Drum Nou, aprilie 1955 (Anul 14, nr. 3825-3849)
1955-04-02 / nr. 3825
Iui 2005 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PM.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STALIN Anul XIV Nr. 3825 Marţi 2 aprilie 1957 4 pag 20 bani Cooperativele agricole de producţie curentă - cale deosebit de avantajoasă pentru ţăranii muncitori Sectorul socialist din agricultura regiunii noastre creşte şi se întăreşte de la o zi la alta. Exemplul gospodăriilor colective, al întovărăşirilor agricole fruntaşe, au dovedit şi dovedesc ţăranilor muncitori cu gospodărie individuală că singurul drum spre belşug şi bunăstare e drumul cooperativizării agriculturii. Dacă gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole sunt forme cooperatiste cunoscute, iată că în primele luni ale anului acesta a luat fiinţă în agricultura regiunii noastre o nouă formă socialistă — cooperativa agricolă de producţie curentă. Prima a luat fiinţă la Ruja, raionul Agnita, cu 23 familii de ţărani muncitori şi cu 92 ha. pămînt pentru ca, la numai citeva săptămîni după aceea, in acelaşi raion, să mai ia fiinţă încă 6 noi cooperative agricole de producţie cu rentă. In raionul Mediaş au luat fiinţă pină în prezent 3 cooperative agricole de producţie cu rentă, una în satul Ţapii cu 31 familii şi 107 ha., alta imperia Mică cu 101 familii şi 284 ha. şi a treia in satul Cenade. In raionul Tîrnăveni de asemeni, au luat fiinţă pînă în prezent 2 cooperative agricole de producţie cu rentă. In primele luni ai acestui an, în regiune au luat fiinţă 15 cooperative agricole de producţie cu rentă. In numeroase sate s-au făcut cereri pentru înfiinţarea de noi cooperative agricole de producţie. De menţionat este faptul că majoritatea covîrşitoare a ţăranilor muncitori intraţi în cooperative sunt mijlocaşi. Această nouă formă de cooperare în agricultură e foarte rentabilă, îndeosebi pentru mijlocaşi. Se ştie că în sectorul individual din agricultura regiunii noastre numărul mijlocaşilor este foarte mare. Pentru ce cooperativa agricolă de producţie curentă este rentabilă îndeosebi pentru mijlocaşi? Cooperativa agricolă de producţie se organizează pe baza pământului, proprietatea particulară a membrilor ei, adus în cooperativă pentru folosirea în comun. Ca atare, pămîntul se lucrează în comun, pentru a se putea aplica întregul complex de reguli agrotehnice, obţinîndu-se astfel producţii agricole cît mai mari. Pămîntul rămîne însă mai departe ca proprietate individuală a membrilor cooperatori. Ei au dreptul să-l doneze sau să-l lase moştenire prin testament altor membri ai cooperativei, urmaşilor săi. Lucrările în cooperativă se execută în comun, prin munca personală, a cooperatorilor. Cooperativele se bucură din plin de sprijinul S.M.T.-urilor şi în general al statului nostru democrat-popular. Toate veniturile în natură, rămase după ce cooperativa reţine cantităţile respective de seminţe şi-şi achită datoriile, se împart între membri, în proporţie de cel puţin 75 la sută, după zilele-muncă efectuate şi cel mult 25 la sută după suprafaţă, calitatea şi modul de folosinţă al pămîntului adus în cooperativă. Ca atare, fixîndu-se o rentă de cel mult 25 la sută, un cooperator care a adus în cooperativă toată suprafaţa de teren pe care o are (8 ha. de pildă), are un avantaj serios faţă de cel, care a adus 2 ha. pămînt, ţinînd cont că ambele familii sînt oameni harnici şi muncesc deopotrivă. Ţărani muncitori din regiunea noastră, cooperativele agricole de producţie curentă sînt o cale rentabilă pentru ridicarea bunăstării familiilor voastre! Păşiţi cu toată încrederea alături de ceilalţi ţărani muncitori în aceste noi forme de cooperare în agricultură ! Parada modei anului 1957 Duminică, în sala Teatrului de stat din Oraşul Stalin, O.C.L. produse industriale din Oraşul