Drum Nou, aprilie 1955 (Anul 14, nr. 3825-3849)

1955-04-02 / nr. 3825

Iui 2005 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PM.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STALIN Anul XIV Nr. 3825 Marţi 2 aprilie 1957 4 pag 20 bani Cooperativele agricole de producţie cu­rentă - cale deosebit de avantajoasă pentru ţăranii muncitori Sectorul socialist din agri­cultura regiunii noastre creş­te şi se întăreşte de la o zi la alta. Exemplul gospodăriilor colective, al întovărăşirilor a­­gricole fruntaşe, au dovedit şi dovedesc ţăranilor munci­tori cu gospodărie individua­lă că singurul drum spre bel­şug şi bunăstare e drumul cooperativizării agriculturii. Dacă gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole sunt forme cooperatiste cunoscute, iată că în primele luni ale anului acesta a luat fiinţă în agricultura regiunii noas­tre o nouă formă socialistă — cooperativa agricolă de producţie cu­rentă. Prima a luat fiinţă la Ruja, raionul Agnita, cu 23 familii de ţă­­rani muncitori şi cu 92 ha. pămînt pentru ca, la numai citeva săptămîni după aceea, in acelaşi raion, să mai ia fiinţă încă 6 noi cooperative agricole de producţie cu ren­tă. In raionul Mediaş au luat fiinţă pină în prezent 3 coo­perative agricole de produc­ţie cu rentă, una în satul Ţa­pii cu 31 familii şi 107 ha., alta im­peria Mică cu 101 fa­milii­ şi 284 ha. şi a treia in satul Cenade. In raionul Tîr­­năveni de asemeni, au luat fiinţă pînă în prezent 2 coo­perative agricole de produc­ţie cu rentă. In primele luni ai­ acestui an, în regiune au luat fiinţă 15 cooperative a­­gricole de producţie cu rentă. In numeroase sate s-au făcut cereri pentru înfiinţarea de noi cooperative agricole de producţie. De menţionat este faptul că majoritatea covîr­­şitoare a ţăranilor muncitori intraţi în cooperative sunt mijlocaşi. Această nouă formă de coo­perare în agricultură e foarte rentabilă, îndeosebi pentru mijlocaşi. Se ştie că în secto­rul individual din agricultura regiunii noastre numărul mij­locaşilor este foarte mare. Pentru ce cooperativa agri­colă de producţie cu­rentă este rentabilă îndeosebi pen­tru mijlocaşi? Cooperativa a­­gricolă de producţie se orga­nizează pe baza pământului, proprietatea particulară a membrilor ei, adus în coope­rativă pentru folosirea în co­mun. Ca atare, pămîntul se lucrează în comun, pentru a se putea aplica întregul com­plex de reguli agrotehnice, obţinîndu-se astfel producţii agricole cît mai mari. Pămîn­tul rămîne însă mai departe ca proprietate individuală a membrilor cooperatori. Ei au dreptul să-l doneze sau să-l lase moştenire prin testament altor membri ai cooperativei, urmaşilor săi. Lucrările în cooperativă se execută în comun, prin mun­ca personală, a cooperatorilor. Cooperativele se bucură din plin de sprijinul S.M.T.-uri­lor şi în general al statului nostru democrat-popular. Toate veniturile în natură, rămase după ce cooperativa reţine cantităţile respective de seminţe şi-şi achită dato­riile, se împart între membri, în proporţie de cel puţin 75 la sută, după zilele-muncă e­­fectuate şi cel mult 25 la sută după suprafaţă, calitatea şi modul de folosinţă al pămîn­­tului adus în cooperativă. Ca atare, fixîndu-se o ren­tă de cel mult 25 la sută, un cooperator ca­re a adus în cooperativă toată suprafaţa de teren pe care o are (8 ha. de pildă), are un avantaj se­rios faţă de cel, care a adus 2 ha. pămînt, ţinînd cont că ambele familii sînt oameni harnici şi muncesc deopotri­vă. Ţărani muncitori din regiu­nea noastră, cooperativele a­­gricole de producţie cu­rentă sînt o cale rentabilă pentru ridicarea bunăstării familiilor voastre! Păşiţi cu toată în­crederea alături de ceilalţi ţă­rani muncitori în aceste noi forme de cooperare în agri­cultură ! Parada modei anului 1957 Duminică, în sala Teatrului de stat din Oraşul Stalin, O.C.L. produse industriale din Oraşul Stalin, în