Drum Nou, septembrie 1955 (Anul 12, nr. 3331-3356)

1955-09-01 / nr. 3331

Nr. 3931 INFORMAŢIE DE PARTID Pregătîrî pentru deschiderea noului an şcolar în învățămîntul de partid Comitetul raional de partid Tîrnă­­ven­i, acordă o deosebită atenţie pre­gătirilor pentru deschiderea noului an şcolar în sietem**I tavăţării cotuțfei de partid, frică în adunările de analiză făcute­­la închiderea învăţământului de­­partid pe anul care a trecut, orga­nizaţiile de bază de la oraşe şi sate au tras accentul pe munca de pregă­tire a deschiderii noului an şcolar. Pentru ca pregătirile să se desfăşoa­re în condiţiuni bune, biroul comite­­tu­lui raional de partid a dinstruit te­meinic îmtr-o prernară pe toţi activiştii aparatului său, trasîmdu-se apoi sar­cini despre felul cum trebuie să mun­cească pentru deschiderea noului an şcolar. Un­­accent deosebit s-a pus pe încadrarea a cît mai mulţi membri şi itemembri de partid de a se înscrie în diferite forme de învăţământ de partid şi mai ales cele ca: cercul de politică curentă, studiul individual pen­tru cei ce nu a­u posibil­itatea să studie­ze într-o formă de învăţămînt şi cursul de studiere a Statutului PJVLR, pen­tru candidaţii de partid care nu au mai urmat o altă formă de î­nvăţă­­mînt. Pregătirea propagandişti­lor este una din cele mai import­ante servi­ci care condiţionează calitatea învăţămîntului. Biroul comitetului naional de partid a lutat măsuri ca toţi propagandiştii să fie pregătiţi temeinic. Astfel, o mare parte dintre ei au urmat cursurile spe­ciale de pregătire de 20 zile ce au funcţionat pe lingă comitetul regio­nal de partid Stalin. Restul propagan­diştilor sunt pregătiţi de către colec­tivul cabinetului­­de partid local din 2 în 2 săptămîni. Acei propaganditişti care au lipsit de la pregătire sunt chemaţi şi pregătiţi în mod special. Instructorii comitetului raional şi activiştii au ajutat organi­zaţiile de bază la recrutarea cursan­ţilor pentru toate formele de învă­­ţămînt. In comuna Bahnea, de pildă, vor studia anul acesta 23 de colectivişti, ţărăni muncitori, învăţători etc. La cercul de Istorie a P.C.U.S. anul I, în limba română s-au înscris 14 cursanţi printre care şi ţăranul muncitor Ion Golea, care a urmat­­amn­ul trecut cursul seralil­ui emisia Elena Poşta, învăţă­torul Gheorghe Şoitu şi alţii, iar la cursul seral anul II în limba maghiară din gospodăria colectivă s-au înscris 9 colectivişti printre care şi comunis­ta­ Ştefan Szakács, utemistul Andrei Csíki şi Ştefan Roşea. La cursul senat cu Limba de preda­re maghiară a fost primit ţăranul muncitor cu gospodărie individuală Géza Keszeg. In felul acesta, în toate comunele, satele şi întreprinderile ra­ionului, s-au făcut pregătiri temeinice în vederea deschiderii noului an şco­lar în învălţămteta­ de partid, ceea ce a făcut să crească numărul celor care doresc să-şi însuşească învăţătura marxist-leni­nistă. V. GEAMBAŞU Echipă sanitară fruntaşă pe raion In concursul echipelor sanitare din raionul Mediaş, primul joc l-a ocupat echipa rar. 1 de la fabrica „Vasta Va­­silescu" Mediaş, care a obţinut­­tala­petul de fruntaşă şi diploma de o­­noa­re. Componentele acestei echipe şi-au intensificat activitatea în vederea par­ticipării la concursul pe regiune cîmd cele mai bune echipe se vor întâlni în Oraşul Stalin. In acest scop ele au organizat ore teoretice şi practice pe probleme sanitare şi de prim -ajutor. De asemenea, echipa a asistat la con­cursul echipelor din oraşul şi raionul Sibiu în cadrul căruia echipierele și-au îmbogățit cunoştințele.