Drum Nou, octombrie 1955 (Anul 12, nr. 3357-3382)

1955-10-14 / nr. 3368

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VI ORGANI AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STALIN Anul XII. Nr. 3368 Vineri 14 octombrie 1955 4 pag. 20 bani Pentru realizarea lucrărilor din autoimpunere In anii regimului democrat-popular, starea materială şi culturală a ţără­nimii muncitoare s-a îmbunătăţit con­siderabil. In sute de comune, datorită­­politicii partidului şi guvernului, s-au înălţat numeroase construcţii prin fon­duri acordate de stat. Multe şcoli, că­mine culturale, poduri, case de naş­teri, creşe şi altele s-au construit şi prin contribuţia ţăranilor muncitori. Un mijloc important pus la dispozi­ţia ţărănimii muncitoare prin care ea îşi dovedeşte spiritul gospodăresc, es­te autoimpunerea. Acest mijloc, repre­zintă o contribuţie bănească hotărîtă de locuitorii comunelor care pe lîngă fondurile puse la dispoziţie de stat, contribuie la ridicarea nivelului so­cial-cultural al comunelor. Sumele ce trebuie plătite cît şi construcţiile ce se fac din aceste sume, se stabilesc în adunările populare, ele fiind în folo­sul tuturor locuitorilor comunei. Sfaturile populare sunt acelea căro­ra le revine sarcina organizării acestei acţiuni de masă. Experienţa a dove­dit că acolo unde comitetele executive ale sfaturilor populare s-au preocupat de problema autoimpunerii, s-au ob­ţinut rezultate bune. Numai în cursul acestui an, au fost terminate 937 de lucrări din cele votate în adunările populare, iar un număr de 309 lu­crări sunt începute. La executarea lor, sfaturile populare îndrumate de or­ganele de partid, au folosit cantităţi însemnate de materiale din resurse locale. Din iniţiativa maselor de ţă­rani muncitori atraşi la activitatea sfaturilor populare prin intermediul comisiilor permanente, al comitetelor de cetăţeni care au fost alese să con­ducă lucrările, s-au procurat din re­surse locale 1.491.400 cărămizi, 1.282 m.c. cherestea, 1.114 m.c. piatră, 885 m.c. nisip, 110 tone var etc. Demnă de subliniat este iniţiativa deputatu­lui Ion Stroie şi a delegatei de femei Ana Suciu din satul Viştea de Sus, raionul Făgăraş, de a lucra în mod voluntar la fabricarea de cărămizi. Ur­­mîndu-le exemplul, ţăranii muncitori au muncit voluntar cu braţele şi cu atelajele şi au donat 45.000 cărămizi. Ca urmare, în sat s-a construit unul din cele mai mari cămine culturale din raion. Şi în alte comune s-au obţinut rea­lizări frumoase. In comuna Ighişul Vechi, raionul Agnita, s-a construit un cămin cultural, satul Toderiţa, ra­ionul Făgăraş, a fost electrificat, iar în satele Hidrifaia şi Odrihei, raionul Tîrnăveni, au fost construite 2 şcoli. Aceste rezultate se datoresc muncii de­puse de către sfaturile populare, antre­nării deputaţilor, comisiilor permanen­te şi comitetelor de cetăţeni la reali­zarea obiectivelor votate în adunările populare. Înfăptuirea unor astfel de lucrări a fost posibilă şi datorită în­casării operative a sumelor votate prin autoimpunere. Comune ca Ar­paş, Sa­cadate, raionul Sibiu, Bălcaciu, Că­neşti, raionul Tîrnăveni au încasat debitul pe întreg anul 1955. Succesul acestor sfaturi populare, constă în a­­ceea că au folosit în activitatea lor di­ferite metode bune: brigăzile artistice de agitaţie, dări de seamă ale comi­tetelor de cetăţeni în faţa alegătorilor etc. Organizaţiile de partid la rîndul lor au sprijinit această acţiune în­drumând agitatorii să se ocupe de pro­blema autoimpunerii. Totuşi sunt sfaturi populare care sub­­apreciază această acţiune şi nu se ocu­pă cu tot simţul răspunderii de ea. Unele sfaturi populare comunale, lip­site de îndrumarea comitetelor execu­tive ale sfaturilor populare raionale, continuă să tărăgăneze atît executa­rea lucrărilor cît și încasarea sume­lor. Din debitul pe regiune s-a înca­sat peste 46 la sută. Rămase în ur­mă sînt raioanele Tîrnăveni, Făgăraş, Rupea, Stalin şi Mediaş. Sunt comune în care s-au încasat sume foarte mici din cele votate. Printre acestea, se numără şi comunele Deal, raionul Tîrnăveni, Feldioara, raionul Stalin şi altele. Comitetele executive ale acestor sfaturi populare, subapreciază mun­ca organizatorică, n-au activizat co­mitetele de cetăţeni alese în adună­rile populare, acestea desfăşurînd o activitate cu mult sub posibilităţile lor. Cauzele pornesc de la faptul că mem­brii comitetelor executive alle sfaturilor populare raionale n-au urmărit modul cum se desfăşoară această­­acţiune ră­­stod totul pe seama secţiilor organi­zatorice. Comitetele executive ale sfa­turilor populare n-au tras la răspun­dere şefii secţiilor care la rîndul lor nu s-au ocupat de modul cum decurg lucrările din autoimpuneri în resortu­rile lor de activitate. Chiar unii şefi ai secţiilor sfatului­­popular regional printre care Emil Giura, Emil Dănilă şi Ştefan Antal, au neglijat această problemă. Rezultatele slabe se datoresc şi sec­ţiilor financiare. Ele n-au sprijinit sfa­turile populare comunale în organiza­rea evidenţei şi gestionarea fondurilor. Aceasta a înlesnit pe alocuri diferite abuzuri. In unele comune ca Bucer­­dea Grînoasă, raionul Tîrnăveni, Co­­măna de Jos, raionul Rupea şi Sînpe­­tru, raionul Stalin, s-au făcut sustra­geri, sau în contradicţie cu legea, su­mele au fost folosite în alte scopuri. Din lucrările din autoimpunere pe anul în curs mai sînt de executat mul­te lucrări. Sarcina comitetelor execu­tive ale sfaturilor populare și a apara­tului acestora, este organizarea temei­nică a acţiunii din autoimpunere. Tre­buie activizate toate comitetele de ce­tățeni, comisiile permanente, comisiile de femei, în sprijinul executării a­­cestor lucrări. Organele de partid trebuie să a­­corde un sprijin important, ele trebu­ie să îndrume sfaturile populare pen­tru ca acestea să facă dări de seamă în adunări cu locuitorii comunei, pu­­nîndu-i la curent cu realizările obţi­nute. O mai temeinică organizare se cere in circumscripţii. Deputaţii, co­mitetele de cetăţeni, delegatele de fe­mei, sub îndrumarea comitetelor exe­cutive ale sfaturilor populare, să fie activizate pentru a contribui efectiv la înfăptuirea lucrărilor din autoim­punere. Agitatorii, la rîndul lor, să lămurească ţăranii muncitori asupra marilor foloase ale autoimpunerii şi să popularizeze rezultatele bune obţi­nute. Condiţia primordială pentru reali­zarea tuturor lucrărilor, este buna or­ganizare a acestei acţiuni. Sfaturile populare raionale au datoria să asigu­re materialele necesare unor lucrări pentru care nu pot fi procurate aceste materiale din resurse locale. Trebuie înlăturată cu desăvîrşire tendinţa de tărăgănare a repartizării materialelor necesare. Dezvoltînd necontenit Iniţiativa ma­selor şi atrăgîndu-le în activitatea lor, sfaturile populare vor putea obţine noi succese în înfăptuirea tuturor lucrări­lor votate în adunările populare pen­tru anul în curs. Schimburile de turişti între U. R. S. S. şi R. P. R. In cadrul excursiilor organizate de Oficiul Naţional de Turism „Carpaţi", joi dimineaţa a plecat spre Moscova un grup de 54 de turişti din ţara noas­tră. Acesta este cel de al 3-lea grup de turişti romîni care merg să vizi­teze Capitala Uniunii Sovietice. Vineri seara sunt aşteptaţi să so­sească în Capitală primii turişti din Uniunea Sovietică, care vin să ne vi­ziteze ţara. Din acest grup fac parte 50 de turişti. Conform acordului în­cheiat între O.N.T. „Carpaţi“ şi „INTURIST” din Moscova, în cu­rsul lunii octombrie ne vor vizita ţara 200 de turişti din Uniunea Sovietică. (Agerpre­s). mmzzx CENTRAU LIQJU Ixbul prieteniei romîno-sovietice: Un semn al prieteniei; Festivalul filmelor sovietice; Săptămîna pe­dagogiei sovietice (pag. 2) Din munca eroică a constructori­lor socialismululi: Prima conductă de gaze lichefiate (pag. 2) Cuvîntul participanţilor la moto­­cros (­pag. 2)­­ Din experienţa fruntaşilor recol­ In cuprinsul ziarului, celor bogate din raionul Sighişoara (pag. 3) — Rezolvarea