Drum Nou, august 1955 (Anul 12, nr. 3306-3330)

1955-08-02 / nr. 3306

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-V nou ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL P.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STALIN Anul XII. Nr. 3306 | Marți­­ august 1955 4 pag. 20 bani Toată atenţia executării dezmiriştitului la timp In întreaga regiune se desfăşoară intens bătălia pentru strîngerea recol­tei. Muncitorii din gospodăriile agrico­le de stat, colectiviştii, întovărăşiţii şi ţăranii muncitori cu gospodării indivi­duale, doresc să stringă recolta la timp şi fără pierderi. Stringerea recoltei în pirgă, dezmi­­riştatul şi treierişul sunt­­în prilej de a dovedi tuturor ţăranilor muncitori în­semnătatea pe care o are aplicarea metodelor agrotehnice înaintate, pen­tru obţinerea de recolte bogate. Fie­care producător agricol poate să-şi dea seama că producţia de grîu, orz, ovăz şi altele, este cu atît mai mare cu cit pămîntul a fost lucrat mai bine şi la timp. Una din principalele măsuri agro­tehnice care contribuie la sporirea pro­ducţiei agricole este dezmiriştitul, cea dinţii lucrare destinată recoltei din anul viitor. Sarcina pusă de partid şi guvern, de a se obţine in anii viitori recolte tot mai bogate în vederea sa­tisfacerii cerinţelor mereu crescînde ale populaţiei cu produse agro-alimen­­tare şi a industriei noastre cu materia primă necesară, impune organelor de partid şi de stat din regiunea noastră ca să dea cea mai mare atenţie exe­cutării dezmiriştitului la timp şi pe întreaga suprafaţă de pe care se vor recolta păioasele. La consfătuirea pe regiune cu frun­taşii recoltelor bogate, problema dez­­m­iriştitului a fost foarte mult discuta­tă. Numeroşi ingineri şi tehnicieni, co­lectivişti, întovărăşiţi şi ţărani mun­citori, au arătat in discuţiile purtate că dezmiriştitul contribuie din plin la mărirea producţiei agricole. Convingîndu-se prin fapte că dez­miriştitul sporeşte cu mult producţia la hectar, numeroase gospodării de stat, gospodării colective, întovărăşiri agricole şi majoritatea ţăranilor mun­citori cu gospodării individuale, exe­cută această importantă lucrare ime­diat ce păioasele au fost secerate. Colectiviştii din Hălchiu, raionul Stalin, de pildă, au organizat o echipă care c­aia snopii rămaşi în urma se­­cerătorii-legători, pentru ca imediat, tractorul cu discuitorul să execute dez­miriştitul. Acest lucru a fost făcut şi de către colectiviştii din satul Bradu, raionul Sibiu, cei din Bucerdea-Gră­­noasă şi Dîmbău, raionul Tîrnăveni, colectiviştii din Moşna şi întovărăşiţii din Axente-Sever, raionul Mediaş şi mulţi alţii. In anul trecut întovărăşiţii din Le­­ph­idea, raionul Tîrnăveni şi cei din Cătunul Viilor, raionul Sighişoara, au obţinut în medie la porumb, primii peste 4.000 kg. boabe, iar ceilalţi, cir­ca 3.000 kg. boabe, recoltă mult supe­rioară celei dobind­ite pe terenurile unde dezmiriştitul s-a făcut cu intir­­ziere, ori nu s-a făcut de joc. Fiecare om al muncii din agricul­tură trebuie să fie convins că, dacă nu foloseşte metoda dezmiriştitului, sau dacă întîrzie această lucrare, pierde sporul de recoltă pe care pămîntul i l-ar putea da. Ploile căzute în vara aceasta sint bune pentru agricultură, dar ar fi greșit să credem că aceste ploi sunt suficiente pentru a păstra umezeala