Drum Nou, decembrie 1955 (Anul 12, nr. 3409-3436)

1955-12-01 / nr. 3409

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNI' ___ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STALIN Anul XII. Nr. 3409 Joi 1 decembrie 1955 4 pag. 30 bani In cuprinsul ziarului — Să adaptăm batozele de tre­ierat păioase la bătutul po­rumbului. (pag. 2-a) — Al. Hirschhorn — Se dez­voltă bibliotecile în regiunea ■noastră (pag. 2-a) — I. Frăţilă — Informaţia de partid — Agitaţia vizuală în întreprinderea noastră. (pag. 3-a) — întrecerea miezuitoarelor (pag. 3-a) — Vizita lui N. A. Bulganin şi N. S. Hruşciov la Calcutta. (pag. 4-a) —• Criza de guvern din Franţa. Faure urmăreşte dizolva­rea Adunării Naţionale Fran­ceze. (pag. 4-a) AGITAŢIE CONCRETĂ, LEGATĂ DE VIAŢĂ Proiectul Statutului modificat al partidului subliniază obliga­ţia organizaţiilor de partid şi îndatorirea tuturor comuniştilor de a desfăşura munca de­­agi­taţie politică, unul din mijloa­cele principale de întărire a legăturilor partidului cu mase­le, de ridicare a nivelului lor de conştiinţă, de mobilizare a lor în înfăptuirea sarcinilor în ve­derea construirii societăţii noi, socialiste. .­­ Majoritatea organizaţiilor de partid din regiunea noastră des­făşoară o rodnică muncă de a­­gitaţie politică de masă în rin­­durile celor ce muncesc. Com­i­tetele raionale de partid Stalin, Sibiu, comitetele orăşeneşti de partid Mediaş, Stalin, comite­tele de partid din uzinele de tractoare „Ernst Thälmann“, u­­zinele „Steagul Roşu” şi alte­le, au reuşit să-şi îmbunătă­ţească munca de agitaţie politi­că, prin sprijinul pe teren, con­cret şi calificat, pe care l-au dat organizaţiilor de bază în a­­ceastă direcţie. La îndemnul instructorilor sau activiştilor de partid, care sunt în permanenţă pe teren, u­­nele organizaţii de bază cum ar fi cea de la întreprinderea „In­dependenţa“ din Sibiu, organi­zaţia de bază din oraşul Rîş­­nov, raionul Stalin şi altele, au organizat consfătuiri ale agita­torilor prin care s-au răspîndit metodele înaintate în munca politică de masă, folosite de cei mai buni agitatori. Experienţa muncii de partid în direcţia a­­gitaţiei politice, ne dovedeşte că succese deosebite în toate domeniile obţin acele organiza­ţii de partid care lămuresc în permanenţă masele despre po­litica şi hotărîrile partidului şi guvernului şi luptă pentru mo­bilizarea oamenilor muncii la înfăptuirea concretă a sarcini­lor întreprinderii, gospodăriei colective, satului etc. In felul acesta sunt conclu­dente rezultatele însemnate ob­ţinute de către agitatorii Ion Pienaru, Rudolf Birthelmer şi Matei Lutsch din atelierul de tuburi al întreprinderii „Inde­pendenţa“ din Sibiu. Observînd că în acest atelier procentul de rebuturi la fabricarea de tuburi creştea zilnic, ajungînd la 18— 20 la sută, au organizat con­vorbiri explicind muncitorilor că fiecare piesă rebutată frînează îndeplinirea planului întreprin­derii, face să crească preţul de cost, iar cîştigul lor şi al celor­lalţi muncitori să nu sporească. Muncitorii înţelegînd importan­ţa muncii lor au lucrat cu mai multă atenţie, ceea ce a făcut ca rebuturile să fie reduse sub cifra planificată. Este ştiut că munca de agi­taţie de la om la om bine or­ganizată şi concretă, determină succesul în munca economică. Organizaţia de bază de la în­treprinderea „Constantin Da­vid“ din Prejmer dă toată aten­ţia acestui mijloc de agitaţie, prin viu grai. Candidatul de partid Eric Römer, este unul dintre cei mai buni agitatori care duce muncă de agitaţie de la om la