­ ­ION ISTVÁN, coresp. NOTA Abateri de la regulil de igiena Regu­li­le de igienă prevăd ca pro­dusele alimentare să fie păstrate şi transportate în condiţiuni de ambalaj care să le ferească de agenţii pato­geni provocatori de maladii, agenţi care abundă în norii de praf sau sînt transmişi de diferite insecte. Sînt cazuri cînd unităţile noastre comerciale care manipulează produsele afomeritare nu respectă aceste reguli de igienă. Astfel, în ziua de 30 au­gust, untr-un căruţ descoperit se transportau mezeluri pentru magazi­nul nr. 22 Alimentara, de pe strada 7 Noiembrie. Directorul comercial de la Alimentara, tov. Ciac­a­ru, f­irrul in­format despre acest fapt a gării re­pede u­n argument scuzabil spunând: „Pe distanţe mici (cu­ strada 7 No­iembrie) le maii ducem şi descoperite. Ş-a­ poi, fie vorba între noi, coaja de pe mezeluri se dă şi aşa jos“. Deci du­pă tovarăşul director comercial m­ezotorife n-ar mai trebui ambalate pentru că şi aşa stari ferite de coaja lor proprie. Organele Sanepidului, ar trebui să se sezreeze de astfel de abateri de la reguil­­e de igienă sanitară şi să­­aplice sancţiuni împotriva acelora care tran­sportă sau păstrează alimentele în condițiuni necorespunzătoare. Concurs hipic Duminică 4 septembrie începând de la ora 9 dimineaţa, va avea loc în Onassui Stalin un concurs hipic orga­nizat de A.V.S.A.P. pe terenul din şo­­seaua Sî­npatruilui. Concursul cu­prinde probe hipice interesante. Ast­fel, între orele 9—12 am, se vor dis­puta probele de ştafetă de 3x500 m. ținvind ca în continuuare să se dispu­te următoarele probe: Concurs de ob­stacole G.M.A. gradul M; alergare pla­tă pe 800 m.; Parcurs de obsta­cole „Vânătoare uşoară”; Ştafeta 3x1.000 m.; Probe de dresaj cat. A; Parcurs de obstacole proba de înăl­ţime; Alergare plată pe 1.800 m.; Alergări de trap­­pentru căruţe cu doi cai (distanţa 1.500 m.); Alergări de trap pentru căruţe cu un cal (distanţa 1.000 m.). SFAT LEGUMICOL Să combatem mana cepei Timpul ploios şi răcoros din vara aceasta a favorizat în bumă măsură î­n­rmil ţinea multor soiuri de ciuperci care au atacat şi produs pagube plan­telor agricole. Uraa­­din lungul şir al soiurilor de ciuperci este ciuperca­­denumită Be­­renospora Sch­leidend care produce boala „mana cepei” și atacă culturile de ceapă. In regiunea Stalin se cultivă pe su­prafețe­­destul de însemnate ceapă, c­al­­ivă care dă producții mari la hectar. In vara aceasta mana cepei s-a sem­nalat într-o serie de locuri din re­giune. Frunzele plantelor atacate se decolorează, se îngălbenesc de la vîrf în jos se înmoaie şi­­apoi cad. Planta atacată se topeşte în câteva zile, nu luaţi creşte şi prin­­u­rmare recolta sca­de. Pericolul acestei boli este cu a­tît mai mare cu cît atacul se produce mai devreme. Pentru prelungirea sta­diului vegetativ este necesar a pre­veni apariţia acestei boli, lucru ce se poate face prin stropirea cepei cu zeamă bordeleză. Pentru prevenirea apariţiei man­ei la ceapă şi deci a pagubelor ce vin de pe urma acesteia, este bine ca toţi cultivatorii să aplice an de an urmă­toarele măsuri: — Să striegă şi să ardă cu multă grijă toate resturile de plainte­­bolnave -peratra că pe aceste resturi de plante trăieşte rorc­aliul ciupercii, formă sub care boala se menţine de la an la