Drum Nou, decembrie 1955 (Anul 12, nr. 3409-3436)
1955-12-01 / nr. 3409
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNI' ___ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STALIN Anul XII. Nr. 3409 Joi 1 decembrie 1955 4 pag. 30 bani In cuprinsul ziarului — Să adaptăm batozele de treierat păioase la bătutul porumbului. (pag. 2-a) — Al. Hirschhorn — Se dezvoltă bibliotecile în regiunea ■noastră (pag. 2-a) — I. Frăţilă — Informaţia de partid — Agitaţia vizuală în întreprinderea noastră. (pag. 3-a) — întrecerea miezuitoarelor (pag. 3-a) — Vizita lui N. A. Bulganin şi N. S. Hruşciov la Calcutta. (pag. 4-a) —• Criza de guvern din Franţa. Faure urmăreşte dizolvarea Adunării Naţionale Franceze. (pag. 4-a) AGITAŢIE CONCRETĂ, LEGATĂ DE VIAŢĂ Proiectul Statutului modificat al partidului subliniază obligaţia organizaţiilor de partid şi îndatorirea tuturor comuniştilor de a desfăşura munca deagitaţie politică, unul din mijloacele principale de întărire a legăturilor partidului cu masele, de ridicare a nivelului lor de conştiinţă, de mobilizare a lor în înfăptuirea sarcinilor în vederea construirii societăţii noi, socialiste. . Majoritatea organizaţiilor de partid din regiunea noastră desfăşoară o rodnică muncă de agitaţie politică de masă în rindurile celor ce muncesc. Comitetele raionale de partid Stalin, Sibiu, comitetele orăşeneşti de partid Mediaş, Stalin, comitetele de partid din uzinele de tractoare „Ernst Thälmann“, uzinele „Steagul Roşu” şi altele, au reuşit să-şi îmbunătăţească munca de agitaţie politică, prin sprijinul pe teren, concret şi calificat, pe care l-au dat organizaţiilor de bază în această direcţie. La îndemnul instructorilor sau activiştilor de partid, care sunt în permanenţă pe teren, unele organizaţii de bază cum ar fi cea de la întreprinderea „Independenţa“ din Sibiu, organizaţia de bază din oraşul Rîşnov, raionul Stalin şi altele, au organizat consfătuiri ale agitatorilor prin care s-au răspîndit metodele înaintate în munca politică de masă, folosite de cei mai buni agitatori. Experienţa muncii de partid în direcţia agitaţiei politice, ne dovedeşte că succese deosebite în toate domeniile obţin acele organizaţii de partid care lămuresc în permanenţă masele despre politica şi hotărîrile partidului şi guvernului şi luptă pentru mobilizarea oamenilor muncii la înfăptuirea concretă a sarcinilor întreprinderii, gospodăriei colective, satului etc. In felul acesta sunt concludente rezultatele însemnate obţinute de către agitatorii Ion Pienaru, Rudolf Birthelmer şi Matei Lutsch din atelierul de tuburi al întreprinderii „Independenţa“ din Sibiu. Observînd că în acest atelier procentul de rebuturi la fabricarea de tuburi creştea zilnic, ajungînd la 18— 20 la sută, au organizat convorbiri explicind muncitorilor că fiecare piesă rebutată frînează îndeplinirea planului întreprinderii, face să crească preţul de cost, iar cîştigul lor şi al celorlalţi muncitori să nu sporească. Muncitorii înţelegînd importanţa muncii lor au lucrat cu mai multă atenţie, ceea ce a făcut ca rebuturile să fie reduse sub cifra planificată. Este ştiut că munca de agitaţie de la om la om bine organizată şi concretă, determină succesul în munca economică. Organizaţia de bază de la întreprinderea „Constantin David“ din Prejmer dă toată atenţia acestui mijloc de agitaţie, prin viu grai. Candidatul de partid Eric Römer, este unul dintre cei mai buni agitatori care duce muncă de agitaţie de la om