu maşina nr. 50.196 a Autotansportului din Făgăraş, maşină care face curse aproape regulat pe distanţa Oraşul Stalin—Agnita şi retur. De ced pentru Ioana Prescurea „blăstămată“ această maşină, cititorul îşi va da lesne seama încercîndsă înţeleagă cauzele care, pe bună dreptate, o fac pe biata femeie să fie preocupată de gindul că Radu, nepoţelul său, care urma să sosească a doua zi din Făgăraş, trebuia să călătorească tocmai cu această maşină. ... Şi cu teamă, bătrîna începu să şi-l închipuie pe Radu călătorind cu autobusul. Uite-o, chiar acum se Urcă şi caută să-şi ocupe locul. Poate are nr. 9, poate 15, poate 23. Dar cum să ţi-l ocupi cînd pe spătarul băncilor nu scrie nimic? Să fie ăsta? Poate-i dincoace? Ia să numere: 1, 2 ... 5. Aicî trebuie să fie. — Ce număr ai tinere?Bunicuței cînd a călătorit, atuncea, îi zisese un vlăjgan: „Ce număr ai baroc”? — Cutare! O să zicănepotul. — Aici! Numără să vezi! — Le înumăr tovarășe: 1, 2,... — De unde știi că trebuie să-ncepi cu numărul din faţă? Dar, în sfârşit, hai mută-te cît mai ai unde. Şi cum e supus din fire, Radu o să se mute. Apoi o să viină altul, o să înceapă să numere, fie de la coadă de cap, fie de-a-ndoaselea şi Radu, iar o să se mute. Cînd o să vină şi al treilea, Răducu neavînd unde să se mai aşeze va rămîne desigur în picioare. In tort ,acest timp va sta între ciocan şi nicovală, adică între cei cu, şi fărăloc, ascultînid de ţipetele taxatoarei Ana Dincă, care încearcă să facă ordine. In sfîrşit, certăreţii se vor împăca, înţeleg,înd că vina o poartă cei care doar numerotează biletele, fără să ţină seama de locuri. Radu o să vadă p-ormă c-a rămas fără doitrei bumbi, că șapca s-a repezit pe undeva pe sub bănci, încercînd totodată să ghicească oare ce deget de la picior i-a fost strivit. Deodată însă „blăstămăţia“ va cîrîi, se va zmuci înainte și ca trăsnită, n-o să se mai mişte. Se vor da toţi jos împreună cu şoferul loan Konn°rt şi-şi vorda cu bănuiala. — Nu mai e benzină! O să glumească şoferul după ce şi-a băgat nasul în măruntaiele maşinii. In sfîrşit după un ceas de aşteptare, prin bunăvoinţa unui alt şofer, care din întimplare avea drum pe acolo, vor căpăta preţiosul carburant şi scîrţîird din toate mădularele, maşina se va pune în mişcare, pentru ca la intrarea în Cincul să se poticnească din nou. Cauciucul! Spărtura fiind mică, reparaţia nu va lua prea mult timp nerăbdătorilor călători. Insă, ghinion, şoferul din neatenţie va băga ceva mai mult aer în camera cauciucului care, cu un zgomot asurzitor, va căsca o gură cît toate alele, leşinînd în faţa privirilor uimite ale nenorocoşilor drumeţi. Reparaţia fiind de data aceasta foarte anevoioasă, pleoapele obosite ale bătrânei i-au învăluit aproape în întregime ferestrele vederii. Lucrurile dimprejur și-au pierdut treptat, conturat, scufurduindu-se în întuneric, înăuntru însă, ocei au continuat să urmărească imaginara călătorie a nepotului. Deodată — ce grozăvie! — mașina face un salt de parc-ar fi taurul din comună și se rostogolește în șanț. Dînd un țipăt, bunicuța a tresărit. — Bine că și căzătura nu s-a-ntîmplat, a fost numai în vis, oftă ea ușurată ștergîndu-și broboanele de sudoare care-î încununau fruntea. Cu oameni de teapa ăstora, care pleacă fără benzină, ginei ea mai departe, nu poţi fi prea liniştit la drum. Somnul n-a mai vrut s-o mîngîie pînă cînd lumina dimineţii s-a pornit să bată direct în geam. Atunci s-a dat jos din pat şi adeschis fereastra prin care odată cu mireasma florilor de cîmp i-a venit şi ideea salvatoare. Trebuie să facă așa! Altminteri---- șî cu groază revăzu pentru a nu știu cîta oară călătoria aceea pe care a făcut-o cu cîteva zile în urmă, vreînd-o din nou, acum cîteva clipe. — Petre, își ghionti ea bărbatul. Hai, nu mai lenevi! Ți-ajunge! Du-te și înjugă boli, ca să-l aducem pe Radu. Bătrînu! a deschis ochi’i nedumerit. — Da ce ţi-a vrat? Ce, cu autobusul nu poate? — Nu ştii în ce hal eram eu, cînd am venit cu autobusul? — Dreptu-i, se scărpina din cap, amerttîndu-şi cu ce greutate îşi recunoscuse soţia, în arătarea care cobortse atunci din autobus. Şi bătrînUil execută întocmai indicaţiile bunicuţei, molfoind supărat cuvintele: — Ce ţi-e şi cu ăştia de ,la autobusul Făgăraş-Agnita. Ehei, dacă ar fi după inima ce le-aşi mai freca ridichea! Iată de ce, în dimineaţa aceea, moş Petre Prescurea a putut fi văzut cum pufăind din luleaua-i de lut îşi îndemna nemulţumit boulenii pe drumul care duce la Făgăraş. D. GRISTEA Şcoala specială de fete surdo-mute din Sibiu Printre nenumăratele şcoli înfiinţate în armii regimului nostru democrat popular, se află şi Şcoala specială de fete surdo-mute din Sibiu. Elevele acestei şcoli primesc în mod gratuit îmbrăcăminte, hrană şi instruirea necesară, bucurîndu-se de o îngrijire deosebită. Această şcoală, unde elevele sunt şcolarizate timp de 9 ani, (de pe vârsta de 7 ani pînă la 16 anii) pe lingă faptul că aducă elevele, le asigură şi o instruire profesională, eliberîndu-le o diplomă de calificare profesională la terminarea şcolii. Părinţii fetelor surdo-mute din regiunea noastră se potadresa cu toată încrederea acestei şcoli, unde copiii primesc o educaţie specială şi devin cetăţeni folositori ai societăţii şi a patriei