Stalin, în colaborare cu fabrica de confecţii ,,Gh. Gheorghiu-Dej” din Bucureşti, a organizat o paradă a modei, la care au fost prezentate modele din colecţia anului 1957. Modelele au satisfăcut gusturile spectatorilor şi mai ales ale spectatoarelor, caracteristice prin exigenţa lor. Cele peste 150 de modele (şi în paranteză fie spus — toate originale şi toate cu o notă nouă de eleganţă şi gust) au fost un album al toaletelor pentru toate împrejurările. Au fost prezentate modele pentru copii, tineret, femei şi bărbaţi, haine de protecţie sport etc. Parada modei, a fost un dintre cele mai reuşite prezentări de modele organizată în Oraşul Stalin şi credem că satisfacem gustul tuturor atunci cînd ne exprimăm dorinţa de a fi organizate și pe viitor prezentări la un asemenea nivel. Simbol al hărniciei Ziua de 31 martie, va stărui multă vreme în memoria mecanizatorilor de la S.M.T Făgăraş. A fost cu adevărat o zi mare, plină de entuziasm, satisfacţii şi bucurii, de învăţăminte şi justificată încredere în viitor. Mai mult ca oricind, colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri au înţeles ce preţuire se acordă în statul nostru democrat-popular datoriei împlinite, muncii creatoare şi pline de abnegaţie. Cînd în sala sărbătoreşte împodobită, tov. Elisabeta Csíki, preşedinta comitetului de întreprindere, a încheiat cuvîntul de început, fiecare dintre cei prezenţi s-a simţit mîndru de realizările din 1956, a acestor harnici mecanizatori. Mîndrie justificat. După cum a reieşit din referatul prezentat ulterior privind activitatea productivă a staţiunii pe anul 1956, planul de producţie a fost îndeplinit în proporţie de 121,2 la sută. Şi de ar fi fost numai planul. In ceea ce priveşti preţul de cost, pentru fiecare cantru executat s-a făcuto economie de 27 lei, la carburanţi şi lubrefianţi o economie de 8 lei, pentru fiecare hectar de arătură normală, la reparaţii 9 lei/ha. a.n., iar la salariu personal administrativ o economie de lei 6/ha.a.n. Suficient, ca să îndreptăţească hotărîrea comitetului sindical regional al muncitorilor agricoli şi a Direcţiei agricole regionale, de a înmîna acestei staţiuni, drapelul roşu de producţie de staţiune fruntaşă pe regiune, pe anul 1956. După ce tov. Vrabie, secretarul comitetului sindical regional al muncitorilor agricoli, a dat citire hotărîrii de înmînare a drapelului şi tov. Emil Giura, directorul Direcţiei agricole regionale a înmuiat conducerii - staţiuni? Acest drapel, pentru asistenţă, un lucru a reieşit destul de clar. Acolo unde se munceşte organizat şi cu inimă şi rezultatele sunt pe măsura muncii. Deci, aşa cum a arătat în cuvîntul de răspuns tov. Gn. Benga, directorul S.M.T.-ului, muncitorii, tehnicienii şi inginerii de aci, trebuie să depună şi de acum încolo, toate eforturile pentru a păstra staţiunii locul fruntaş ocupat. Acelaşi lucru l-au scos în evidenţă în cuvîntările de încheiere şi iov. Emil Giura Şi tov. Nicolae Opriş, secretar al comitetului raional de partid Făgăraş, urînd totodată muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor, noi succese în activitatea productivă pe anul n curs şi în îndeplinirea sarcinilor ce le revin în transformarea socialistă la agricultură Invitaţii la solemnitatea înmînării drapelului roşu de producţie, printre care directorii S.M.T.-urilor din regiune, preşedinţii comitetelor de întreprindere din aceste S.M.T.