la om. El a reuşit ca prin munca de lămurire dusă în rîndul muncitorilor să îmbunătăţească cu mult calitatea ţesăturilor. Tot prin muncă de lămurire de la om la om organizaţia de I bază agospodăriei colective din comuna Hălchiu, a contribuit ca gospodăria să fie fruntaşă în toate campaniile agricole, să obţină recolte bogate la hectar şi să atragă noi membri. Astfel, agitatorul Nicolae Colţea, a reuşit să lămurească pe ţăranii muncitori cu gospodărie individuală Gh. Popl, de naţionalitate germană, pe Ion Chiţu şi Elena Lungu, să se înscrie recent în gospodăria colectivă. Succesele muncii politice de agitaţie depind în mare măsură de felul cum activiştii de partid, instructorii şi comitetele raionale şi orăşeneşti de partid, îndrumă, ajută şi controlează organizaţiile de bază în această direcţie. Sunt unii instructori ca de pildă Gheorghe Nica, Nicolae Vieru, de la comitetul raional de partid Stalin, Nicolae Puşcaş, de la comitetul raional de partid Sighişoara şi alţii, care au dovedit spirit de răspundere faţă de munca de agitaţie, îndrumînd şi ajutînd în mod calificat organizaţiile de bază în pregătirea şi îndrumarea agitatorilor, a colectivelor de redacţie ale gazetelor de perete. In întimpinarea Congresului partidului, toate organizaţiile de partid, agitatorii, fiecare membru de partid, au sarcina de frunte să lămurească maselor politica partidului, să scoată la iveală rolul partidului, ca forţă conducătoare a poporului în opera de construire a unei vieţi noi şi îmbelşugate, să lămurească oamenii muncii din întreprinderi despre sarcinile lor în vederea îndeplinirii angajamentelor luate în cinstea Congresului prin creşterea continuă a productivităţii muncii, reducerea preţului de cost şi îmbunătăţirea calităţii produselor. Ei trebuie să lupte pentru răspândirea experienţei înaintate a fruntaşilor în producţie, pentru folosirea din plin a tehnicii noi. La sate agitatorii sunt aceia care lămuresc masele de ţărani muncitori cu gospodării individuale, pe colectivişti, întovărăşiţi, să facă arături adinei de toamnă, să predea cotele către stat, să contracteze cut mai multe animale cu statul şi să valorifice cut mai multe produse prin sistemul achiziţiilor. De asemeni, să popularizeze veniturile obţinute de colectivişti şi să arate că singura cale spre belşug şi fericire a ţăranilor muncitori este gospodăria colectivă. Agitatorii să explice maselor evenimentele internaţionale, politica de pace dusă de Uniunea Sovietică şi ţările de democraţie populară. Pentru îmbunătăţirea muncii de agitaţie este necesar să se organizeze adunări ale agitatorilor, ale colectivelor de redacţie ale gazetelor de perete şi secretarilor organizaţiilor de bază pentru generalizarea experienţei înaintate. Conducerea şi îndrumarea sistematică de către organizaţiile de partid din regiunea noastră a muncii agitatorilor, asigură ridicarea nivelului agitaţiei politice, o face intr-adevăr concretă, combativă şi ofensivă, legată de viaţă. Echipa de teatru a căminului cultural din comuna Orlat a obţinut premiul II pe ţară Luînd parte la concursul pe ţară al echipelor de teatru şi brigăzilor de agitaţie săteşti, echipa de teatru a căminului cultural din comuna Orlat, raionul Sibiu a reuşit să obţină premiul II pe ţară. Realizarea acestui frumos succes care bucură pe toţi oamenii muncii din regiunea noastră constituie un puternic îndemn spre noi succese pe viitor în activitatea formaţiilor artistice săteşti. Tm BIBLIOTECA