Drum Nou, iunie 1955 (Anul 14, nr. 3875-3900)

1955-06-01 / nr. 3875

PROLETAR! DIN TOATE TARILE UNITI-VA?­ ­..^PIOGAN AL COMITETULUI REGIONAL PUR.ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STALIN ANUL XIV Nr 3875 ★ SWWATA 1 TONTE 1957 * 4 PAGINI 20 RĂNI 1 IUNIE, ziua voastră dragi copii In­ ramuri, fructele au prins temeinic rod. Lumina caldă a soarelui spală şi luminează frumuseţea grădinilor, a parcurilor, a caselor. Este vremea cirtrf speranţele au a­­juins tn pragul izfokrzii. Este vremea cînd simţim mai con­cret şi mai aproape ca oricând, ceea ce aţi numit şi n­um­im viitorul. Ziua de astăzi este Ziua In­ternaţională a Gopitehii. Una din cele 365 de zile ale anului, o închinăm copilăriei de aur, nădejdii care mîine vor înlocui pe cei care azi construiesc o viaţă nouă şi o lume nouă. Dar celelalte 364 de zile nu simt oare şi ele tot ale copi­lului? Nu pentru tinerele noas­tre vlăstare curge oţelul şi fonta, se construiesc noi car­tiere de locuit şi se înalţă pu­ternicele centrale electrice? Pentru statul nostru demo­crat-popular nu există grijă mai mare, decit asigurarea Ur­mii viitor iercât poporului muncitor, al cărui schimb de miine este tineretul de azi, copiii. Pentru viaţa, sănătatea şi educaţia copiilor noştri, par­tidul şi guvernul nu precupe­ţesc nici un efort. Cetăţenilor de miine, copiilor de azi, le-au fost ridicate în anii puterii populare m­ii de creşe şi cămi­ne de zi, glii de şcoli şi gră­diniţe sezoniere. Taberele de la munte şi de la mare. Pa­latele şi casele pioniereşti le sunt deschise şi îi primesc cu drag. La Predeal, Valea Timi­­şului, Poiana Stalin, Păltiniş, îşi vor petrece o parte din vacanţa de vară un număr de 20.000 copii. Porţile a 57 tabe­re pentru pionieri şi şcolari şi a 52 colonii pentru preşcolari vor fi deschise la 15 iuunie- în regiune vor mai funcţio­na încă două tabere-şantier­e pentru elevii şcolilor medii pe lingă gospodăriile de stat din Agnita şi Dumbrăveni. In anii primului cincinal, numai în regiunea noastră nu­mărul creşelor a crescut cu 136 la sută. Astăzi funcţionea­ză în regiune 59 case de naşteri, 60 de cămine de zi şi 297 grădiniţe sezoniere. 400 de mame cu mulţi copii au fost distinse cu titlul de „Mamă Eroină”, sau cu ordi­ne şi medalii ale maternită­ţii, iar un număr de 5.735 au primit ajutor familial de stat, în valoare de peste 3 milioa­ne lei. Copiii minorităţilor naţiona­le au la dispoziţie numai în re­giunea Stalin 223 de şcoli cu limba de predare maghiară sau germană, bvetr' ›•’‡•-«~» j­­aceeaşi caldă şi părintească grijă din partea statu.n. „aş­trui. Zadarnic am încerca o com­paraţie cu trecutul. Ar fi de fapt imposibil să comparăm o situaţie reală, existentă, cu ceva care n­u a existat nici măcar ca intenţie. Grija pen­tru copii în statul burghezo­­moşieresc a fost la fel de inexistentă ca şi grija acestui stat pentru interesele celor mulţi. Putem însă compara această lipsă totală de interes cu situaţia din statele capita­liste şi coloniale. In S u­.A. creşte criminalitatea. In An­glia, se înmulţesc cazurile de­­ pervertire a copiilor şi tine­retului, creşte consumul de stupefiante la copii şi tineret. In colonii, mortalitatea infan­tilă, foamea, analfabetismul, caracteristice exploatării ca­pitaliste, fac