-uri, secretarii organizaţiilor de bază precum şi numeroşi fruntaşi în producţie, au avut ce învăţa. Ei au datoria de a împărtăşi muncitorilor din cadrul S.M.T- ului în cadrul căruia activează, experienţa mecanizatorilor de la Făgăraş, şi trei imprima muncii o nouă linie care să-i ducă la succese din ce în ce mai mari. Cu planul depăşit IN CLIŞEU, îngrijitoarea de păsări Ana Scheipner, zimbeşte fericită. Ferma de păsări a gospodăriei agricole de stat Rupea, la Data de 20 Martie şi-a îndeplinit planul de producţie la ouă pe trimestrul I. Vizata în Bulgaria a delegaţiei guvernamentale şi de partid a Republici Populare Romane SOFIA 1. De la trimisul special al Agerpres-Duminică dimineaţa tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica şi Petre Borilă au vizitat complexul hidro-energetic „Stalin“ de pe rîul Isker, in apropiere de Sofia. Membrii delegaţiei române s-au oprit la şantierul barajului lacului de acumulare „Pancerovo“, la hidrocentrala „Pasarel“ şi la marele baraj „Stalin“. Complexul hidroenergetic de pe rîul Isker este una dintre marile lucrări în domeniul electrificării ţării şi extinderii irigaţiilor, realizate în anii regimului democrat-popular din Bulgaria Puterea instalată a centrelor electrice din Republica Populară Bulgaria a crescut considerabil. Intr-un singur an puterea instalată a întrecut 1- 4 ori pe cea instalată pînă în 1944. Suprafeţele irigate au crescut de asemenea de 4,5 ori faţă de cele irigate pînă în 1944. Conducătorii complexului au vorbit solilor poporului român despre importanţa lucrărilor executate şi perspectivele de dezvoltare a complexului hidroenergetic de la Isker. Barajul „Stalin“, care are o înălţime de 73 metri, stăvileşte apele Iskerului, formînd un lac de acumulare lung de 16 km., cu o suprafaţă de 11 km. p. Apele Iskerului acţionează două hidrocentrale cu o putere totală de 50.000 de kw- Un alt baraj pe Isker, un canal deschis de 70 km. şi un lac de acumulare de 10 km. vor permite irigarea umor mari suprafeţe de teren, constituind totodată un plăcut loc de recreere şi de sporturi nautice pentru locuitorii Sofiei. In a doua jumătate a zilei, delegaţia romînă, în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, a vizitat gospodăria de stat şi parcul Vrania din apropierea Sofiei, iar apoi centrul reconstruit al Capitalei Bulgariei şi magazinul universal central. Oaspeţii au vizitat un cartier al oraşului şi parcului naţional Vitosa. In cursul vizitelor delegaţia romînă a fost însoţită de conducători ai Partidului Comunist Bulgar și ai guvernului Republicii Populare Bulgaria, în frunte cu tovarășul Todor Jivcov. O nouă victorie a constructorilor de tractoare-tractorul tip U.T.O.S.26 Universal ieri dimineaţă, în curtea Uzinelor de tractoare „Ernst Thälmann" din Oraşul Stalin, a apărut un tractor romînesc nemaiintîlnit pînă acum Este noul tip de tractor U. T. O.S. 26 Universal, construit de colectivul de muncitori și tehnicieni al uzinei. Fața de tipurile anterioare, noul tractor prezintă o serie de avantaje, care îl fac să fie util în toate domeniile agriculturii Noul tip de tractor, are un motor de 45 C.P., cu o turaţie de 1500 ture pe minnuit. Cutia de viteză, construită după concepţia pur originală a biroului de studii şi construcţii a uzinei, a permis dublarea numărului de viteze în aşa fel, incit tractorul U. T.O.S 2ft. are 10 viteze, ceea ce asigură o gamă de viteze de deplasare a tractorului între 2,8 şi 22 km. pe oră Priza de putere, menită să acţioneze combina sau alte agregate, de asemenea este construită după un nou sistem. Ea este legată direct de motor, fiind independentă faţă de cutia de viteză, permiţind astfel funcţionarea şi în timpul cînd tractorul stă un renaus. Avînd 10 viteze, noul tractor poate fi adaptat la orice teren și orice muncă agricolă, sau folosit ca rutier pentru transport. Printre cei care au contribuit la realizarea noului tip de tractor, se află colectivul format din inginerii Walter Leonhardt, Erich Seier, Tiberiu Budu, Vasile Neagu, în frunte cu inginerul Gorun Kasargian, maiştrii Grigore Băratu, I. Vlădăreanu, I. Munteanu, Dumitru Baldin, precum şi muncitorii Gheorghe Dobrescu, Petrică Stanciu, Gheorghe Cimereş, Anghel Deteşan, Helmuth