om. El a reuşit ca prin munca de lămurire dusă în rîn­dul muncitorilor să îmbună­tăţească cu mult calitatea ţesă­turilor. Tot prin muncă de lă­murire de la om la om organi­zaţia de I bază a­­gospodăriei co­lective din comuna Hălchiu, a contribuit ca gospodăria să fie fruntaşă în toate campaniile a­­gricole, să obţină recolte bo­gate la hectar şi să atragă noi membri. Astfel, agitatorul Nico­­lae Colţea, a reuşit să lămu­rească pe ţăranii muncitori cu gospodărie individuală Gh. Popl, de naţionalitate germană, pe Ion Chiţu şi Elena Lungu, să se înscrie recent în gospodă­ria colectivă. Succesele muncii politice de agitaţie depind în mare măsură de felul cum activiştii de partid, instructorii şi comitetele raio­nale şi orăşeneşti de partid, în­drumă, ajută şi controlează or­ganizaţiile de bază în această direcţie. Sunt unii instructori ca de pildă Gheorghe Nica, Nico­­lae Vieru­, de la comitetul raio­nal de partid Stalin, Nicolae Puşcaş, de la comitetul raional de partid Sighişoara şi alţii, care au dovedit spirit de răs­pundere faţă de munca de a­gitaţie, îndrumînd şi ajutînd în mod calificat organizaţiile de bază în pregătirea şi îndruma­rea agitatorilor, a colectivelor de redacţie ale gazetelor de pe­rete. In întimp­inarea Congresului partidului, toate organizaţiile de partid, agitatorii, fiecare mem­bru de partid, au sarcina de frunte să lămurească maselor politica partidului, să scoată la iveală rolul partidului, ca forţă conducătoare a poporului în o­­pera de construire a unei vieţi noi şi îmbelşugate, să lămu­rească oamenii muncii din în­treprinderi despre sarcinile lor în vederea îndeplinirii angaja­mentelor luate în cinstea Con­gresului prin creşterea continuă a productivităţii muncii, redu­cerea preţului de cost şi îmbu­nătăţirea calităţii produselor. Ei trebuie să lupte pentru răspân­direa experienţei înaintate a fruntaşilor în producţie, pentru folosirea din plin a tehnicii noi. La sate agitatorii sunt aceia care lămuresc masele de ţărani muncitori cu gospodării indivi­duale, pe colectivişti, întovără­şiţi, să facă arături adinei de toamnă, să predea cotele către stat, să contracteze cut mai mul­te animale cu statul şi să valo­rifice cut mai multe produse prin sistemul achiziţiilor. De a­­semeni, să popularizeze venitu­rile obţinute de colectivişti şi să arate că singura cale spre belşug şi fericire a ţăranilor muncitori este gospodăria co­lectivă. Agitatorii să explice maselor evenimentele internaţio­nale, politica de pace dusă de Uniunea Sovietică şi ţările de democraţie populară. Pentru îmbunătăţirea muncii de agitaţie este necesar să se organizeze adunări ale agitato­rilor, ale colectivelor de redacţie ale gazetelor de perete şi se­cretarilor organizaţiilor de bază pentru generalizarea experienţei înaintate. Conducerea şi îndrumarea sis­tematică de către organizaţiile de partid din regiunea noastră a muncii agitatorilor, asigură ridicarea nivelului agitaţiei poli­tice, o face intr-adevăr concre­tă, combativă şi ofensivă, lega­tă de viaţă. Echipa de teatru a căminului cultural din comuna Orlat a obţinut premiul II pe ţară Luînd parte la concursul pe ţară al echipelor de teatru şi brigăzilor de agitaţie săteşti, echipa de teatru a căminului cultural din comuna Orlat, ra­­ionul Sibiu a reuşit să obţină premiul II pe ţară. Realizarea acestui frumos succes care bu­cură pe toţi oamenii muncii din regiunea noastră constituie un puternic îndemn spre noi suc­cese pe viitor în activitatea formaţiilor artistice săteşti. Tm BIBLIOTECA CENTRALĂ S­I­B­I­U ­■ ■■>. cavt­ea­ce&­ of// AITF ID®© ULUI Se construieşte o fabrică de sticlă în raionul Sighişoara La cîţiva kilometri de Sighi­şoara, lingă comuna Albeşti, a început de curînd construcţia unei noi fabrici de sticlă. Pro­iectată de Institutul de proiec­tări al industriei uşoare, noua fabrică face parte din Combi­natul de sticlă şi faianţă ce va fi construit la Albeşti. Procesul de producţie va fi automatizat, producţia de două ori mai ma­re decât a celei mai mari fabrici de sticlă din ţara noastră, iar numărul muncitorilor va fi re­dus la mai puţin de jumătate faţă de numărul de muncitori care lucrează înt­r-o fabrică de sticlă obişnuită. Principalele produse ale noii unităţi industriale vor fi arti­cole de sticlărie pentru uz cas­­nic, pentru industria alimenta­ră şi pentru industria farma­ceutică. In ziua de 28 noiembrie, con­structorii Trustului nr. 5 con­strucţii au început şi lucrările de ridicare a trei cantine mo­derne şi trei blocuri muncito­reşti, precum şi a tera­samente­­lor pentru calea ferată. Şi-au îndeplinit planul­­ anual de producţie­­ Planul valoric anual al fa­bricii „Victoria" din Cisnădie a fost îndeplinit cu o lună şi şapte zile înainte de sfirşitul viului. Cu această ocazie tex­­dtistele raportează şi o altă victorie. Ele au reuşit să reali­­zeze pînă in 23 noiembrie 355.169 lei economii. Muncind cu elan, întregul co­lectiv de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la această fabri­că, pe lingă succesele de mai sus, au repurtat şi altele. Ast­fel, secţia filatură a dat in cursul anului 22.809 kg. fire peste plan, iar apret­ura 16.214 metri ţesături, economisind in acelaşi timp materii prime în valoare totală de 450.000 lei. In fruntea luptei pentru a da patriei ţesături mai multe, mai bune şi mai ieftine, se situează ţesătoarele Maria Dragomir, Paraschiva Chiciu, muncitorii Ştefan Wegend şi Traian Popa, din secţia covoare. Inovatorul Aurel Roman a reuşit ca prin recuperarea flotei de vopsit ce­­tolană să economisească 362.000 lei. In cinstea celui de al doilea Congres al partidului, colecti­vul fabricii „ Victoria“1 din Cis­nădie este hotărît să producă ţesături de bună calitate în can­tităţi sporite, luptînd în acelaşi timp pentru scăderea continuă a preţului de cost. îmbunătăţirea procesului tehnologic La cabinetul tehnic al uzine­lor „Steagul Roşu“ a fost înre­gistrată la numărul 394, inova­ţia propusă de turnătorul co­munist Oprea Goran, şeful sec­ţiei turnătorie care prevede în­locuirea nisipului de miez din regiunea cilindrilor de la blo­cul motor, printr-o compoziţie nouă cu strunjitură de fantă. Aplicarea acestei inovaţii va re­zolva o foarte dificilă proble­mă de fabricaţie, reducindu-se considerabili rebuturile. Durita­tea în regiunea cilindrilor va spori mult, evitîndu-se zonele poroa­se şi mări­ndu-se viteza de răcire. Cabinetul tehnic va a­­corda o mare atenţie acestei inovaţii. Ea este a 72-a Inova­ţie primită la cabinet de la da­ta de 1 octombrie. Dintre cele 72 de inovaţii, 42 a­u fost deja aplicate. Printre ele se află şi inovaţia realizată de Nicolae Gomănici cu ajuto­rul altor tovarăşi ai săi. Ei au modificat tehnologia şi au con­struit o matriţă pentru ambu­­tizarea capacului la masca de camion. Economiile antecalcu­­late se ridică la suma de 85 mii lei, iar realizatorii primesc o recompensă de 5.161 lei. Producţie sporită de fructe uscate întreprinderea economică in­dustrială a raionului Făgăraş, la începutul acestei luni a în­fiinţat o nouă unitate de pro­ducţie a bunurilor