Drum Nou, martie 1955 (Anul 14, nr. 3798-3824)

1955-03-01 / nr. 3798

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ1 um nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STALIN Anul XIV. Nr. 3798 Vineri 1 Martie 1957 6 pagini 20 bani Pentru 8 Martie Mai sînt opt zile pînă la Ziua Internaţională a Femeii, şi pregătirile au început deja în multe întreprinderi şi insti­tuţii. Comisia de femei de la fabrica „Timpuri Noi“ — fa­brică de încălţăminte pentru copii din Oraşul Stalin — a întocmit un plan de acţiune. Cele 6 femei care o alcătuiesc, vor face un schimb de de­legare cu alte întreprinderi. Sunt urmărite obiective ca: ri­dicarea nivelului cultural prin abonamente cît mai multe la toate publicaţiile; pe linie de producţie un schimb de onoa­re în ziua de 5 martie; în­­per­manenţă grijă pentru îmbună­tăţirea calităţii şi îndeplinirea planului. BARTOS ROZALIA, coresp. Cum întîmpină ziua de 8 Martie comisia de femei de la întreprinderea „Flamura Roşie“ din Sibiu Luptînd cu însufleţire pen­tru îndeplinirea angajamen­telor luate în vederea întîm­­pinării z­ilei de 8 Martie, co­misia de femei de la între­prinderea „Flamura Roşie“ din Sibiu, înregistrează zilnic noi şi importante succese. Mobilizirnd întregul număr de femei în întrecerea socia­listă, planul de producţie , faţă de angajamentul luat de 3,2 la sută, a fost realizat, pî­­nă în prezent, în proporţie de 7,8 la sută. În prezent comisia se pre­găteşte intens pentru prezen­tarea unui bogat program ar­tistic cu­­prilejul sărbătoririi zilei de 8 Martie — Ziua In­ternaţională a Femeii BODEA PARASCHIVA, coresp. UN CLUB PRIMITOR Clubul muncitoresc al în­treprinderii „Partizanul Pă­ciii “ de la Noul Săsesc a fost ridicat prin efortul comun al muncitorilor şi ţăranilor mun­citori din comună. De aceea, la activitatea clubului parti­cipă deopotrivă şi unii şi cei­lalţi. La club există diferite jocuri distractive, aparat de radio, o sală de spectacole, o bibliotecă înzestrată cu 500 vo­lume în limba romînă şi lim­bile maghiară, germană, rusă. Printre cititorii fruntaşi întîl­­nim des numele lui Iuliu Ca­­racaş, Virgil lacob, Const. Coban şi mulţi alţii, împreună cu tineretul din comună, comisia culturală sindicală organizează cu re­gularitate spectacole şi dife­rite alte manifestări cultura­le, precedate de conferinţe. în urmă cu cîteva zile, co­mitetul sindical a înzestrat comisia culturală cu instru­mentele necesare unei orches­tre. Tinerii solişti Friedrich Hajdú, Mihail Kassner. Mihail Bruckner se află printre pri­mii care exersează cîntecele din repertoriul ce va fi pre­zentat în curînd în cadrul manifestărilor artistice de la club. IOSIF GR­ITTO, coresp. A doua învăţătură , Comitetul de părinţi care activează pe lingă şcoala ele­mentară nr. 16 din Oraşul Stalin, sprijină intens acţiuni­le întreprinse de cadrele di­dactice în ce priveşte poli­­tehnizarea învăţămîntului. A­­cest sprijin este concretizat în momentul de faţă prin func­ţionarea unui atelier de lăcă­­tuşerie-tîmplărie în cadrul şco­lii. Atelierul a luat fiinţă în urma munciii depuse de că­tre comitetul de părinţi şi di­recţiunea şcolii, care, prin a­­ceastă acţiune au­ urmărit să aplice în­­practică hotărîrea Ministerului înv­ăţ­ă­mîn­t­ulu­i privind politehnizarea în şcoli. Atelierul de lăcătuşerie-tîm­­plărie, a început să funcţio­neze de curînd. Aci, de mai multe ori pe săptămină, sub îndrumarea profesorului Eu­gen Slakovits, 60 de elevi fac primii paşi în cunoaşte­rea unor meserii. Atelierul este bine utilat atît cu unelte de lăcătuşerie şi de tîmplărie, primite din partea­­unor întreprinderi cum ar fi Fabrica de radia­toare, „Strungul“, „Textila Roşie“. Una dintre cele mai plăcute ore ale elevilor din clase­le V—VII ale acestei şcoli, sunt acelea pe care ei le petrec în