unor probleme în orele de audienţă (pag. 3) — O şcoală căreia trebuie dată mai multă îngrijire (pag. 3) — Dezbaterile din Adunarea Naţio­nală franceză în problema Alge­riei (pag. 4) — Sesiunea Biroului Consiliului Mon­dial al Păcii (pag. 4) PUTERNICUL AVÎNT AL ÎNTRECERII ÎN CINSTEA CONGRESULUI PARTIDULUI Un tren marşrat peste program Minunate sînt realizările obţinute de oamenii mun­cii din fabricile şi uzinele regiunii noastre sub condu­cerea înţeleaptă a partidului nostru drag. Alături de fabrici noi construite în anii regimului democrat-popu­lar, fabricile existente au fost dotate cu utilaj nou, modern care dă posibilitatea muncitorilor să mărească productivitatea muncii, pîrghie de seamă în lupta pen­tru mărirea volumului producţiei şi reducerea preţului de cost. In cinstea celui de al doilea Congres al partidului, întrecerea socialistă a luat un puternic avînt în toate fabricile din regiunea noastră. In cadrul întrecerii, muncitorii şi tehnicienii se străduiesc să descopere noi şi importante rezerve interne de creştere a productivi­tăţii muncii, pentru îmbunătăţirea calităţii, realizarea de economii şi reducerea preţului de cost al produse­lor. Publicăm mai jos angajamente ale muncitorilor şi tehnicienilor din întreprinderile Oraşului Stalin, in cinstea Congresului partidului. Dornici de a întîmpina cel de al doilea Congres al partidului cu noi şi însemnate realizări, ute­­miştii staţiei Bartolomeu în noaptea de 9—10 oc­tombrie 1955, a­u format un tren marşrut, peste program, cu 37 vagoane. Prin formarea acestui tren marşrut, s-au economisit ore de muncă în valoare de 1374 lei. Dacă aceste 37 vagoane ar fi plecat în diferite garnituri, tre­buiau să intre pînă la destinaţie în 3 staţii de triaj, iar manevrarea lor ar fi întîrziat transportul cu cite 14 ore în fiecare staţie triaj. încurajaţi de acest succes, utemiştii, î­i frunte cu secretarul orga­nizaţiei U.T.M., Mihai Butnaru, s-au hotărît ca şi pe viitor să organizeze astfel de trenuri marşrut pentru a grăbi circulaţia trenurilor de marfă. In acţiunea de a tri­mite trenul marşrut din staţia Bartolomeu, s-au mai evidenţiat în mod deosebit tov. Mihai But­naru, secretarul organi­zaţiei U.T.M., tov. Gheor­­ghe Pasăre, acarul Ana Smîntînă, revizorul de ace Andrei Burdulea, şeful de manevră Iosif Biro, Ion Ploscaru, veghetor de în­cărcare și Sabău Alexan­dru, referent tehnic. GH. LUPU, coresp. Utemistul Mihai Niţu este unul din cei mai ti­neri, dar, şi cei mai har­nici frezori ai atelierului 522 motor de la uzinele „Steagul Roşu“ din Ora­şul Stalin. Aplicind în munca sa de zi cu zi metode sovietice de lucru ca Ponomarev, Voro­şin şi aceea a comsomolistei A. Jandarova, a reuşit ca în cursul lunii septem­brie să-şi depăşească nor­ma cu 120 la sută. In cinstea Congresuli partidului el este hotărît să obţină noi succese me­nite să ducă la creşterea productivităţii, muncii în­tregului atelier. IN CLIŞEU, frezorul Mihai Niţu se pregăteşte să măsoare dantura co­loanei dințate a volantu­lui, pentru motorul auto­camionului „Steagul Ro­șu''. Aplicînd iniţiativa lui Socobeanu Pentru a da­­patriei pro­duse tot mai multe, de o calitate superioară şi în sortimente tot mai boga­te, muncitorii fabricii de încălţăminte „8 Mai“ Me­diaş, muncesc cu însu­fleţire pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de producţie. Prin aplicarea pe scară tot mai largă a metode­lor de muncă înaintate şi printr-o judicioasă folosi­re a materiei prime, pe lîngă realizările în depă­şirea planului, ei obţin şi î­nsemnate economii de materie primă şi manope­ră. Astfel, la secţia de croit, prin aplicarea ini­ţiativei Socobeanu, un număr de 40 croitori de piele, obţin însemnate economii în frunte situ­­în­­du-se însuşi iniţiatorul sistemului de croire în doi, Teodor Socobeanu, care împreună cu tovară­şa Maria Lu­sz, au eco­nomisit în cursul lunii trecute piele în valoare de 743 lei. Rezultate ase­mănătoare au fost obţinu­te şi de muncitorii