Drum Nou, iunie 1955 (Anul 14, nr. 3875-3900)
1955-06-01 / nr. 3875
PROLETAR! DIN TOATE TARILE UNITI-VA? ..^PIOGAN AL COMITETULUI REGIONAL PUR.ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STALIN ANUL XIV Nr 3875 ★ SWWATA 1 TONTE 1957 * 4 PAGINI 20 RĂNI 1 IUNIE, ziua voastră dragi copii In ramuri, fructele au prins temeinic rod. Lumina caldă a soarelui spală şi luminează frumuseţea grădinilor, a parcurilor, a caselor. Este vremea cirtrf speranţele au ajuins tn pragul izfokrzii. Este vremea cînd simţim mai concret şi mai aproape ca oricând, ceea ce aţi numit şi numim viitorul. Ziua de astăzi este Ziua Internaţională a Gopitehii. Una din cele 365 de zile ale anului, o închinăm copilăriei de aur, nădejdii care mîine vor înlocui pe cei care azi construiesc o viaţă nouă şi o lume nouă. Dar celelalte 364 de zile nu simt oare şi ele tot ale copilului? Nu pentru tinerele noastre vlăstare curge oţelul şi fonta, se construiesc noi cartiere de locuit şi se înalţă puternicele centrale electrice? Pentru statul nostru democrat-popular nu există grijă mai mare, decit asigurarea Urmii viitor iercât poporului muncitor, al cărui schimb de miine este tineretul de azi, copiii. Pentru viaţa, sănătatea şi educaţia copiilor noştri, partidul şi guvernul nu precupeţesc nici un efort. Cetăţenilor de miine, copiilor de azi, le-au fost ridicate în anii puterii populare mii de creşe şi cămine de zi, glii de şcoli şi grădiniţe sezoniere. Taberele de la munte şi de la mare. Palatele şi casele pioniereşti le sunt deschise şi îi primesc cu drag. La Predeal, Valea Timişului, Poiana Stalin, Păltiniş, îşi vor petrece o parte din vacanţa de vară un număr de 20.000 copii. Porţile a 57 tabere pentru pionieri şi şcolari şi a 52 colonii pentru preşcolari vor fi deschise la 15 iuunie- în regiune vor mai funcţiona încă două tabere-şantiere pentru elevii şcolilor medii pe lingă gospodăriile de stat din Agnita şi Dumbrăveni. In anii primului cincinal, numai în regiunea noastră numărul creşelor a crescut cu 136 la sută. Astăzi funcţionează în regiune 59 case de naşteri, 60 de cămine de zi şi 297 grădiniţe sezoniere. 400 de mame cu mulţi copii au fost distinse cu titlul de „Mamă Eroină”, sau cu ordine şi medalii ale maternităţii, iar un număr de 5.735 au primit ajutor familial de stat, în valoare de peste 3 milioane lei. Copiii minorităţilor naţionale au la dispoziţie numai în regiunea Stalin 223 de şcoli cu limba de predare maghiară sau germană, bvetr' ›•’‡•-«~» jaceeaşi caldă şi părintească grijă din partea statu.n. „aştrui. Zadarnic am încerca o comparaţie cu trecutul. Ar fi de fapt imposibil să comparăm o situaţie reală, existentă, cu ceva care nu a existat nici măcar ca intenţie. Grija pentru copii în statul burghezomoşieresc a fost la fel de inexistentă ca şi grija acestui stat pentru interesele celor mulţi. Putem însă compara această lipsă totală de interes cu situaţia din statele capitaliste şi coloniale. In S u.A. creşte criminalitatea. In Anglia, se înmulţesc cazurile de pervertire a copiilor şi tineretului, creşte consumul de stupefiante la copii şi tineret. In colonii, mortalitatea infantilă, foamea, analfabetismul, caracteristice exploatării capitaliste, fac ravagii. Modul de viaţă în societatea organizată pe afacerism şi excrocherie, condamnă tinerele generaţii la mizerie morală şi materială. Ziua de 1 Iunie, este Ziua Internaţională a Copilului: o zi cînd peri iri copiii de pe toate meridianele, oamenii cinstiţi dau glas încă odată hotărîrii lor de a apăra pacea, ca pe un drept de netăgăduit al nostru şi al viitorului. .1 - DANIEL DRAGANU Cîntec pentru mamă Soare linăr, cald şi viu Fruntea-ţi încunună; Tu-i înalţă, dă-i puteri Fă-i voinic şi teafăr Eşti mai mîndră cînd te Ştii Mai frumos ca azi şi ieri, Mamă, mamă bună! Un fior cu ochi şi grai Te-a strigat pe-un nume Cel mai scump din cîte ai Cel mai scump din lume. „Mamă!”