necesară în pămint. Dezmiriștitul fă­cut îndată după recoltare, împiedică evaporarea apei şi mai ales distruge buruienile ce dăunează mult culturilor din anul viitor. Nu trebuie uitat că dacă dezmirişti­tul nu se face imediat după recoltare sau la 2—3 zile după aceasta, aşa cum indică ştiinţa agrotehnică, apa se eva­porează, pămîntul se întăreşte, uscîn­­du-se, iar lucrarea hri se face cu mul­tă greutate. Obiceiul dăunător care se mai menţine in unele comune şi sate, de a executa dezmiriştitul după termi­narea treterişului, trebuie combătut cu tărie. Inginerii şi tehnicienii agronomi de la secţiile agricole raionale şi de la punctele agricole, trebuie să îndrume pe ţăranii muncitori asupra necesităţii executării dezm­iriştitului la timp şi să popularizeze prin toate mijloacele şi cu exemple convingătoare, avantajele pe care le prezintă dezmiriştitul. Râmi­ne numai ca fiecare om al muncii de pe ogoare, care doreşte pro­pria sa bunăstare, a familiei sale şi a oamenilor muncii de la oraşe, să ducă cu hotărire lupta pentru sporirea producţiei agricole, executînd dezmi­riştitul la timpul optim. Recoltarea la timp a cerealelor, lupta pentru înlăturarea oricăror pier­deri, constituie grija cea mai impor­tantă a oamenilor muncii din agricul­tură in această perioadă a anului. S.M.T.-urile și comitetele executive ale sfaturilor populare comunale au dato­ria să organizeze astfel munca incit, tractoarele și atelajele să fie folosite atît la recoltare cit şi la dezmiriştit. Un mijloc de mărire a capacităţii de lucru a tractorului la dezmiriştit este metoda lui Ivan Buneev (graficul orar). Succesul deplin al muncilor de re­coltare şi dezmiriştit este asigurat prin respectarea vitezei zilnice de lucru. O clară evidenţă ţinută în această direc­ţie, ajută comandamentelor agricole şi organelor de partid să stabilească zil­nic cauzele care urm­ează, eventual, în­deplinirea normei. Este de datoria comitetelor executive ale sfaturi­lor populare raionale şi comunale să asigure buna desfăşurare şi organiza­re a muncii de recoltare şi dezmiriştit, planificând şi repartizînd atelajele în aşa fel, incit nici una din muncile de sezon să nu rămînă în urmă sau să fie strijenită. Rămînerea in urm­ă a muncilor de recoltare şi dezmiriştii din raioanele Agnita, Tîrnăveni şi Mediaş trebuie curmată. Comitetele executive ale sfa­turilor populare raionale şi comitetele raionale de partid trebuie să analizeze de îndată cauzele şi să ia toate măsu­rile pentru grăbirea acestor munci. De o nepermisă nepăsare dau dova­dă şi conducerile gospodăriilor de stat din Găpeşti şi Jidvei, raionul Tirnă­­veni, Mediaş şi Richiş, care deşi au recoltat păioasele pe mari suprafeţe, sunt rămase mult în urmă la dezmiriş­tit. Cazul gospodăriei agricole de stat din Rupea care a recoltat 62 hectare şi a dezmiriştit numai 2 hectare (la data de 27 iulie) să fie urgent anali­zată, iar cei vinovaţi să fie traşi la răspundere. Gospodăriile agricole de stat şi gos­podăriile colective au datoria să dea exemplu în grăbirea dezmiriştitului. Atît tractoarele din S.M.T. cit şi cele ale gospodăriilor de stat, să lucreze cu întreaga lor capacitate de lucru. Iniţiativa luată de mecanizatorii de la S.M.T. Turnişor, de a organiza cu­plaje compuse din secerătoare-legătoare greblă mecanică şi discuitor, în vede­rea măririi