de la secţiile de fabricare şi prelucrare a tălpii, dintre care utemistul Ion Len­­gea a economisit pînă la 30 septembrie talpă în valoare de 3.462 lei. Frumoase realizări a mai obţinut tov. Barbara Balint din secţia maro­­chinărie, Maria Inga şi Petru Ciocan de la sec­ţia curele care şi-au înde­plinit planul în propor­ţie de 150 la sută şi res­pectiv 125 la sută. In cinstea celui de al doilea Congres al parti­d­ulu­i, Teodor Socobeanu, împreună cu tovarăşa sa de la croit şi-a luat an­gajamentul să dea lunar prin buna organizare a muncii 1.784 perechi feţe încălţăminte flexibilă pen­tru femei, peste prevede­rile sarcinilor de plan. Vor da 1400 m. In toate secţiile fabricii „Drapelul Roşu“ din Oraşul Stalin, domneşte un puternic interes în rîndul textilis­­telor pentru realizarea unei producţii sporite de stofă pentru palton şi cos­tume bărbăteşti în cinstea Congresu­lui partidului. Animatorii întrecerii sînt în fiecare secţie comuniştii. In cadrul unei consfătuiri, muncitorii şi tehnicienii fabricii „Drapelul Roşu“ analizînd posibilităţile interne ale producţiei, şi-au luat angajamentul să realizeze 1400 m. de stofă peste stofă peste plan plan în cinstea celui de al doilea Congres al partidului şi să dea cu 110.000 lei mai multe acumulări peste angajamentul luat pînă la sfîrşitul anului. Colectivul fabricii este hotărît să traducă în viaţă acest angajament care reprezintă cel mai mare anga­jament pe care şi l-a luat pînă acum, convins că astfel contribuie la îmbu­nătăţirea condiţiilor de viaţă ale oa­menilor muncii. Se extinde întrecerea pe profesii In urma îndrumar­ul­ui lansat de C.C.S. cu privire la întrecerea pe pro­fesii, comitetul de întreprindere de la fabrica „Partizanul Roşu“ din O­­raşul Stalin împreună cu conducerea fabricii, au analizat posibilităţile, ca în cinstea Congresului partidului, să introducă la trei grupe sindicale din ţesătorie, întrecerea pe profesii, în­­tocmindu-se pentru aceasta un plan de măsuri tehnico-organizatorice. In cadrul consfătuirilor de produc­ţie pe grupe sindicale s-a prelucrat importanţa întrecerii pe profesii şi ce rezultate se vor obţine în realizarea planului, îmbunătăţirea calităţii pro­duselor, cit şi ridicarea calificării profesionale a muncitorilor pentru a ajunge la titlul de „cel mai bun în profesie“. Această acţiune a fost pri­mită cu un plan deosebit de către ţesătoarele care s-­au chemat la între­cere pe profesii. Ţesătoarea Carolina Alfater, pentru a întîmpina cel de al doilea Congres al partidului cu noi succese în realizarea planului şi în îmbunătăţirea calităţii ţesăturilor, a chemat la întrecere pe ţesătoarea Annemarie Emrich, cu obiectivele de a da zilnic 6000 bătăi peste normă, să realizeze 6 puncte rele în loc de 9 la mia de bătăi, de a îngriji uti­lajul în aşa fel ca să poată fi folosit la maximum. Ţesătoarea Ilona Szilá­gyi, a chemat la întrecere pe ţesă­­toarea Maria Cojocaru, cu angaja­mentul de a da zilnic peste normă 6000 bătăi şi de a realiza 7 puncte rele la mia de bătăi. Nu s-au lăsat mai prejos nici mun­citoarele din secţia filatură, atelierul 4, pornind cu acelaşi avînt întrecerea pe profesii în cinstea Congresului partidului. Astfel, filatoairea Eîfrîede Zeiser, chemînd la întrecere pe fila­­toarea Livia Voia, s-a angajat să dea peste normă cu 30 la sută mai multe fire de calitatea I-a, de a realiza cît mai multe economii şi de a îngriji cît mai bine utilajele. Asemenea angaja­mente şi-au luat şi muncitoarele Ma­ria Nîcolicichi, Maria Ancăn, Eufro­­sina Meşotă şi altele. Pentru buna reuşită a întrecerii pe profesii, pe lîngă planul de măsuri întocmit de comitetul de întreprin­dere şi conducere, conducerea atelie­rului I ţesătorie, şi-a întocmit un plan de măsuri în care se prevede că vor organiza locul de producţie în aşa fel ca fiecare muncitoare să aibă la maşină materialul necesar celor 8 o­­re de lucru, iar reglarea maşinilor să se facă în bune condiţiun­i. ANGELA MOLDOVAN, coresp.

Next