-ţi spune el mereu Dragostea-ţi adună! E copilul meu şi-al tăui Mamă, mamă bună! Viu ca un luceafăr. Dă-i lumină din priviri Dă-i curaj de-o seamă Dorul aprigei iubiri Mamă, bună mamă! Dar de vrei un fiu voinic Luminos ca para Tu-l invaţă cît e mic Ce e cinstea, ţara! li In slujba mamei şi a copilului La noi în ţară reţeaua de ocrotire a mamei şi a copilului este o realizare a regimului democrat-popular. Numai în regiunea noastră au luat fiinţă 59 case de naşteri, secţii de maternitate şi chiar spitale de specialitate. De la serviciul de obstetrică-ginecologie cu 50 de paturi, care a fost pînă în 1947, şi pînă la actuala maternitate din Ltrasul Stalin, cu 165 paturi de adulţi şi 94 paturi de copii care şi-a deschis porţile la 8 martie a anului 1952, este o caie lungă dar plină de roade. Avind cadre medicale şi auxiliare tot mai bine pregătite profesional şi cu ataşament faţă de instituţie şi de regimul democrat-popular, s-a ajuns ca această instituţie să primească diploma de instituţie fruntaşă pe regitire. Cadre medicale, ca dr. Virginia Misinteanu, sora Aneta Manolescu şi multe altele care şi-au închinat viaţa mamei şi copilului, fac cinste instituţiei în care lucrează. Intre rezultatele obţinute în ultimii 4 ani amintim: mortinatailitatea şi mortalitatea precoce care au scăzut aproape la zero. Naşterile la domiciliu sau redus de la 15 la sută la 6 la silită, consultaţiile la policlinică au crescut de la 32.250 la 41.283. O realizare deosebit de preţioasă în ultimul timp, este introducerea psihoprofilaxiei, ca metodă a naşterii fără dureri, a cărei extindere constituie unul din obiectivele de viitor. Dr. IOAN SBIRCEA, directorul spitalului de ginecologie obstetrică Noul film romînesc „Oikdsla sfărîmîtîM“ Iubitorii spectacolelor cinematografice din Oraşul Stalin, vor putea viziona, începând de luni 3 iunie, pe eerarul cinematografului „Al. Gorki”, noua realizare a cinematografiei noastre, ,,Citadela sfărîmată’’ după piesa cu acelaşi nume a scriitorului Horia Lovinescu, laureat al Premiului de Stat. In vederea experimentării măsurilor pentru îmbunătăţirea sistemului de salarizare FORŢA COLECTIVULUI Fabrica „Nicovala“ din Sighişoara... De aproape două Luni, se studiază aici posibilităţile pentru trecerea la experimentarea măsurilor de aplicare a sistemului de salarizare îmbunătăţit. Acţiunea de consultare iniţiată în acest scop, a cuprins aproape toţi muncitorii şi tehnicienii fabricii. Fiecare are cite ceva de spus, fiecare are de făcut o propunere. E un sprijin preţios pe care colectivul îl dă comisiilor şi subcomisiilor însărcinate cu aceasta. Şi în fiecare propunere, în fiecare părere exprimată cu sentimentul convingerii despre buna reuşită a acestor măsuri, găseşti ceva nou, ceva folositor întregului colectiv. Iată una din aceste propuneri. Aparţine muncitorilor din secţia lăcătuşerie-montaj. — La noi să se lucreze în regie! — au spus ei. Şi au venit şi cu argumente. Aici se execută operaţii foarte variate, la care nu se poate stabili o normă tehnică. Normele stabilite pînă în prezent, după „apreciere“ au constituit o frînă în calea creşterii productivităţii muncii şi totodată în cartea unei juste retribuiri a muncii. De aceea, de