an; — Se va folosi la semănat numai arpagic sănătos; — Se va respecta a­ulamentar de 3—4 ani; — Im timpul vegetaţiei, ceapa tre­buie stropită de 2—3 ori cu zeamă bordeleză 1 la sută, la care se adaugă ca­­atdesiv caseină, lapte smântânit 0,25 La sută, staiu zahăr 50 gr. te 100 litri zeamă. Prima stropire se face înainte de apariţia­ petetar gadlbesne pe frun­zele de ceapă. — Vor fi cultivate soiuri de ceapă rezistente -la mamă. S-a constatat că ceapa cu­­bulbul roșu vânăt este mai rezistentă decât cea cu bulbul a­l­b. — Ceapa recoltată va fi expusă 2—3 zile la soare pentru ca să moară mi­cel­­ul ciupercii. La­­fel se va­­proceda și cu arpagicul d­upă r­ecolta-ne -dacă a fost atacat de mamă. — Ceapa atacată va fi înmagazinina­­tă îm condiţiuni optime de păstrare. Cel mai bine se­­păstrează ceapa la o temeperatură de 0—2 grade şi la umiditate de 70—75 la sută. Respectarea recoman­daţiei privind păstrarea cepei atacate de mamă, via preveni stricarea unei­­bune părţi din recoltă de ceapă. Ing. NISTOR IANATI inspector de carantină fitosanitara Pffum wmy 3 Lucrările subcomitetului comisiei O.N.U­. pentru dezarmare Declaraţiile reprezentanţilor U.R.S.S., S.U.A., Angliei, Franţei şi Canadei NEW YORK 31 (Agerpress). — TASS. Im conformitate cu recomandarea conferinţei de la Geneva a şefilor gu­vernelor U.R.S.S., S.U.A., Angliei şi Franţei, la 29 august şi-a reluat lu­crările subcomitetul comisiei O.N.U. pentru dezarmare. Şedinţele vor fi pre­zidate succesiv de reprezentanţii ţă­rilor membre ale subcom­ite­tului. Prima şedinţă a fost prezidată de A. A. Sobolev, reprezentantul Uniunii Sovietice. Im cursul şedinţei subcomitetului, care s-a desfăşurat cu uşile închise, reprezentanţilor presei le-au fost îm­părţite­­textele declaraţiilor făcute de reprezentanţii U.R.S.S., S.U.A., An­glia, Franţei şi Gama­dei. In declaraţia sa, A. A. Sobolev, re­prezentanta Uniunii Sovietice, a sub­­liniat că după părerea guvernului so­vietic la examinarea problemei dez­armării sarcina principală constă în a găsi căi spre o apropiere între­­pozi­ţiile statelor tai această problemă şi spre o înţelegere necesară atît în pro­blema reducerii­­armamentelor clasice cît şi mot problema interzicerii armei atomice. El a arătat că tocmai spre obţinerea acestui scop sunt îndreptate propunerile guvernului­­sovietic din 10 mai cu privire la reducerea armamen­telor, inrterzicerea armei atomice şi înlăturarea­­primejdiei unui nou răz­boi. Reprezentantul­­sovietic a rea­mintit în Unii generale co­nţin­uitu­l a­­cestor propuneri. Principala­­trăsătură caracteristică a acestor­­propuneri, a spus Sobotiev, este faptul că îni ele sînt concentrate propunerile privind toate problemele care se referă­­direct la înlăturarea primejdiei unui nou război şi la întărirea încrederii îitre state. . Propunerile sovietice­­din 10 mai pre­văd ca reducerea armamentelor şi in­terzicerea armei atomice să se facă în cursul anilor 1956—1957 în două etape. Ele prevăd stabilirea unui nivel de care trebuie să fie reduse forţele armate ale statelor: Un­lturea Sovieti­că, S.U.A. şi China de 1.000.000— 1.500.000 de oameni, Franţa şi An­glia ş­­i la 650.000 de oameni. Se­­pre­vede­­de asemenea convocarea unei confer­inţe mondiale pentru stabilirea nivelului forţator armate pentru ce­lelalte state. Propunerile sovietice prevăd chiar in prima etapă încetarea experienţelor cu armele atomice şi cu hidrogen. O­­dată