CENTRALĂ SIBIU ■ ■■>. cavteace& of// AITF ID®© ULUI Se construieşte o fabrică de sticlă în raionul Sighişoara La cîţiva kilometri de Sighişoara, lingă comuna Albeşti, a început de curînd construcţia unei noi fabrici de sticlă. Proiectată de Institutul de proiectări al industriei uşoare, noua fabrică face parte din Combinatul de sticlă şi faianţă ce va fi construit la Albeşti. Procesul de producţie va fi automatizat, producţia de două ori mai mare decât a celei mai mari fabrici de sticlă din ţara noastră, iar numărul muncitorilor va fi redus la mai puţin de jumătate faţă de numărul de muncitori care lucrează într-o fabrică de sticlă obişnuită. Principalele produse ale noii unităţi industriale vor fi articole de sticlărie pentru uz casnic, pentru industria alimentară şi pentru industria farmaceutică. In ziua de 28 noiembrie, constructorii Trustului nr. 5 construcţii au început şi lucrările de ridicare a trei cantine moderne şi trei blocuri muncitoreşti, precum şi a terasamentelor pentru calea ferată. Şi-au îndeplinit planul anual de producţie Planul valoric anual al fabricii „Victoria" din Cisnădie a fost îndeplinit cu o lună şi şapte zile înainte de sfirşitul viului. Cu această ocazie texdtistele raportează şi o altă victorie. Ele au reuşit să realizeze pînă in 23 noiembrie 355.169 lei economii. Muncind cu elan, întregul colectiv de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la această fabrică, pe lingă succesele de mai sus, au repurtat şi altele. Astfel, secţia filatură a dat in cursul anului 22.809 kg. fire peste plan, iar apretura 16.214 metri ţesături, economisind in acelaşi timp materii prime în valoare totală de 450.000 lei. In fruntea luptei pentru a da patriei ţesături mai multe, mai bune şi mai ieftine, se situează ţesătoarele Maria Dragomir, Paraschiva Chiciu, muncitorii Ştefan Wegend şi Traian Popa, din secţia covoare. Inovatorul Aurel Roman a reuşit ca prin recuperarea flotei de vopsit cetolană să economisească 362.000 lei. In cinstea celui de al doilea Congres al partidului, colectivul fabricii „ Victoria“1 din Cisnădie este hotărît să producă ţesături de bună calitate în cantităţi sporite, luptînd în acelaşi timp pentru scăderea continuă a preţului de cost. îmbunătăţirea procesului tehnologic La cabinetul tehnic al uzinelor „Steagul Roşu“ a fost înregistrată la numărul 394, inovaţia propusă de turnătorul comunist Oprea Goran, şeful secţiei turnătorie care prevede înlocuirea nisipului de miez din regiunea cilindrilor de la blocul motor, printr-o compoziţie nouă cu strunjitură de fantă. Aplicarea acestei inovaţii va rezolva o foarte dificilă problemă de fabricaţie, reducindu-se considerabili rebuturile. Duritatea în regiunea cilindrilor va spori mult, evitîndu-se zonele poroase şi mărindu-se viteza de răcire. Cabinetul tehnic va acorda o mare atenţie acestei inovaţii. Ea este a 72-a Inovaţie primită la cabinet de la data de 1 octombrie. Dintre cele 72 de inovaţii, 42 au fost deja aplicate. Printre ele se află şi inovaţia realizată de Nicolae Gomănici cu ajutorul altor tovarăşi ai săi. Ei au modificat tehnologia şi au construit o matriţă pentru ambutizarea capacului la masca de camion. Economiile antecalculate se ridică la suma de 85 mii lei, iar realizatorii primesc o recompensă de 5.161 lei. Producţie sporită de fructe uscate întreprinderea economică industrială a raionului Făgăraş, la începutul acestei luni a înfiinţat o nouă unitate de producţie a bunurilor