ravagii. Modul de viaţă în societatea organi­zată pe afacerism şi excroche­­rie, condamnă tinerele gene­raţii la mizerie morală şi ma­terială. Ziua de 1 Iunie, este Ziua Internaţională a Copilului: o zi cînd peri iri copiii de pe toa­te meridianele, oamenii cins­tiţi dau glas încă odată hotă­­rîrii lor de a apăra pacea, ca pe un drept de netăgăduit al nostru şi al viitorului. .1 - DANIEL DRAGANU Cîntec pentru mamă Soare linăr, cald şi viu Fruntea-ţi încunună; Tu-i înalţă, dă-i puteri Fă-i voinic şi teafăr Eşti mai mîndră cînd te Şt­ii Mai frumos ca azi şi ieri, Mamă, mamă bună! Un fior cu ochi şi grai Te-a strigat pe-un nume Cel mai scump din cîte ai Cel mai scump din lume. „Mamă!”-ţi spune el mereu Dragostea-ţi adună! E copilul meu şi-al tăui Mamă, mamă bună! Viu ca un luceafăr. Dă-i lumină din priviri Dă-i curaj de-o seamă Dorul aprigei iubiri Mamă, bună mamă! Dar de vrei un fiu voinic Luminos ca para Tu-l invaţă cît e mic Ce e cinstea, ţara! li In slujba mamei şi a copilului La noi în ţară reţeaua de ocrotire a mamei şi a copilu­lui este o realizare a regi­mului democrat-popular. Nu­mai în regiunea noastră au luat fiinţă 59 case de naşteri, secţii de maternitate şi chiar spitale de specialitate. De la serviciul d­e obstetrică-ginecolo­­gie cu 50 de paturi, care a fost pînă în 1947, şi p­înă la actuala maternitate din Lt­rasul Stalin, cu 165 paturi de adulţi şi 94 paturi de copii care şi-a deschis porţile la 8 martie a anului 1952, este o caie lungă dar plină de roa­de. Avind cadre medicale şi auxiliare tot mai bine pregă­tite profesional şi cu ataşa­ment faţă de instituţie şi de regimul democrat-popular, s-a ajuns ca această instituţie să primească diploma de insti­tuţie fruntaşă pe­­ regitir­­e. Cadre medicale, ca dr. Virgi­nia Misinteanu, sora Aneta Ma­­nolescu şi multe altele care şi-au închinat viaţa mamei şi copilului, fac cinste instituţiei în care lucrează. Intre rezul­tatele obţinute în ultimii 4 ani amintim: mortinatailitatea şi mortalitatea precoce care au scăzut aproape la zero. Naş­terile la domiciliu sau redus de la 15 la sută la 6 la silită, consultaţiile la policlinică au crescut de la 32.250 la 41.283. O realizare deosebit de pre­ţioasă în ultimul timp, este introducerea psihoprofilaxiei, ca metodă a naşterii fără du­reri, a cărei extindere consti­tuie unul din obiectivele d­e viitor. Dr. IOAN SBIRCEA, directorul spitalului de gine­cologie obstetrică Noul film romînesc „Oikdsla sfărîmîtîM“ Iubitorii spectacolelor ci­nematografice d­in Oraşul Stalin, vor putea viziona, în­cepând de luni 3 iunie, pe e­­eraru­l cinematografului „Al. Gorki”, noua realizare a ci­nematografiei noastre, ,,Ci­tadela sfărîmată’’ după piesa cu acelaşi nume a scriitoru­lui Horia Lovinescu, laureat al Premiului de Stat. In vederea experimentării măsurilor pentru îmbunătăţirea sistemului de salarizare FORŢA COLECTIVULUI Fabrica „Nicovala“ din Si­ghişoara... De aproape două Luni, se studiază aici posibi­lităţile pentru trecerea la ex­perimentarea m­ăsuril­or de a­­plicare a sistemului de sala­rizare îmbunătăţit. Acţiunea de consultare iniţiată în a­­cest scop, a cuprins aproape toţi muncitorii şi tehnicienii fabricii. Fiecare are cite ceva de spus, fiecare are de făcut o propunere. E un