cu începerea aplicării măsurilor în vederea­­reducerii arm­ameţitelor şi a forţelor armate, statele îşi asumă o­­bl­igaiţia solemnă­­de a nu folosi arma atomică. În această etapă, adică în 1957, urmează să înceteze producţia armelor atomice şi cu hidrogen şi să se red­ucă corespunzător alocaţiile bu­getare ale statelor pentru nevoile­­mi­litare, iar după ce reducerea forţelor armate şi armamentelor clasice va­­ înfăptuita în proporţie­­de 75 la suta din q­ua­n­tumul general al reducerilor, va­­intra în vigoare interzicere­a tota­lă a folosirii armelor atomice, cu hi­drogen şi a celorlerre tipări de mane de exterminare în masă. Propunerile­­fie Î0 mai prevăd dezvoltarea unei largi colaborări inter­naţ­ionale în do­meniul folosirii paşnice a energiei a­­tomice. Propunerile sovietice prevăd de ase­menea măsuri eficiente de control in­ternaţional asupra înfăptuirii măsuri­lor privind dezarmarea. Guvernul sovietic, a spus Sobotev, consideră că­­problema privitoare la instituirea controlului i­ntern­aţional precum şi la drepturile şi împuteraii­­cirile org­a­nului difernaţional de con­trol trebuie privite ca fiind în strân­să­­legătură cu înfăptuirea măsurilor în scopul micşorării încor­dări­i inter­naţionale, întăririi­­ancreder­ii dintre state şi aplicării celorlalte măsuri pri­vind reducerea armamentelor şi inter­zicerea armei atomice. Reprezentanta­­ Uniuunii Sovietice a subliterat că în propunerile sovietice din 10 mai s-­a furut seama de do­rinţa puterilor occidentale expusă de ele în propunerile prezentate subco­mitetului şi îndeosebi de dorinţa lor cu privire la nivelul forţelor armate, înfăptuirea măsurilor pentru interzice­rea armelor atomice nu dintr-odată ci pe etape şi constituirea unui organ unic de control asupra îndeplinirii măsurilor privind reducerea armamen­telor și interzicerea­­armei atomice. Uniunea Sovietică, a spus Sobolev,­­ a făcut un mare pas înainte a­dop­­tînid o serie de­­propuneri prezentate de puterile occidentale. Acum totul depinde de puterile occidentale. In continuare Sobolev a expus fon­dul noilor p­ropu­neri­­prezentate de gu­vernul sovietic la conferinţa de la Ge­neva a şefilor guvernelor celor patru puteri în ziua de 21 iulie, care repre­zintă o dezvoltare a propunerilor so­vietice din 10 mai. Propunerile Uniunii Sov­ietice, a spu­s Sobolev, au fost primite favorabil de cercurile largi ale opiniei publice din întreaga­­lume­­precum şi de gu­vernele unor state din Europa şi Asia ca­re l­e-au­­apreciat la j­usta lor va­loare, coins­iderindu-le drept o impor­tantă contribuţie a guvernului sovietic la cauza întăririi păcii şi securităţii popoarelor. Se cuvine însă să subli­niem că puterile occidentale nu şi-au precizat încă atitudinea f­aţă de pro­punerile guvernului sovietic din 10 mai şi din 21 iulie. Sobolev şi-a ex­primat speranţa că reprezentanţii a­­cestor state în subcomitet se vor pro­nunţa asupra fondului propunerilor menţionate. Reprezentantul sovietic a subliniat că în ce-­i priveşte, guvernul U.R.S.S. a păşit deja pe calea înfăptuirii prac­tice a măsurilor privind reducerea forţelor armate, aidoipttând hotărârea cu privire­­la reducerea forţelor armate ale U.R.S.S. cu efectivul trupelor re­trase din Austria şi hotă­rîrea cu­­pri­vire la reducerea p­înă­­la 15 decembrie 1955 a efectivului forţelor armate ale Uniunii Sovietice cu 640.000 de oa­meni. Uni­rea Sovietică, a spus