colaborare cu fabrica de confecţii ,,Gh. Gheorghiu-Dej” din Bucureşti, a organizat o paradă a mo­dei, la care au fost prezenta­te modele din colecţia anului 1957. Modelele au satisfăcut gus­turile spectatorilor şi mai a­­les ale spectatoarelor, carac­teristice prin exigenţa lor. Cele peste 150 de modele (şi în paranteză fie spus — toate originale şi toate cu o notă nouă de eleganţă şi gust) au fost un album al toaletelor pentru toate împrejurările. Au fost prezentate modele pentru copii, tineret, femei şi bărbaţi, haine de protecţie sport etc. Parada modei, a fost un dintre cele mai­ reuşite pre­zentări de modele organizată în Oraşul Stalin şi credem că satisfacem gustul tuturor a­­tunci cînd ne exprimăm do­rinţa de a fi organizate și pe viitor prezentări la un ase­menea nivel. Simbol al hărniciei Ziua de 31 martie, va stă­rui multă vreme în memoria mecanizatorilor de la S.M.T Făgăraş. A fost cu adevărat o zi mare, plină de entuziasm, satisfacţii şi bucurii, de învă­ţăminte şi justificată încrede­re în viitor. Mai mult ca ori­­cind, colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri au în­ţeles ce preţuire se acordă în statul nostru democrat-popu­lar datoriei împlinite, muncii creatoare şi pline de abnega­ţie. Cînd în sala sărbătoreşte împodobită, tov. Elisabeta Csíki, preşedinta comitetului de întreprindere, a încheiat cuvîntul de început, fiecare dintre cei prezenţi s-a sim­ţit mîndru de realizările din 1956, a acestor harnici meca­nizatori. Mî­ndrie justificat. După cum a reieşit din re­feratul prezentat ulterior pri­vind activitatea productivă a staţiunii pe anul 1956, pla­nul de producţie a fost înde­plinit în proporţie de 121,2 la sută. Şi de ar fi fost numai planul. In ceea ce priveşti preţul de cost, pentru fiecare cantru executat s-a făcut­­­o economie de 27 lei, la carbu­ranţi şi lubrefianţi o econo­mie de 8 lei, pentru fiecare hectar de arătură normală, la reparaţii 9 lei/ha. a.n., iar la salariu personal administrativ o economie de lei 6/ha.a.n. Suficient, ca să îndreptăţeas­că hotărîrea comitetului sin­dical regional al muncitori­lor agricoli şi a Direcţiei a­gricole regionale, de a înmî­­na acestei staţiuni, drapelul roşu de producţie de staţiune fruntaşă pe regiune, pe anul 1956. După ce tov. Vrabie, secre­tarul comitetului sindical re­gional al muncitorilor agri­coli, a dat citire hotărîrii de înmînare a drapelului şi tov. Emil Giura, directorul Direc­ţiei agricole regionale a în­muiat conducerii - staţiuni? A­cest drapel, pentru asistenţă, un lucru a reieşit destul de clar. Acolo unde se munceşte organizat şi cu inimă şi re­zultatele sunt pe măsura mun­cii. Deci, aşa cum a arătat în cuvîntul de răspuns tov. Gn. Benga, directorul S.M.T.-ului, muncitorii, tehnicienii şi ingi­nerii de aci, trebuie să depu­nă şi de acum încolo, toate eforturile pentru a păstra sta­ţiunii locul fruntaş ocupat. A­­celaşi lucru l-au scos în evi­denţă în cuvîntările de înche­iere şi iov. Emil Giura Şi tov. Nicolae Opriş, secretar al comitetului raional de par­tid Făgăraş, urînd totodată muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor, noi succese în activitatea productivă pe anul n curs şi în îndeplinirea sar­­cinilor ce le revin în transfor­marea socialistă la agricultu­ră Invitaţii la solemnitatea în­­mînării drapelului roşu de producţie, printre care direc­torii S.M.T.-urilor din regiu­ne, preşedinţii comitetelor de întreprindere din aceste S.M.T.-uri, secretarii organi­zaţiilor de bază precum şi nu­meroşi fruntaşi în producţie,­­ au avut ce învăţa. Ei au da­toria de a împărtăşi muncito­rilor din cadrul S.M.T- ului în cadrul căruia activează, experienţa mecanizatorilor de la Făgăraş, şi tre­i imprima muncii o nouă linie care să-i ducă la succese din ce în ce mai mari. Cu planul de­păşit IN CLIŞEU, îngrijitoarea d­e păsări Ana Scheipner, zim­­beşte fericită. Ferma de pă­sări a gospodă­riei agricole de stat Rupea, la Data de 20 Mar­tie şi-a îndepli­nit planul de producţie la ouă pe trimes­trul I. Vizata în Bulgaria a delegaţiei guvernamentale şi de partid a Republici Populare Romane SOFIA 1.