sprijin pre­ţios pe care colectivul îl dă comisiilor şi subcomisiilor însărcinate cu aceasta. Şi în fiecare propunere, în fiecare părere exprimată cu sentimen­tul convingerii despre buna reuşită a acestor măsuri, gă­seşti ceva nou, ceva folositor întregului colectiv. Iată una din aceste propuneri. Aparţi­ne muncitorilor din secţia lăcătuşerie-montaj. — La noi să se lucreze în regie! — au spus ei. Şi au venit şi cu argumente. Aici se execută operaţii foarte variate, la care nu se poate stabili o normă tehnică. Normele stabilite pînă în pre­zent, după „apreciere“ au constituit o frînă în calea creşterii productivităţii mun­cii şi totodată în cartea unei juste retribuiri a muncii. De aceea, de multe ori, salarii­le „se aranjau“ tot după a­­pr­ecieri, nemaioglindind va­loarea reală a muncii presta­te. Propunerea fiind justă, con­ducerea administrativă (di­rector tov. Ioan Pupăză) n-a rrrtîrziat să ia toate măsurile pentru aplicarea ei. Important şi totodată îm­bucurător, este faptul că i­­niţiative nu mai puţin valo­roase, menite să asigure suc­cesul experimentării sistemu­lui îmbunătăţit de salarizare, au venit şi din partea con­ducerii fabricii. După un stu­diu prealabil, conducerea ad­ministrativă, îndrumată de organizaţia de partid şi cu sprijinul comitetului de îm- treprindere, a luat iniţiativa organizării un­­ adunări cu muncitorii secţiei turnătorie. In cadrul acesteia s-a propus organizarea marfeiî în echipe — în locul celei individuale — cu plata în­ acord colectiv. Este lesne de înţeles inte­resul viu pe care această propunere l-a stîrnit în rin­­dul celor prezenţi la adunare. Munca în colectiv este mai stimulativă, ea antrenează totalitatea muncitorilor din echipa respectivă, sporeşte cointeresarea oamenilo faţă de îndeplinirea sarcinilor de plan, face ca muncitorii mai slab pregătiţi profesional să fie ajutaţi pentru a atinge ni­velul celor mai buni. Aşadar, noua organizare a fost apro­bată în unanimitate şi apli­cată încă de la începutul lu­nii aprilie. Rezultatele obţi­nute, după o lună de experi­mentare, au întrecut toate aș­teptările. Iată-le: salariul me­diu a crescut în această lu­nă cu aproape 10 la sută, re­buturile au scăzut de la 5,91 la sută la numai 1,4 la sută — ceea ce reprezintă o eco­nomie de aproximativ 15.000 lei lunar — iar productivitatea muncii a crescut cu peste 12 la sută. In phis s-a simpli­ficat simţitor sistemul de ţi­nere a evidenţelor primare. Experienţa acumulată pînă acum în această privinţă va servi fără doar şi poate co­lectivului fabricii „Nicovala“ din Sighişoara la mai buna organizare în viitor a muncii în întreaga fabrică. Ea o­­glîndeşte clar rezultatele cointeresării materiale pe ca­re munca în acord colectiv a creat-o muncitorilor de aici, creînd totodată un interes ge­neral pentru ridicarea mun­citorilor rămaşi în urmă la nivelul fruntaşilor. Sînt re­zultate care încă da pe acum pot constitui o garanţie, că aici, experimentarea măsuri­lor de aplicare a sistemului d­e salarizare şi normare îm­bunătăţit va da roadele aş­teptate. REMUS VINTU DE­­ EXPOZIŢIA SOVIETICA „FOLOSIREA ENERGIEI ATOMICE IN SCOPURI PAŞNICE" Din toate colţurile regiu­nii noastre şi chiar şi din alte regiuni, continuă să sosească zilnic grupuri de oameni ai muncii