So­bolev, aşteaptă ca statele ca­re au for­ţe armate consilterabile să­­nu întâr­zie la italiul lor­­de­­a lua măsurile co­respunzătoare în vederea reducerii for­ţelor lor armate. Aceasta ar contribui, fără îndoială, la întărirea continuă a încrederii internaţionale şi ar crea o bază reală pentru rezolvarea proble­mei reducerii­­armamentelor şi interzi­cerii­­armei atomice. „Faptele din ultima vreme, a de­clarat în încheiere Sobolev, şi în spe­cial­­rezultatele conferinţei de la Ge­neva a şefilor gurvernelor celor patru puteri, dovedesc că­­a fost obţinută o oarecare micşorare a încordării lat­­re­laţiile­­dintre state. Acest lucru, cît şi existenţa unei considerabile apropieri a poziţiilor în problema­­reducerii ar­mamentelor şi interzicerii armei­­ato­mice creează condiţii favorabile pen­tru îndeplianireia rapidă şi cu succes de către subcomitet a sarcinilor ce i-au fost îraaredtrîţarte de Adunarea Generală. Delegaţia sovietică este gata, ca şi în trecut, să colaboreze cu celelalte delegaţii în­­rezolvarea acestor sarcini importante şi urgente”. Reprezentantul S.U.A., Lodge, a subliniat importanţa­­luterărilor subco­mitetului care, după cum ia declarat el, vor trebui să constituie „prima în­cercare a valorii practice a conferin­ţei de la Geneva”. Lodge a­­prezent­at subcomitetului propunerea făcută de preşedintele Eisenhower la conferinţa de la Geneva şi a citat acele ipo­siaje din declaraţia­­lui Eisenhower în care a fost făcută propunerea cu­­privire la schimbul­­de informaţii militare şi ve­rificarea acestor informaţii prin luarea de fotografii din avion. Considerăm, a­­declarat reprezentantul S.U.A., că baza problemei dezarmării o constituie problema inspecţiei şi că un acord i­n­­ternaţion­a­l cu privire la reducerea for­ţelor armate nu­­poate intra în vigoare „atita timp cît nu va fi creat un ase­menea sistem de inspecţie care să spri­jine fiecare parte­­a­­unui astfel de a­­cord şi pe care să se poată bizui în­treaga omenire”. Lodge a dat­­lămuriri în legătură cu anumite detalii din propunerea lui Eisenhower şi a declarat că S.U.A. sunt gata să­­discute cu reprezentanţii celorilallte state toate­­aspectele propu­nerilor lor. Reprezentantul Angliei, Nutting, a subliniat că subcomitetul îşi începe lu­crările „lntr-o atmosferă nouă, mai favorabilă şi m­ai încurajatoare”, care s-a creat în urma conferinţei de la Geneva. Conferinţa de­­la Geneva, a spus el, a dat un nou stimulent trat­a­tive­lor noastre referitoare la dezarmare. Toc­mai în­­acest spirit, a spus Nutting în co­ntim­u­are, ţara mea abordează aceas­tă problemă şi­­această nouă etapă a discuţiei. Eu cred nu numai că­­astăzi cu toţii simţim acelaşi lucru, ci şi că acest spirit ne va anima şi de aci înainte în şedinţele noastre. Lumea aşteaptă din p­artea­­noastră eforturi concrete pentru soluţionarea uneia­­din cele mai importante probleme inter­naţionale ale zilelor noastre. Delegatul britanic a subliniat că propunerile din 10 mai ac. ale Uni­unii Sovietice­­lărgesc, fără îndoială, sfera unui acord asupra anumitor ţe­luri ale dezarmării”. După părerea lui Nutting însă, pro­punerile sovietice „lasă fără răspuns“ întrebarea „cum pot fi atinse aceste ţeluri”. El a arătat că este necesar să se instituie un asemenea sistem in­ternaţio­n­al de control asupra dez­armării care să acţioneze independent de lipsia de încredere între state. Trebuie să ne străduim, a