Hall, Mihai Schimdt, Nicolae Moneanu şi alţii. Constructorii de tractoare ■lin Oraşul Stalin au dovedit încă odată că sînt gata pricind să lupte pentru traducerea în viaţă a hotărîrilor partidului şi guvernului, să producă tractoare din ce în ce mai bune pentru agricultura noastră socialistă. Avea doar 16 ani, cina in micului atelier din casa părintească din Simeria, Francisc construise prima sa „operă“, o casetă cu o broască specială, pe care nici cei mai buni specialişti nu puteau s-o deschidă fără voia lui. Şi în acest mic atelier, Francisc, îşi petrecuse multe zile din copilăria lui, bătîndu-şi captă să „construiască“ ceva inte-p resant, ceva nou, cu care să se mîndrească în faţa prietenilor şi a părinţilor. Maică-sa nu odată îl ocăra să se lase de .,prostii“ şi să meargă la joacă cu ceilalţi copii. Dar menghina, pila şi bonfaierul, o atrăgeau din ce în ce mamult. Cel mai interesant joc pentru el era înjghebarea linei jucării cu totul alta decit aveau ceilalţi, o morişcă, o mică maşină cu aburi, o cheie sau un lacăt special. In lor de poveşti, aventuri interesante pe ţărmuri necunoscute asculta cu multă plăcere cuvintele tatălui său, tehnician cu multe cunoştinţe, despre maşini, motoare, tehnică Mintea lui ageră de copil■ absorbea cu multă sete cele auzite, conturîndu-se în inima lui tot mai clar dorinţa de a cunoaşte aceste maşini, această tehnică mai îndeaproape. Simţea vocaţie în această direcţie, tehnica, aparatele, maşinile îl atrăgeau cu o putere magnetică în şcoala de arte şi meserii, era printre elevii cei mai buni, atît la învăţătură, cit şi la practică. Cărţile, revistele tehnice prezentau pentru s? lectura cea mai interesantă. * ...Au trecut anii adolescenţei, şi Franeisc, Franeisc Hofmann, trebuia să-şi cîştige singur pîinea. De cum a păşit şi el în viaţă, a cunoscut îndeaproape maşinile, tehni- Figuri de laureaţi ca, munca şi cu aceasta şi greutăţile zilelor de atunci. A lucrat prima dată la Simeria, apoi la I.A.R., mai tîrziu la Hunedoara, ca apoi să se angajeze la Uzinele ,,Astra“ din Braşov. Ani grei de muncă, condiţii cu totul nesatisfăcătoare, concedieri neaşteptate. Spiritul inventiv, elanul lui de muncă, erau zăgăzuite, cunoştinţele lui au rămas acoperite, căci aşa cereau interesele stăpînilor, a proprietarilor de fabrici şi uzine. Dar timpul nu stă pe loc Condusă de partidul său, clasa muncitoare din ţara noastră, a scuturat jugul exploatării, eliberînd totodată forţa creatoare a oamenilor muncii, forţă care de acum era în slujba poporului, în slujba unei vieţi noi şi fericite. Odată cu dispariţia stăpînilor, a dispărut şi denumirea de ,,Astra“, riimindu-se ,,Steagul Roşu“, uzinele în care lucra acum Francisc Hoffmann, de data aceasta ca tehnician. Cerinţele economiei naţionale a ţării, au făcut necesar ca uzinele Steagul Roşu“ din Oraşul Stalin să-şi schimbe profilul de fabricaţie şi, să treacă la fabricarea autocamioanelor. Noul produs cerea un nou proces tehnologic, maşini şi agregate adecvate, care să asigure un randament mare Şi prin aceasta îndeplinirea şi depăşirea planului. La început, treaba mergea anevoios. Piesele de la autocamion erau prelucrate greoi, pierzîndu-se mult timp la diferite faze de operaţii, tocmai din cauza lipsei de maşini şi agregate corespunzătoare noului proces tehnologic.Aşa s-a întîmplat şi cu Blocul motor, care se prelucra pe freze şi maşini de găurit Numai alezarea cilindrilor, necesita un volum de 11 ore. Aceste condiţii de prelucrare, periclitau îndeplinirea planului. Pe lingă aceste inconveniente, procentajul de rebut la aşezarea cilindrilor, era foarte ridicat. Trebuia găsită o altă modalitate de alezare, care să permită executarea acestei operații într-un timp mult mai scurt, asigurînd și o calitate din ce în ce mai bună. (continuare în pag. 2 a)