de larg con­sum: uscătoria de fructe. Nu­mai în primele 12 zile de la intrarea în producţie, această nouă unitate a reuşit să usuce 4.700 kg. fructe, folosind pen­tru aceasta, drept combustibil, gazul metan. Procesul de pro­ducţie fiind în mare parte me­canizat, muncitorii care lucrea­ză aici au posibilitate să mun­cească în condiţii bune, obţi­nând rezultate frumoase. In munca de organizare a acestei unităţi, s-au evidenţiat tovarăşii Elena Tudor, Maria Tudor, Cor­nelia Mărăcine şi alţii, care au reuşit să învingă toate greută­ţile începutului, ajungîndu-se ca acuma uscătoria de fructe să aibă un proces de producţie continuu, dînd produse de bu­nă calitate. In afara sarcinilor de producţie prevăzute în plan această unitate execută pres­taţii de serviciu pentru unită­ţile socialiste din raion uscînd însemnate cantităţi de plante medicinale. Sprijin în acţiunea­­ de ocrotire a pădurilor­­­ La chemarea lansată de că­tre Ocolul silvic din Agnita privind îngrijirea şi reîmpros­pătarea pădurilor precum şi plantarea şi însămînţarea de al­tele noi, elevii din raza raio­nului au răspuns cu mult­­en­tuziasm. Sub directa îndruma­re a profesorilor de ştiinţe na­turale şi a organelor ocoalelor silvice, elevii au efectuat în pă­durile din raza raionului, o se­rie de lucrări ca: strîmsul se­minţelor de ghindă, paltin, fra­sin, distrugerea amidei poroa­se, confecţionarea de cuiburi ar­tificiale şi măsuţe pentru hră­­nirea păsărilor în timp de iar­nă, diferite lucrări de îngriji­re a pădurilor şi însămînţări. In urma muncii sîrguincioase a elevilor s-au strîns 9.470 kg. ghindă, 40 kg. seminţe diferi­te, s-au confecţionat 20 de cui­buri artificiale, peste 10 măsu­ţe pentru hrana păsărilor în timp de iarnă şi s-au însămîn­­ţat peste 1800 kg. sămînţă de ghindă. In mod deosebit s-­au evi­denţiat elevii din comunele Bărcut, Marpod, Iacobeni, Noî­­ştat etc. Pentru ajutorul acor­dat în această acţiune, Ocolul silvic din Agnita a premiat pe elevii şcolilor distinse în aceas­tă muncă cu diferite materiale sportive ca: pantofi tenişi, tri­couri, chiloţi sport, maieuri, plasă de volei, mingi de volei şi oină. PETRE STOIAN, poresp. Ziarul pe care-l ţineţi în mi­nă, cartea pe care învaţă şco­larii, revista pe care o citiţi cu plăcere, toate poartă pece­tea strădaniei muncitorului ti­pograf. Literă cu literă, cuvint cu cuvînt, din plumb ales sau cules şi turnat, semne purtă­toare de tricuri, idei, veşti şi înţelesuri, menite să deschidă minţile şi să înflăcăreze ini­mile. Baza industriei poligra­fice este o piesă mică din ala­mă, tiparul după care se toar­nă libera, o piesă dificilă şi ca­pricioasă: matriţa de linotip. Pînă mai acum cîţiva ani, nu­mai cîteva întreprinderi în Eu­ropa fabricau astfel de ma­triţe. Ziarul pe care dumneavoas­tră îl citiţi acum este tipărit insă cu literă turnată în ma­triţe romîneşti, lucrate pentru prima oară în ţară de către un colectiv de muncitori din Ora­şul Slatin. Acum aproape toa­te tipografiile din ţară folo­sesc matriţele fabricate în în­treprinderea poligrafică din O­­raşul Stalin. In curînd pro­ducţia de aici va acoperi nece­sităţile interne şi va fabrica şi pentru export piese atît de preţioase... Povestea acestei izbînzi în­cepe în anul 1947. Pe atunci, Sabin Vătău — unul dintre realizatorii matriţelor de lino­tip — lucra la Uzinele de trac­toare. De meserie era frezor. Printr-o întîmplare, în mina sa a ajuns „piesa cu bucluc“. Un prieten îl ruga să încerce dacă nu cumva poate repara această piesă. — E criză mare şi din im­port