de larg consum: uscătoria de fructe. Numai în primele 12 zile de la intrarea în producţie, această nouă unitate a reuşit să usuce 4.700 kg. fructe, folosind pentru aceasta, drept combustibil, gazul metan. Procesul de producţie fiind în mare parte mecanizat, muncitorii care lucrează aici au posibilitate să muncească în condiţii bune, obţinând rezultate frumoase. In munca de organizare a acestei unităţi, s-au evidenţiat tovarăşii Elena Tudor, Maria Tudor, Cornelia Mărăcine şi alţii, care au reuşit să învingă toate greutăţile începutului, ajungîndu-se ca acuma uscătoria de fructe să aibă un proces de producţie continuu, dînd produse de bună calitate. In afara sarcinilor de producţie prevăzute în plan această unitate execută prestaţii de serviciu pentru unităţile socialiste din raion uscînd însemnate cantităţi de plante medicinale. Sprijin în acţiunea de ocrotire a pădurilor La chemarea lansată de către Ocolul silvic din Agnita privind îngrijirea şi reîmprospătarea pădurilor precum şi plantarea şi însămînţarea de altele noi, elevii din raza raionului au răspuns cu multentuziasm. Sub directa îndrumare a profesorilor de ştiinţe naturale şi a organelor ocoalelor silvice, elevii au efectuat în pădurile din raza raionului, o serie de lucrări ca: strîmsul seminţelor de ghindă, paltin, frasin, distrugerea amidei poroase, confecţionarea de cuiburi artificiale şi măsuţe pentru hrănirea păsărilor în timp de iarnă, diferite lucrări de îngrijire a pădurilor şi însămînţări. In urma muncii sîrguincioase a elevilor s-au strîns 9.470 kg. ghindă, 40 kg. seminţe diferite, s-au confecţionat 20 de cuiburi artificiale, peste 10 măsuţe pentru hrana păsărilor în timp de iarnă şi s-au însămînţat peste 1800 kg. sămînţă de ghindă. In mod deosebit s-au evidenţiat elevii din comunele Bărcut, Marpod, Iacobeni, Noîştat etc. Pentru ajutorul acordat în această acţiune, Ocolul silvic din Agnita a premiat pe elevii şcolilor distinse în această muncă cu diferite materiale sportive ca: pantofi tenişi, tricouri, chiloţi sport, maieuri, plasă de volei, mingi de volei şi oină. PETRE STOIAN, poresp. Ziarul pe care-l ţineţi în mină, cartea pe care învaţă şcolarii, revista pe care o citiţi cu plăcere, toate poartă pecetea strădaniei muncitorului tipograf. Literă cu literă, cuvint cu cuvînt, din plumb ales sau cules şi turnat, semne purtătoare de tricuri, idei, veşti şi înţelesuri, menite să deschidă minţile şi să înflăcăreze inimile. Baza industriei poligrafice este o piesă mică din alamă, tiparul după care se toarnă libera, o piesă dificilă şi capricioasă: matriţa de linotip. Pînă mai acum cîţiva ani, numai cîteva întreprinderi în Europa fabricau astfel de matriţe. Ziarul pe care dumneavoastră îl citiţi acum este tipărit insă cu literă turnată în matriţe romîneşti, lucrate pentru prima oară în ţară de către un colectiv de muncitori din Oraşul Slatin. Acum aproape toate tipografiile din ţară folosesc matriţele fabricate în întreprinderea poligrafică din Oraşul Stalin. In curînd producţia de aici va acoperi necesităţile interne şi va fabrica şi pentru export piese atît de preţioase... Povestea acestei izbînzi începe în anul 1947. Pe atunci, Sabin Vătău — unul dintre realizatorii matriţelor de linotip — lucra la Uzinele de tractoare. De meserie era frezor. Printr-o întîmplare, în mina sa a ajuns „piesa cu bucluc“. Un prieten îl ruga să încerce dacă nu cumva poate repara această piesă. — E criză mare şi din import ne vin foarte