capacităţii de lucru şi ran­damentului maşinii, să fie urmată de toţi mecanizatorii din regiunea noas­tră. Timpul trece repede, grinele sunt date în prrgă în majoritatea raioane­lor, iar muncile de recoltare, dezmiriș­tii și treierii devin pe zi ce trece mai aglomerate. De aceea, comitetele ra­ionale de partid vor trebui ca în a­­ceastă perioadă, deosebit de importan­tă, prin organizaţiile de bază de la sate, folosind toate formele de agita­ţie, să ducă o intensă muncă politică de masă, pentru ca nici un teren unde păioasele au fost recoltate să nu râ­mi­nă nedezmiriştit. Trebuie ştiut că, de fedul cum vom înţelege importanţa efectuării dezmi­riştitului şi vom face dezmiriştitul la timp, depinde în mare măsură obţine­rea de recolte bogate în anul viitor. . Ţărani muncitori! Organizaţi-vă în cete de treierat şi grupe de într-ajutorare, pentru a termina treieratul în cel mai scurt timp. pe întinsul hegmmi ao Pe drumul creaţiei tehnice Drumul spre cabine­tul tehnic al Uzinelor de tractoare este zilnic bă­tătorit de muncitori. Unii sînt inovatori mai de mult, alţii păşesc pentru prima dată pe acest drum. Dar fiecare din ei, vîrstnic sau tînăr, se bucură de­­atenţia colectivu­lui cabinetului tehnic, primeşte sfa­turi şi îndrumări practice. Planul tematic cu diverse probleme­­de rezolvat, lansat de cabinetul teh­nic în cadrul concursului de inovaţii pe ţară organizat de C.C.S., a trezit­­un viu interes în b­rodul inovatorilor Uzinelor de tractoare. Problemele din planu­l tematic sunt frământate de ma­joritatea muncitorilor şi tehnicnecilor uzinei. In timpul care s-a scurs de la începerea concursului, care marchea­ză mai bine­­de o lună de zile, la ca­binetul tehnic al uzinei s-a­u făcut un număr de 62 de propuneri de ino­vaţii, din care s-au­­aplicat 13, repre­­zentînd o economie de 54.036 lei. Re­compensele acordate inovatorilor îin raport cu economiile aduse, se ridică la suma de 8.639 lei. Printre inovaţiile aplicate se af­lă şi aceea a tovarăşului Mihail Mayer, constructor, care a confecţionat o frî­­nă comandată electric­ă pentru oprirea păpuşei fixe a maşinii de rectificat plan, în­locuiind astfel sistemul rudi­mentar cu scîndria, utilizat anterior. De asemenea, tov. Nicolae Pop teh­nolog, prin modificarea capotei trac­torului R.D.-35, a realizat o economie de material şi manoperă de 10.180 lei, primind o recompensă de 911 lei. Un număr de alte 20 inovaţii care aduc o economie aintecalculată pe ani de 223.820 lei, au fost aplicate pe sca­ră industrială în cadrul uzinei,­­ino­vatorii primind o recompensă în ra­port cu această economie din vatoa­re de 16.096 lei. Mişcarea inovatorilor din cadrul U­­zinelor de tractoare lăngindu-se zilnic cu noi participanţi din rândul munci­torilor şi tehnicienilor, constituire un mijloc de seamă pentru creşterea pro­ductivităţii muncii, pentru realizarea angajamentului uzinei de a da acu­mulări peste planu patriei. Decernarea drapelului de unitate fruntaşă pe fără Direcţiei regionale C. E. C. Stalin In sala festivă a Băncii de stat din Oraşul Stalin, a avut loc sâmbătă festivitatea decernării drapelului C.C. al sindicatului lucrătorilor din finanţe­­staturi şi a Ministeluicii Finanţelor, de unitate fruntaşă pe ţară, Direcţiei regionale C.E.C. Stalin. Tov. Ioan Porancea, directorul Di­recţiei regionale C.E.C. Stalin, ia