ne vin foarte puţine. Vătău a privit piesa, a în­tors-o şi pe o parte şi pe alta, a măsurat-o, a ciocănit-o, a cintărit-o în palmă și şi-a dat cu părerea că ar fi mai bine să se facă altele noi decît să se repare cele vechi, pentru că — spunea el — oricît ar fi de reparate n-ar mai rezista mult. Specialiștii au rîs. I-au explicat că nu se poate, că as­ta e o piesă „foarte dificilă“ şi să nu încerce degeaba pen­tru că foarte mulţi au încercat fără să reuşească. Dar Sabin Vătău, nici n-a vrut să ştie de renunţare. — Omul care a făcut aceas­tă piesă nu a avut şi el, două mîini, tot ca şi mine? — A avut, dar a avut utilaj, a avut tehnică. — Am să construiesc utila­jul, iar tehnica am s-o capăt. — Eşti nebun! — i-au răs­puns specialiştii. Dar Vătău şi-a văzut de treabă. A procu­rat material, scule, s-a apucat de muncă. Zile şi nopţi, săp­­tămîni şi luni de-a rîndul ră­­minea aplecat asupra piesei dificile. După multe strădanii a reuşit să repare citeva ma­triţe şi să completeze unele garnituri descompletate. Visul său însă era acela de a rea­liza matriţe noi, garnituri în­tregi. Cu vremea a început să priceapă că singur nu ar pu­tea să realizeze aceasta, sau că dacă ar munci singur, iz­­bînda ar veni cu mult mai tîrziu şi cu foarte mari sacri­ficii. S-a hotărît atunci să cea­ră ajutorul altor tovarăşi. loan Nicolae şi Florin Codrea de la Uzinele de tractoare, şi-au o­­ferit timpul şi priceperea. De asemeni şi Ion Muntoiu de la „Steagul Roşu". Au început să facă experienţe peste expe­rienţe. Toate acestea au cerut multă perseverenţă şi străda­nie din partea colectivului. Curînd însă ziarul „Viaţa Sin­dicală apoi „Munca" a aflat de strădania acestor entuziaşti muncitori şi i-a ajutat la ame­najarea unui atelier special. Organele locale de partid au sprijinit această frumoasă ini­ţiativă. După un an, multe din literile ziarului „Drum nou“, „Viaţa Sindicală“ şi ale altor publicaţii, se turnau în matriţe noi, fabricate pentru prima oară în ţară. In anul 1950, micul atelier de matriţe este înglobat la în­treprinderea poligrafică din Oraşul Stalin. Se construiesc utilaje şi maşini adecvate. Cele vechi sînt recondiţionate şi transformate. In curînd în­cepe fabricarea unor garnituri întregi de matriţe pentru lino­tip. „Piesa dificilă", deşi este mai mică decît o lamă de ras, trece prin nu mai puţin de 52 de operaţii cu toleranţe extrem de reduse. Şase din cotele pie­sei nu îngăduie nici un fel de toleranţă. Şi totuşi se fabrică în serie. O altă problemă grea a constituit-o construirea pan­­soanelor. La microscop, cu o precizie de ordinul miimilor, cu o răbdare şi înde­minare demnă de toată lauda, gravo­rul Ion Muntoiu a pitit zeci şi sute de pansoane pentru ma­triţele de linotip. De curînd, a sosit din Uniunea Sovietică un microscop modern şi ur­mează să mai sosească un pantograf. Acestea vor uşura considerabil munca. In atelierul de matriţe al în­treprinderii poligrafice din O­­raşul Stalin, a început de cu­rînd fabricarea unor alte pie­se noi şi La fel de dificile: stanga de linotip. Acum se studiază şi se experimentează fabricarea şirului de stangă şi a împărţitorului — inima de oţel a linotipului. Odată cu dezvoltarea atelierului, cresc aici cadre noi de specialişti. Elena Iacob, Nicolae Fridrich, Miron Dănilă, sunt primii ca­re se califică în noua meserie, învăţată de la maiştrii care i-au dibuit singuri drumul spi­nos, înfruntind nepăsarea şi neîncrederea unora, folosind din plin ajutorul dat de oa­menii înaintaţi, de comunişti. DANIEL DRAG­AN

Next