spus Nu­tting, să găsim răspunsul, să creăm, un sistem de inspecţie care­­să poată funcţiona într-o tarie unde eu dom­neşte­­încrederea deplină. Sper că în noua atmosferă creată de Geneva şi date fiind noile idei pe care ni te-a sugerat Geneva, ne putem cu adevă­rat strădui să găsim în mod realist şi de comun acord o soluţie pentru această problemă. Delegatu­ britanic s-a oprit în con­tinuare­­asupra­­drepturilor cu care­­tre­buie să fie învestit organul de con­trol. Nutting a atras atenţia delegaţilor asupra „­planului Eden“ prezentat la conferinţa de la Geneva cu privire la inspecţiile reciproce îmitr-o anumita parte a Europei, delimitată d­e comun acord. El a promis că ulterior va ex­­pune ma­i amăs-wnţit­­acest pliau. Reprezentantul Franţei, Jules Moch, a declarat că subcomitetul va trebui să-şi continue lbcrările şi să studieze propunerile­­prezentate în cadrul con­ferinţei de te Geneva a şefilor guver­nelor celor patru­­puteri. După ce a­­arătat complexitatea sar­cinii­­ de stabilire a unui control inter­naţional eficace­­asupra apucării mă­surilor de reducere­­a armamentelor şi interzicere­­a armei atomice, Moch a subliniat că trebuie continuată stu­dierea problemei privind funcţiile or­ganului­­de control. In continuare Moch a declarat că delegaţia franceză prezintă subcomi­tetului propunerea care a fost făcută de­­primul ministru al­­ Franţei,­­Faure, la conferinţa de la Geneva. Moch a expus în mod amănunţit propu­n­erea lui Faure care prevede in­stituirea unui control fiinanciar asupra cheltuielilor militare. Această propu­nere prevede ca acea parte din mij­loacele ce se vor elibera ca urmare a reducerii forţelor armate şi înarmă­rilor să fie pusă la dispoziţia unui fond internaţior­al special spre a fi folosită în scopul ajutorării ţărilor slab dezvoltate. Reprezentanta­ Canadei, Martin, şi-a aprimat speranţa că subcomitetul va lucra î­n­­aceeaşi atmosferă în care s-a desfăşurat conf­eri­nţ­a de la Gen­ev­a a şefilor guvernelor celor patru puteri. Martin a subliniat că în şedinţele sub­comitetului care au avut loc la Lon­dra­­au fost făcuţi­­paşi însemnaţi spre atingerea ţelului subcomitetului — e­­la­borarea de comun acord a unui pro­gram de­­dezarmare. El a declarat de asemenea că guvernul Canadei acordă o mare importanţă studierii atente a serioaselor propuneri prezentate la conferinţa de la Geneva de către re­prezentanţii Franţei, U.R.S.S., An­gliei şi S.U.A. Am acordat, a spus Martin, o mare a­tenţie tuturor acestor propu­neri. Asupra noastră au produs o deo­sebită impresie perspectivele şi posibi­lităţile cuprinse în propunerea prezen­tată de preşedintele Statelor U­nite. Vom urmări extinderea pe viitor a propunerii lui, precum şi a celorlalte propuneri care au fost prezentate. Su­bcomitet­ul îşi­ continuă lucrările. AU PRIMIT LOCUINŢE NOI Acordând o atenţie deosebită satis­facerii nevoilor materiale ale vănă­torilor, conducerea fabricii „Recon­strucţia“ din Feldioara, raionul Stalin,­­în luna aceasta a dat în folosinţă încă un bloc muncitoresc compus din 12 apartamente moderne. Printre cei care au beneficiat de locuinţe se numără fruntaşi în producţie ca: Tischler Francisc, V­asile Suciu, Anghel Măr­­g­inean­u şi alţii. Datorită sprijinului pe care statul îl acordă muncitorilor prin credite pentru locuinţe, în curînd se vor mu­ta în locuinţele lor individuale încă d­ mâncători. S.NSHON BUDBA, cores­p.

Next