atelierul unde fac practică d­intr-un viitor apropiat ate­lierul şcolii nr. 16, va fi în­zestrat, tot cu ajutorul comi­tetului de părinţi şi din re­surse interne, cu un polizor, un fierăstrău circular şi alte unelte. IN CLIŞEU, atelierul şcolii n­r. 16, c­u limba­j de predare maghiară. Veşti din raionul Rupea ^ 335 ANIMALE CONTRACTATE IN DOUA ZILE In urma activităţii desfăşu­rate de achizitorii raionali şi agenţii, comunali O.R.A.C.A., în zilele de 21 şi 22 februarie s-a reuşit să se contracteze 55 bovine, 32 porcine, 160 miei, 185 oi, 2 mînzaţi şi 1 viţel. In total, 335 de animale contractate numai în două zi­le. Cele mai multe contracte au fost încheiate de achizito­rul raional Iulius Filpeş și agentul comunal Vasile Băr-ă bătei din comuna Dacia. DATORITA CONTRACTĂRI-­ LOR, ŞI-AU CUMPĂRAT AL DOILEA CAMION Colectiviştii din comuna Ji­­bert au beneficiat din plin d© avantajele contractărilor de a­­nimale. Anul trecut, ei au contractat cu O.R.A.C.A. ani­male în valoare de peste 100.000 lei, pe care le-au pre­dat la timp, ele fiind de ca­litate superioară. Datorită a­­c­est­ui lucru, colectiviștii au putut cumpăra un camion. Anul acesta, au contractat din nou cu O.R.A.C.A., 60 de porci, 14 bovine, 10 mînzaţi, 5 viţei, 50 oi şi 250 miei. In urma acestor contractări, şi-au mai cumpărat încă un camion. Acu­m colectivi­şt­­ii au două camioane, cu care-şi fac toate transporturile necesare şi ca­re mai aduc pe deasupra şi venituri, din transporturile făcute în afara gospodăriei. TAR­ANI MUNCITORI FRUNTAŞI LA CONTRACTĂRI Ţăranii muncitori din sec­torul individual s-au convins de avantajele contractărilor de animale. Astfel, ţăranul muncitor Ion Şerban din co­muna Dacia, în urma rezul­tatelor ce le-a avut de pe ur­ma contractărilor în anul tre­cut, anul acesta a contractat 2 mînzaţi şi două vaci. De asemeni, ţăranul muncitor Gh. Forcacea din comuna Ungra, a predat oficiului raional în luna ianuarie doi boi şi tot atunci a mai contractat mea o pereche de boi. ACHIZIŢII IN VALOARE DE 221.846 LEI U.R.C.C. Rupea se preocu­pă intens de problema achi­ziţiilor. Pînă la data de 20 februarie, s-au făcut achiziţii în valoare de 221.846 lei, ceea ce reprezintă 52,4 la sută din planul pe trimestrul I 1957. Printre cooperativele fruntaşe la achiziţii se numără coope­rativa din comuna Criţ, care a îndeplinit 90 la sută din planul trimestrului I şi coope­rativa din comuna Lovnic, care a îndeplinit 61 la sută din acest plan. Nu tot aşa de bine stau lu­crurile la cooperativele din comunele Ormeniş şi Jimbor, care n-au îndeplinit nici un procent din planul de achizi­ţii pe trimestrul I. NUMAI ÎN 5 ZILE ... Cooperativele din raion au îndeplinit 53 la sută din pla­nul contractărilor de legume şi zarzavaturi. Contractările au început la data de 15 fe­bruarie şi trebuie terminate la 10 aprilie. La data de 20 februarie, deci numai după­­5 zile, planul s-a îndeplinit mai mult de jumătate. Sunt cooperative fruntaşe care au îndeplinit şi depăşit planul, ca de exemplu coope­rativa din comuna Caţa, care a realizat 135 la sută din plan şi cooperativa din comuna Ji­­bert, care a realizat 117 la sută din plan. (I. V. S.) DIN POŞTA DE IERI CĂNEŞTI Urmălind pilda membrilor în­tovărăşirii zootehnice care au contractat cu statul 2.000 kg. brînză, încă 75 de producători au contractat să livreze sta­tul­ui peste 20.000 litri de lap­te, 2025 kg. brînză de burduf şi 2 bovine mari. ,JFap­tul că anul trecut am primit pentru cele două bovine predate statului suma de 13.000 lei, 3 kg. talpă, 7 fuse piele, 4 kg. bumbac, mi s-a redus din cotă 90 kg. carne şi altele — a spus ţăranul muncitor Ştefan Dan — anul acesta încă două bovine voi contracta cu statul“. Acelaşi lucru l-a spus şi tov. Gheorghe Chiţu. Printre cei care au contrac­tat să livreze lapte, sunt