­­ De la tri­misul special al Agerpres-Duminică dimineaţa to­varăşii Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej, Chivu Stoica şi Petre Borilă au vizitat com­plexul hidro-energetic „Sta­lin“ de pe rîul Isker, in apropiere de Sofia. Mem­brii delegaţiei române s-au oprit la şantierul barajului lacului de acumulare „Pan­­cerovo“, la hidrocentrala „Pasarel“ şi la marele ba­raj „Stalin“. Complexul hidroenergetic de pe rîul Isker este una dintre marile lucrări în do­meniul electrificării ţării şi extinderii irigaţiilor, reali­zate în anii regimului de­mocrat-popular din Bulga­ria Puterea instalată a centrelor electrice din Re­publica Populară Bulgaria a crescut considerabil. In­tr-un singur an puterea instalată a întrecut 1- 4 ori pe cea instalată pînă în 1944. Suprafeţele irigate au crescut de asemenea de 4,5 ori faţă de cele irigate pînă în 1944. Conducătorii complexului au vorbit solilor poporului român despre importanţa lucrărilor executate şi per­spectivele de dezvoltare a complexului hidroenergetic de la Isker. Barajul „Stalin“, care a­­re o înălţime de 73 metri, stăvileşte apele Iskerului, formînd un lac de acumu­lare lung de 16 km., cu o suprafaţă de 11 km. p. Apele Iskerului acţionează două hidrocentrale cu o putere totală de 50.000 de kw- Un alt baraj pe Isker, un ca­nal deschis de 70 km. şi un lac de acumulare de 10 km­. vor permite irig­area umor mari suprafeţe de teren, constituind totodată un plă­cut loc de recreere şi de sporturi nautice pentru lo­cuitorii Sofiei. In a doua jumătate a zilei, delegaţia romînă, în frunte cu tovarăşul Gheor­ghe Gheorghiu-Dej, a vi­zitat gospodăria de stat şi parcul Vrania din apropie­rea Sofiei, iar apoi centrul reconstruit al Capitalei Bul­gariei şi magazinul uni­versal central. Oaspeţii au vizitat un cartier al oraşu­lui şi parcului naţional Vi­­tosa. In cursul vizitelor delegaţia romînă a fost în­soţită de conducători ai Partidului Comunist Bul­gar și ai guvernului Repu­blicii Populare Bulgaria, în frunte cu tovarășul Todor Jivcov. O nouă victorie a constructorilor de tractoare-tractorul tip U.T.O.S.26 Universal ieri dimineaţă, în curtea U­­zinelor de tractoare „Ernst Thälmann" din Oraşul Sta­lin, a apărut un tractor romî­­nesc nem­aiintîlnit pînă acum Este noul tip de tractor U. T. O.S. 26 Universal, cons­truit de colectivul de munci­tori și tehnicieni al uzinei. Fața de tipurile anterioare, noul tractor prezintă o serie de avantaje, care îl fac să fie util în toate domeniile agri­culturii­ Noul tip de tractor, are un motor de 45 C.P., cu o turaţie de 1500 ture pe min­nuit. Cutia de viteză, construi­tă după concepţia pur origi­nală a biroului de studii şi construcţii a uzinei, a permis dublarea numărului de vite­ze în aşa fel, incit tractorul U. T.O.S 2ft. are 10 viteze, ceea ce asigură o gamă de vi­teze de deplasare a tractoru­lui între 2,8 şi 22 km. pe o­ră Priza de putere, menită să acţioneze combina sau alte a­­gregate, de asemenea este construită după un nou sis­tem. Ea este legată direct de motor, fiind independentă fa­ţă de cutia de viteză, permi­­ţind astfel funcţionarea şi în timpul cînd tractorul stă un renaus. Avînd 10 viteze, noul trac­tor poate fi adaptat la orice teren și orice muncă agricolă, sau folosit ca rutier pentru transport. Printre cei care au contri­buit la realizarea noului tip de tractor, se află colectivul format din inginerii Walter Leonhardt, Erich Sei­er, Tibe­­riu Budu­, Vasile Neagu­, în frunte cu inginerul Gorun Kasargian, maiştrii Grigore Băratu, I. Vlădăreanu, I. Munteanu, Dumitru Baldin, precum şi muncitorii Gheor­ghe Dobrescu, Petrică Stan­ciu, Gheorghe Cimereş, An­gh­el Deteşan, Helmuth