veniţi să viziteze ex­poziţia sovietică „Folosirea energiei atomice în scopuri paşnice”. Aseară, numărul vi­zitatorilor a depăşit 40.000. Conţinutul bogat al expo­ziţiei şi explicaţiile competen­te ale specialiştilor sovietici, care o însoţesc, s-au bucurat de o mare preţuire din par­tea vizitatorilor. In afară de aceasta, specialiştii sovietici au ţinut conferinţe explicati­ve în cîteva întreprinderi şi instituţii. Ultima conferinţă de acest fel a avut loc la a­­zinele „Steagul Roşu” din Oraşul Stalin. Ea a fost sus­ţinută de tov. ing. N. V. Berkov şi a avut ca temă „Folosirea energiei atomice în scopuri paşnice”. In timpul şederii tot în Oraşul Stalin, oaspeţii so­vietici s-au interesat îndea­proape de viaţa şi munca lo­cuitorilor regiunii noastre, făcîn­d vizite şi excursii de documentare. In cursul zilei de ieri, grupul de specialişti sovietici a vizitat Muzeul Regional, unde au fost in­­tîm­pinaţi de Iov. I. Podea, directorul muzeului şi de co­laboratorii săi ştiinţifici. Du­minică la ora 9 seara, expo­ziţia sovietică îşi începe a­n­ activitatea în Oraşul S­aTn, urmînd să fie deschisă in cu­­rînd la Iaşi. PESTE 40.000 DE VIZITA­TORI EXPOZIŢIA VA MAI FI DESCHISA, NUMAI AZI ŞI MIINE ■ Brigada l­a franţardă la întreţinerea costurilor Brigadierul Ioan Cin­dea se întorcea voios la noul sediu al gospodăriei agricole colecti­ve „Viaţa nouă” din satul Ghinchiuş, raionul Tîrnăveni — după o muncă susţinută la cîimp. Era mulţumit de mun­ca pe care o depuseseră co­lectiviştii din brigada sa la plivitul păioaselor de primă­vară şi toamnă. Fuseseră pli­vite 53 ha. cu griu de toamnă şi primăvară, orz şi ovăz. La aceste realizări se mai adau­gă şi prima praşilă la 12 ha. cu cartofi. In pre­zent, colecti­viştii au început prima praşilă la porumb. La adunarea membrilor gos­podăriei agricole colective s-a făcut bilanţul întrecerii între brigăzi. Tov. Octavian Popa, preşedintele gospodăriei, a anunţat că brigada I-a se află în frunte la întreţinerea cul­turilor. Pentru munca depusă d­e conştiinciozitate în toate acţiunile, au fost evidenţiaţi colectiviştii Carol Cîndea, Ni­­colae Sim, precum şi Ioan Cîndea, ION FLOR­EA, coresp. (Continuare în pag. 2-a) Rezoluţia plenarei Comitetu­lui Central al Partidului Mun­citoresc Român, din 27—29 de­cembrie 1956, prevede pentru activitatea de gospodărie co­munală şi locativă, o serie de trăsuri ce trebuie luate, pen­tru ca prin traducerea lor în viaţă să se asigure o creştere continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc. Sarcinile ce stau în faţa sfaturilor populare, pe linia gospodăriei comunale şi locative, se pot concretiza prin satisfacerea nevoilor gospodăreşti şi de trai ale populaţiei; îmbunătă­ţirea condiţiilor de locuit; de­servirea nevoilor tehnologice ale întreprinderilor industria­le din centrele deservite cu producţia şi prestaţiile deser­vite, specifice activităţii de gospodărie comunală. In baza Directivelor ce re­zultă din rezoluţia plenarei C.C. a­l P.M.R. din decembrie 1956 şi ţinind cont de sarci­nile fundamentate privind activitatea secţiunilor de gos­podărie comunală, comitetul executiv al sfatului popular regional a trecut la reorgani­zarea întreprinderilor comu­nale şi a întreprinderilor de locuinţe şi localuri existente