puţine. Vătău a privit piesa, a întors-o şi pe o parte şi pe alta, a măsurat-o, a ciocănit-o, a cintărit-o în palmă și şi-a dat cu părerea că ar fi mai bine să se facă altele noi decît să se repare cele vechi, pentru că — spunea el — oricît ar fi de reparate n-ar mai rezista mult. Specialiștii au rîs. I-au explicat că nu se poate, că asta e o piesă „foarte dificilă“ şi să nu încerce degeaba pentru că foarte mulţi au încercat fără să reuşească. Dar Sabin Vătău, nici n-a vrut să ştie de renunţare. — Omul care a făcut această piesă nu a avut şi el, două mîini, tot ca şi mine? — A avut, dar a avut utilaj, a avut tehnică. — Am să construiesc utilajul, iar tehnica am s-o capăt. — Eşti nebun! — i-au răspuns specialiştii. Dar Vătău şi-a văzut de treabă. A procurat material, scule, s-a apucat de muncă. Zile şi nopţi, săptămîni şi luni de-a rîndul răminea aplecat asupra piesei dificile. După multe strădanii a reuşit să repare citeva matriţe şi să completeze unele garnituri descompletate. Visul său însă era acela de a realiza matriţe noi, garnituri întregi. Cu vremea a început să priceapă că singur nu ar putea să realizeze aceasta, sau că dacă ar munci singur, izbînda ar veni cu mult mai tîrziu şi cu foarte mari sacrificii. S-a hotărît atunci să ceară ajutorul altor tovarăşi. loan Nicolae şi Florin Codrea de la Uzinele de tractoare, şi-au oferit timpul şi priceperea. De asemeni şi Ion Muntoiu de la „Steagul Roşu". Au început să facă experienţe peste experienţe. Toate acestea au cerut multă perseverenţă şi strădanie din partea colectivului. Curînd însă ziarul „Viaţa Sindicală apoi „Munca" a aflat de strădania acestor entuziaşti muncitori şi i-a ajutat la amenajarea unui atelier special. Organele locale de partid au sprijinit această frumoasă iniţiativă. După un an, multe din literile ziarului „Drum nou“, „Viaţa Sindicală“ şi ale altor publicaţii, se turnau în matriţe noi, fabricate pentru prima oară în ţară. In anul 1950, micul atelier de matriţe este înglobat la întreprinderea poligrafică din Oraşul Stalin. Se construiesc utilaje şi maşini adecvate. Cele vechi sînt recondiţionate şi transformate. In curînd începe fabricarea unor garnituri întregi de matriţe pentru linotip. „Piesa dificilă", deşi este mai mică decît o lamă de ras, trece prin nu mai puţin de 52 de operaţii cu toleranţe extrem de reduse. Şase din cotele piesei nu îngăduie nici un fel de toleranţă. Şi totuşi se fabrică în serie. O altă problemă grea a constituit-o construirea pansoanelor. La microscop, cu o precizie de ordinul miimilor, cu o răbdare şi îndeminare demnă de toată lauda, gravorul Ion Muntoiu a pitit zeci şi sute de pansoane pentru matriţele de linotip. De curînd, a sosit din Uniunea Sovietică un microscop modern şi urmează să mai sosească un pantograf. Acestea vor uşura considerabil munca. In atelierul de matriţe al întreprinderii poligrafice din Oraşul Stalin, a început de curînd fabricarea unor alte piese noi şi La fel de dificile: stanga de linotip. Acum se studiază şi se experimentează fabricarea şirului de stangă şi a împărţitorului — inima de oţel a linotipului. Odată cu dezvoltarea atelierului, cresc aici cadre noi de specialişti. Elena Iacob, Nicolae Fridrich, Miron Dănilă, sunt primii care se califică în noua meserie, învăţată de la maiştrii care i-au dibuit singuri drumul spinos, înfruntind nepăsarea şi neîncrederea unora, folosind din plin ajutorul dat de oamenii înaintaţi, de comunişti. DANIEL DRAGAN