pre­zentat referatul cu privire­­l­a rezulta­tele obţinute în regiunea Stalin în al doilea trimestru al­ anului. Vorbitorul a arătat printre altele, că în această perioadă planul la indicele creşterii de sold privind depunerile pe librete de economii, a fost realizat, cu 202 la suită, creşterea solidului în mediu să­tesc cu 116,5­­la sută şi vâinzăriile de obligaţiuni cu 122,7 la sută. Du­pă expunerea raportului, dele­gaţia lucrătorilor­ din Direcţia regio­nală C.E.C. Iaşi, deţinătoarea drape­lului ,pe trimestrul I 1955, a îmiminat drapelul de unitate fruntaşă ,pe ţa­ră Direcţiei regionale C.E.C. Stailinn. In numele lucrătorilor din regiunea Iaşi a vorbit tov. Radu Teodorescu, care a urat noi succese în muncă lucrăto­rilor din Direcția regională C.E.C. Stai­n. . I is ★ Adunări închinate deschiderii Festivalului de la Varşovia Duminică după­amiază, sala Tea­trului de stat din , Oraşul Staliim­de- I venise neînc­ă­­rdrare pentru tinerii veniţi să participe la adunarea închi­nată deschiderii celui de al V-­lea Festival Mondial al Tineretului pen­tru Pace şi Prietenie. După ce s-­a­­intonat imnul F.M.T.D., tovarăşul Alexandru Szóredai, secre­tar al comitetului regionali U.TIM., luî­nid cuvîmtul, a arătat importai­iţa Festivalului de la Varşovia. S-a dat a­poi citire unui mesaj pe care participanţii la­­adunare lau tri­mis reprezentanţilor tineretului lumii întruniţi la Varşovia. In mesaj se spune printre altele: „Noi sîntem conştienţi că, cu ct vom da mai multe tractoare, mai multe autocamioane şi mai multe maşini unelte, vom contribui la dezvoltarea economiei noastre naţionale“. După festivitate, mai multe echipe artistice din oraş au prezentat un pro­gram cultural. In prima zi­­a Festivalului de la Varşovia a avut loc la Predeal, în sala căminului culturali „M. Sado­­veanu“, o întîlnire prietenească dintre tinerii din regiunea Stalin şi cei din regiunea Ploieşti. Au participat aici peste 1.000 de tineri de diferite na­ţionalităţi, care au salutat cea de a V-a întâlnire a tineretului lumii. După conferinţa ţinută de I. Samson, prim­­secretar­­al comitetului raional U.T.M. Stalin, şi-au dat concursul numeroase formaţiuni artistice, printre care a­­ceea a întrepriinderiii „N. Băilcescu" din Zărneşti şi a Fabricii de hî­rtie din Buşteni, care au executat un frumos şi bogat program artistic. II­I­I ♦! Cum? E târziu? Nu! Fabrica „Partizanul Ro­şu“ trăieşte şi ziua şi noaptea. Să mergem şi veţi înţelege îndată. Cu­nosc de mult fabrica asta. Auziţi un zgomot în­fundat, ritmic? Este zgomotul războaielor de ţesut. lată că am şi ajuns. Îndată tot intra în lucru schimbul III, schimbul de noapte. Acum înţelegeţi de ce am spus că fabrica tră­ieşte zi şi noapte. De­altfel puteţi vedea: toa­te fetele acestea tinere care stau in parcul din faţa fabricii vor intra în schimb. Uite, îşi iau rămas bun de la băieţii care le-au condus pînă aici. Să intrăm şi noi cu ele. Ce spuneţi? Vă place curtea fabricii? Desigur, curtea asfaltată, parcul din mijlocul curţii, cu­­răţenia desăvîrşită de peste tot, dovedeşte că fabrica este gospodărită cu grijă. U­temi­ştii din fabrică, au mai amena­jat un parc trac, in curtea anterioară dintre apretură şi filatură, în cinstea Festivalului de la Varşovia. Da, ude­­miştii din fabrică au întimpinat cu cinste sărbătoarea