Hall, Mihai Schimdt, Nicolae Mon­­eanu şi alţii. Constructorii de tractoare ■lin Oraşul Stalin au dovedit încă odată că sînt gata pri­cind să lupte pentru traduce­rea în viaţă a hotărîrilor par­tidului şi guvernului, să pro­ducă tractoare din ce în ce mai bune pentru agricultura noastră socialistă. Avea doar 16 ani, cina in micului atelier din casa pă­rintească din Simeria, Fran­­cisc construise prima sa „o­­peră“, o cas­etă cu o broască specială, pe care nici cei mai buni specialişti nu puteau s-o deschidă fără voia lui. Şi în acest mic atelier, Francisc, îşi petrecuse multe zile din copilăria lui, bătîndu-şi captă să „construiască“ ceva inte-p resant, ceva nou, cu care să se mîndrească în faţa priete­nilor şi a părinţilor. Maică-sa nu odată îl ocăra să se lase de .,prostii“ şi să meargă la joacă cu ceilalţi copii. Dar menghina, pila şi bonfaierul, o atrăgeau din ce în ce ma­­mult. Cel mai interesant joc pentru el era înjghebarea li­nei jucării cu totul alta decit aveau ceilalţi, o morişcă, o mică maşină cu aburi, o cheie sau un lacăt special. In lor de poveşti, aventuri intere­sante pe ţărmuri necunoscute asculta cu multă plăcere cu­vintele tatălui său, tehnician cu multe cunoştinţe, despre maşini, motoare, tehnică Mintea lui ageră de copil■ absorbea cu multă sete cele auzite, conturîndu-se în ini­ma lui tot mai clar dorinţa de a cunoaşte aceste maşini, această tehnică mai îndea­proape. Simţea vocaţie în a­­ceastă direcţie, tehnica, a­­paratele, maşinile îl atră­geau cu o putere magnetică în şcoala de arte şi meserii, era printre elevii cei mai buni, atît la învăţătură, cit şi la practică. Cărţile, revis­tele tehnice prezentau pen­tru s?­ lectura cea mai inte­resantă. * ...Au trecut anii adolescen­ţei, şi Franeisc, Franeisc Hof­­mann, trebuia să-şi cîştige singur pîinea. De cum a pă­şit şi el în viaţă, a cunoscut îndeaproape maşinile, tehni- Figuri de laureaţi ca, munca şi cu aceasta şi greutăţile zilelor de atunci. A lucrat prima dată la Simeria, apoi la I.A.R., mai tîrziu la Hunedoara, ca apoi să se an­gajeze la Uzinele ,,Astra“ din Braşov. Ani grei de mun­că, condiţii cu totul nesatis­făcătoare, concedieri neaştep­tate. Spiritul inventiv, elanul lui de muncă, erau zăgăzuite, cunoştinţele lui a­u rămas a­­coperite, căci aşa cereau inte­resele stăpînilor, a proprie­tarilor de fabrici şi uzine. Dar timpul nu stă pe loc Condusă de partidul său, cla­sa muncitoare din ţara noas­tră, a scuturat jugul exploa­tării, eliberînd totodată forţa creatoare a oamenilor mun­cii, forţă care de acum era în slujba poporului, în slujba unei vieţi noi şi fericite. Oda­tă cu dispariţia stăpînilor, a dispărut şi denumirea de ,,Astra“, riimindu-se ,,Stea­gul Roşu“, uzinele în care lucra acum Francisc Hoff­mann, de data aceasta ca tehnician. Cerinţele economiei naţionale a ţării, au făcut ne­cesar ca uzinele Steagul Roşu“ din Oraşul Stalin să-şi schimbe profilul de fabricaţie şi, să treacă la fabricarea au­tocamioanelor. Noul produs cerea un nou proces tehnologic, maşini şi agregate adecvate, care să a­­sigure un randament mare Şi prin aceasta îndeplinirea şi depăşirea planului. La în­ceput, treaba mergea ane­voios. Piesele de la autoca­mion erau prelucrate greoi, pierzîndu-se mult timp la di­ferite faze de operaţii, toc­mai din cauza lipsei de ma­şini şi agregate corespunză­toare­ noului proces tehnolo­gic.Aşa s-a întîmplat şi cu Blo­cul motor, care se prelucra pe freze şi maşini de găurit Numai alezarea cilindrilor, necesita un volum de 11 ore. Aceste condiţii de prelucrare, periclitau îndeplinirea planu­lui. Pe lingă aceste inconve­niente, procentajul de rebut la aşezarea cilindrilor, era foarte ridicat. Trebuia găsită o altă modalitate de alezare, care să permită executarea a­cestei operații într-un timp mult mai scurt, asigurînd și o calitate din ce în ce mai bună. (continuare în pag. 2­ a)

Next