în anul 1956. Prin noua for­mă de organizare a întreprin­derilor amintite mai sus, s-a ajuns la o mai justă împăr­ţire teritorială a activităţii acestora, avîndu-se la bază principiul gospodăriei orăşe­neşti. Astfel, faţă de 14 între­prinderi existente in 1956, din care 9 au fost cu pierderi planificate, în urma comasă­rii unor întreprinderi comu­nale cu întreprinderi de lo­cuinţe şi localuri, precum şi crearea a două noi întreprin­deri în oraşele Tîrnăveni şi Codlea activitatea gospodă­riei comunale şi locativă o desfăşoară în prezent 9 între­prinderi, din care numai 3 cu pierderi planificate. Rezultatele imediate, obţi­nute prin reorganizarea în­treprinderilor, sunt: crearea de noi servicii de salubritate în oraşele Tîrnăveni, Blaj, Rupea, Cisnădie, Codlea şi Zărneşti; reducerea cheltuieli­lor administrat­ive-gospodă­reşti cu cca. 15 la sută; redu­cerea preţului de cost faţă de anul 1956 cu minus 0,91 la sută, ceea ce înseamnă în ci­fre absolute, o economie de 705.600 lei, reducerea alocă­rilor de la buget pe anul 1957, privind pierderea planificată cu 16,5 la sută faţă de rea­lizările anului 1956. În­ cursul anului 1957, se va pune un accent deosebit pe activitatea de salubrizare a oraşelor regiunii noastre. Se va obţine o mai mare me­canizare a muncii acestei ra­muri de activitate, prin do­tarea întreprinderilor cu mij­loace de transport auto, ca autocamioane, autogunoiere, autostropitoare etc. Deservirea populaţiiei prin transportul în comun de per­soane cu autobusele în anul 1957 se va înregistra o îmbu­nătăţire simţitoare, care încă din primele 4 luni ale anului 1957 s-a concretizat prin mă­rirea parcului circulant cu 17 autobuse şi 10 taximetre (din care 5 în oraşul Sibiu şi 5 în Oraşul Stalin). Comitetul e­­xecutiv al sfatului popular regional cunoscînd greutăţile ce se întîmpină în domeniul transportului în comun, în oraşele­ Sibiu şi Tîrnăveni, a depus eforturi pentru a reme­dia această situaţie, creînd servicii de transport în co­mun cu autobusele şi în ora­şele sus-amintite. Un aspect îmbucurător, îl reprezintă şi rezolvarea pro­blemei aprovizionării cu apă a populaţiei din oraşele regi­unii noastre. Astfel, în timp ce în Oraşul Stalin, Sibiu, Sighişoara, Predeal lipsa de apă este întîmplătoare, da­torită influenţelor naturii (lip­sa de apă la surse) trecătoa­­toare însă, în oraşele Tîrnă­­veni şi Făgăraş, prin lucră­rile in curs de executare, se v­a pune ,la dispoziţia cetăţe­nilor, chiar în anul acesta, cantităţi st» fie­iente de apă. Prin impulsionarea lucrărilor pir rv țn/T »lîmp.n.t’îarpei mraşuluî Mediaş cu apă se va ajunge ca înainte de termen, adică în anul 1959, această lucrare să fie pusă în funcţiune. De asemenea, faţă de ne­voile populaţiei din oraşul Cisnădie privind apa potabi­lă, comitetul executiv a re­partizat pentru anul 1957 su­ma de 1.300.000 lei pentru in­troducerea apei potabile în oraş. Tot în cursul anului 1957 în Oraşul Stalin se vor termina lucrările de extindere a reţelelor de gaz metan în cartierele Şchei şi Ilie Pintilie şi începerea lucrărilor de ga­­zificare a unui număr de 38 NICOLAE DRUGA şeful secţiunii de gospo­dărie comunală a sfatului popular al regiunii Stalin Probleme actuale şi de viitor privind gospodăria orășeneasca

Next