tineretului. Au strins sute de kilo­grame de fier vechi, au avut un schimb de o­­noare­­în care au ob­ţinut foarte bune re­zultate. Pe scara aceasta su­im sus, în ţesătorie. Schimbul II şi-a termi­nat lucrul. Fata aceea zvetită care a trecut pe lingă nel­psée Brun­­hilde Hoffmann, care a obţinut rezultate strălu­cite in ziua schimbului de onoare organizat în cinstea Festivalului de la Varşovia. Acesta este primul atelier. Vă miraţi că muncitoarele sunt fete tinere? Da, fetele a­­cestea tinere, dar foarte pricepute, ţes stofa frumoasă şi bună pe care aţi admirat-o dumneavoastră şi mulţi alţii în vitrine. Aproa­­pe toate aceste tinere fete, sunt absolvente ale şcoli profesionale tex­tile. Din atelierul aces­ta trebuie s-o cunoaşteţi pe Irina Rota, aceea cu basma roşie. Este muncitoare fruntaşă. S-a angajat ca în cin­stea zilei de 23 August, în cadrul acţiunii de a da patriei peste plan a­­cumulări socialiste, să SCHIMBUL DE NOAPTE Azi dimineaţă, v-aţi oprit în faţa unei vitrine şi aţi admirat cu bucurie stofele frumoase şi de bună calitate expuse. Aţi intrat şi v-aţi cumpărat stofa dorită. Am auzit apoi că v-aţi exprimat dorinţa să cunoaşteţi pe aceia care au ţesut cu grijă, centi­metru cu centimetru, stofa bună şi frumoasă de la „Partizanul Roşu“. Idee­a mi-a plăcut. Pentru că v-am întenit din nou, vă propun să mergem îm­preună să le cunoaşteţi şi dumneavoastră pe harni­cele ţesătoare de stofe de la „Partizanul Roşu“, O­­raşul Stalin, realizeze economii de 100 lei lunar, prin re­ducerea deşeurilor. Să mergem mai de­parte. Aici, în atelierul 7, toate lucrătoarele ob­ţin cu regularitate im­portante depăşiri de normă. Care e secretul? T­oate muncitoarele a­­plică minuirile cele mai bune, cele mai raţionale, pe faze de operaţi, conform metodei iniţiate de inginerul Kovaliov, directorul fabricii „Pro­­letarscaia Pobeda“ din Moscova. Inta cu fost puţine muncitoarele care au lu­crat după metoda Ko­valiov, Utemistele Emil­ia Moldoveanu, Elisa­­beta Suciu, Florica Mus­taţă şi altele, care se menţin fruntaşe pe schimb. Comitetul sin­­diced şi organizaţia U.T.M., s-au preocupat de extinderea metodei, la toate războaiele şi aşa s-a ajuns ca toate tinerele lucrătoare din schimbul de noapte din atelierul 7 să lucreze după metoda Kovaliov. Tot în atelierul a­­cesta lucrează şi Faze­kas Irén, care s-a anga­jat să reducă deşeuri­le cu 0,400 grame zortic. Pe zi, contribuţia ei la realizarea de beneficii peste plan, pare mică, însă lunar, Fazekas Irén economiseşte fire din care se pot ţese alţi metri­ de stofă. Tot aici lucrează Orbán Boris, care a fost instructoare­­pentru extinderea me­todei Kovaliov. Fata aceasta cu oolui albaş­tri cenuşii, aspri, cu faţa energică, este Tere­za Kedles, o bună ţe­sătoare, tot absolventă a şcolii profesionale tex­tile. Ea este şi o bună sportivă. Este greu insă să vă vorbesc despre toate muncitoarele ţesătoriei. Majoritatea sunt munci­toare destoinice. Dealt­fel cred că v-aţi con­vins. Cind le rugăm să stea de vorbă cu noi, ne arată cu mustrare războaiele care trebu­ie supravegheate şi refuză să-şi oprească lucrul. Cred însă că aţi observat din această vi­zită la ţesătoarele de la „Partizanul Roşu", ceea ce le caracteri­zează: dragostea de muncă, spiritul de răs­pundere faţă de munca pe care o fac. ŞT. GAVRILESCU 1 ♦)! ft I g t î

Next