ţăra­nii muncitori loan Chiriţă — 400 litri, Gheorghe Muntea­­nu — 400 litri, Maria Blodam şi loan Băncilă cîte 300 litri şi alţii. M. STANILA coresp. AGNITA Cu ocazia dezbaterii con­tractului colectiv pe anul 1957, în gospodăria agricolă de stat Agnita, muncitorii şi-au luat angajamente importante. Primind asigurări din par­tea conducerii în ceea ce pri­veşte asigurarea condiţiilor optime de muncă şi de trai, muncitorii s-au angajat că­­ vor da peste plan 300 tone porumb hibrid, 50 tone porumb boabe, 15 tone gr­âu, precum şi 23.000 litri lapte. E. ZETI­ER coresp. TARLUNGENI Pe lingă căminul cultural din comuna Tărlungeni, raio­nul Codlea, a funcţionat în lunile de iarnă un curs agro­zootehnic, sub conducerea tov. Paraschiva Sava şi a tehnicia­nului agronom Valentin Mathe. Printre cei mai buni cursanţi au fost tov. Elena Koczoly, Mihai Csabai, Ana Lukacs, Ştefan Jakab şi alţii. Roadele acestui curs nu au intîrziat să se arate. Pînă în prezent au fost cărate 200 to­ne gu­noi de grajd pe terenurile colectivei, iar ţăranii indivi­duali au cărat aproape 600 tone. Au fost reparate total pe comună 24 pluguri, 6 se­mănători, un selector și alte unelte necesare cam­­paniei a­­gricole de primăvară BENEDEK ZOLTÁN, coresp. Un frumos murfişor Unii dintre cititorii biblio­tecii sindicate „Steagul Roşu“, din obişnuinţă, bat acum la o uşă greşită. Pe această uşă intrau nu de mult în sala de împrumut a bibliotecii. Astăzi această uşă dă direct în sala de lectură, pregătită ca măr­ţişor pentru iubitorii de lite­ratură, pentru muncitorii uri­nei. Este foarte plăcut să­­petreci aici cîteva minute con­sul­tind o revistă sau să stai chiar şi cîteva ceasuri de vorbă cu o carte interesantă, mai ales că fotoliile de aici ,sfort foar­te odihnitoare. Tot aici poţi găsi un panou amenajat cu cele mai frumoase şi mai noi modele de rochii şi costume, cu coper­ţi ale celor mai noi cărţi, picturi şi fotografii, scene din filme, teatru şi ba­let, imagini sportive, portrete ale oamenilor de seam­ă, ima­gini ale evenimentelor inter­naţionale, fotografiile celor mai buni cititori ş.a. Pentru funcţionarea în con­­diţiuni optime a sălii de lec­tură, s-au recrutat din rîn­­durile cititorilor tovarăşi ca­re, în mod voluntar, vor fa­­ce de serviciu în fiecare zi. Bibliotecarul, tov. Alexan­dru Iordăchescu, mai are acum o siingură dorinţă: ca de a­­cest plăcut mărţişor să se bu­cure cît mai mulţi oameni ai muncii, venind aici să-şi pe­treacă o parte din timpul li­ber. C. OLTEANU, coresp. Şezătoare literară în limba germană Luni seara, în aula Şcolii medii mixte nr. 2 cu limba de predare germană din Ora­şul State, a avut loc o şe­zătoare literară organizată de secţia germană a Filialei Uniunii Scriitorilor, din loca­litate. Şezătoarea a fost deschisă de scriitorul dr. Erwin Wit­­echtok, după care, prof. Ha­rald Krasser din Sibiu, critic literar, a conferenţiat despre viaţa şi opera poetului şi scrii­torului progresist ardelean german, Michel Albert, care a trăit în secolul al 19-lea, fiind contemporan cu marele scriitor maghiar Petörfi Sán­dor. La această şezătoare li­­terară în limba germană, ca­re a mai avut loc şi în ziua de marţi, au luat parte peste 400 de cetăţeni. Creşte numărul contractanţilor Cunoscînd avantajele pe ca­re le aduce H.C.M. din 26 ia­nuarie a.c. cu privire la îm­bunătăţirea sistemului de con­tractare a laptelui, tot mai mulţi ţărani muncitori din comuna Sînbenedic fac con­tractări cu statul. In luna fe­bruarie numărul celor care au încheiat contracte a crescut simţitor. Numai în prima de­cadă a lunii februarie planul pe comună a fost depăşit în proporţie de 40 şi 50 la sută faţă de luna ianuarie a.c. Printre ţăranii care au în-' ţeles importanţa acestei ho­­tărîri se numără: Vasile Bo­­ tezan, care deşi a contractat 100­­ lapte a valorificat pînă în prezent 313 1. La fel­­aro­mi muncitori Gheorghe Istra-­ te și Francisc Vinţe care au valorificat cîte 280 1. lapte deși contractase cîte 100 res­pectiv 50 1. lapte. IO­AN FLOREA, coresp. —O— 105.000 kg. cereale şi legume: 13.420 kg. produse animale Acestea sunt cantităţile cu care gospodăria agricolă co­lectivă „Viaţă Nouă” din O­­raşul Stalin, contribuie la fon­dul centralizat al statului. Pentru anul 1957, gospodă­ria a contractat: 10.000 kg. grîu, 5.000 kg. orz-ovăz, 50.000 kg. cartofi, 10.000 kg. varză, 2.000 kg. ceapă, 8.000 kg morcov, 2.000 kg. pătrun­jel, 1.200 kg. carne vită, 720 kg. carne porc, 900 kg. carne oaie, 10.000 litri lapte și 600 kg. fină. In total gospodăria colec­tivă „Viață Nouă1’ a contrac­tat 105.000 kg. cereale şi le­gume și 13.420 kg. carne și produse animale. Au început însămînţările îndrumaţi de organele de partid şi de stat, ţăranii mun­citori din comuna Şilea, ra­ionul Tî­rnăveni, au început în zilele de 18—19 februarie, îm­­sămînţarea culturilor de pri­măvară. Ţăranul muncitor Perfelie Petraş, a însămîimţat o supra­faţă de 0,59 hectare cu grîu de primăvară, ţăranul munci­tor loan Potpa 0,14 hectare cu mac, iar Ludovic Szilagyi 0,50 hectare. Tov. Ioan Mărgineanu­, de­portat, din satul Herepea, în cursul aceleiaşi zile, a însă­­mînţat o suprafaţă de 0,42 hectare grîu de primăvară. IOSIF KISS, coresp. Puncte dintr-un contract colectiv CISNADIE — (De la cores­pondentul nostru raional). 250.000 LEI ECONOMII in urma comasării fabricii „Păun Pincio” cu fabrica „Transilvania” — comasare înfăptuită la sfîrşitul anului trecut, utilajul din apretură era împărţit în 4 părţi. Aceas­tă situaţie de fapt nu per­mitea organizarea unui proces tehnologic pe flux şi dă­dea naştere la o serie de tran­sporturi încrucişate. Prin contractul colectiv din acest an, fabrica „Transil­vania” s-a angajat să efec­tueze lucrările necesare pen­tru ca toată apretura să fie într-un singur loc Aceasta ar aduce economii anuale de 250.000 lei. Primul pas în vederea a­­cestei comasări a şi fost rea­lizat. La locul stabilit viitoa­rei apreturi, s-a instalat un cazan nou , care asigură a­­burii pentru apretură. Noul cazan dă posibilitatea unei continuităţi şi în procesul de vopsire. TRANSPORTUL PNEUMATIC va fi introdus la toate sor­timentele. O dată cu renun­ţarea la transportul manual, cu căruciorul ori cu liftul ,• se naşte posibilitatea realiză­rii unor economii însemnate (130.000 lei anual), se uşurea­ză cu mult procesul de tran­sporturi şi se dă posibilitatea ca o serie de muncitori să fie folosiţi direct în produc­ţie. CENTRUL DE SPALARE ŞI SORTARE Pînă nu de mult, o proble­mă spinoasă în Cisnădie, era cea a apei (insuficientă pen­tru acest oraş textil). De cîtva timp însă şi această problemă şi-a găsit rezolvarea prin construirea conductei Sadu-Cisnădie. Situaţia existentă a făcut ca în contractul colectiv să fie inclusă dotarea în acest an, a centrului de sortare şi spălare a linei cu două levia­tane , care vor asigura cu lină sortată şi spălată toate întreprinderile textile din ra­ionul Sibiu. Acest punct din contractul colectiv va aduce o economie anuală de circa 250.000 lei. ŞI... O ALTA ACŢIUNE DE COMASARE Pregătirea filaturii se făcea la începutul comasării în 11 locuri. Astăzi, prin regrupa­rea utilajului se face intr-un singur loc. Aceeaşi acţiune de comasare se face şi la filatu­ră al cărui utilaj, în mo­mentul de faţă, este împărţit în 5 locuri. Acum se lucrează deja la concentrarea utilajului în două locuri. Toate aceste puncte pe ca­re le-am cules din contractul colectiv al fabricii „Transil­­vania” vor aduce o dată cu rezolvarea lor şi o simţitoa­re creştere a productivităţii muncii, îmbunătăţirea calită­ţii produselor şi o m­icşorar a preţului de cost.

Next