multe ori, salariile „se aranjau“ tot după aprecieri, nemaioglindind valoarea reală a muncii prestate. Propunerea fiind justă, conducerea administrativă (director tov. Ioan Pupăză) n-a rrrtîrziat să ia toate măsurile pentru aplicarea ei. Important şi totodată îmbucurător, este faptul că iniţiative nu mai puţin valoroase, menite să asigure succesul experimentării sistemului îmbunătăţit de salarizare, au venit şi din partea conducerii fabricii. După un studiu prealabil, conducerea administrativă, îndrumată de organizaţia de partid şi cu sprijinul comitetului de îm- treprindere, a luat iniţiativa organizării un adunări cu muncitorii secţiei turnătorie. In cadrul acesteia s-a propus organizarea marfeiî în echipe — în locul celei individuale — cu plata în acord colectiv. Este lesne de înţeles interesul viu pe care această propunere l-a stîrnit în rindul celor prezenţi la adunare. Munca în colectiv este mai stimulativă, ea antrenează totalitatea muncitorilor din echipa respectivă, sporeşte cointeresarea oamenilo faţă de îndeplinirea sarcinilor de plan, face ca muncitorii mai slab pregătiţi profesional să fie ajutaţi pentru a atinge nivelul celor mai buni. Aşadar, noua organizare a fost aprobată în unanimitate şi aplicată încă de la începutul lunii aprilie. Rezultatele obţinute, după o lună de experimentare, au întrecut toate așteptările. Iată-le: salariul mediu a crescut în această lună cu aproape 10 la sută, rebuturile au scăzut de la 5,91 la sută la numai 1,4 la sută — ceea ce reprezintă o economie de aproximativ 15.000 lei lunar — iar productivitatea muncii a crescut cu peste 12 la sută. In phis s-a simplificat simţitor sistemul de ţinere a evidenţelor primare. Experienţa acumulată pînă acum în această privinţă va servi fără doar şi poate colectivului fabricii „Nicovala“ din Sighişoara la mai buna organizare în viitor a muncii în întreaga fabrică. Ea oglîndeşte clar rezultatele cointeresării materiale pe care munca în acord colectiv a creat-o muncitorilor de aici, creînd totodată un interes general pentru ridicarea muncitorilor rămaşi în urmă la nivelul fruntaşilor. Sînt rezultate care încă da pe acum pot constitui o garanţie, că aici, experimentarea măsurilor de aplicare a sistemului de salarizare şi normare îmbunătăţit va da roadele aşteptate. REMUS VINTU DE EXPOZIŢIA SOVIETICA „FOLOSIREA ENERGIEI ATOMICE IN SCOPURI PAŞNICE" Din toate colţurile regiunii noastre şi chiar şi din alte regiuni, continuă să sosească zilnic grupuri de oameni ai muncii veniţi să viziteze expoziţia sovietică „Folosirea energiei atomice în scopuri paşnice”. Aseară, numărul vizitatorilor a depăşit 40.000. Conţinutul bogat al expoziţiei şi explicaţiile competente ale specialiştilor sovietici, care o însoţesc, s-au bucurat de o mare preţuire din partea vizitatorilor. In afară de aceasta, specialiştii sovietici au ţinut conferinţe explicative în cîteva întreprinderi şi instituţii. Ultima conferinţă de acest fel a avut loc la azinele „Steagul Roşu” din Oraşul Stalin. Ea a fost susţinută de tov. ing. N. V. Berkov şi a avut ca temă „Folosirea energiei atomice în scopuri paşnice”. In timpul şederii tot în Oraşul Stalin, oaspeţii sovietici s-au interesat îndeaproape de viaţa şi munca locuitorilor regiunii noastre, făcînd vizite şi excursii de documentare. In cursul zilei de ieri, grupul de specialişti sovietici a vizitat Muzeul Regional, unde au fost intîmpinaţi de Iov. I. Podea, directorul muzeului şi de colaboratorii săi ştiinţifici. Duminică la ora 9 seara, expoziţia sovietică îşi începe an activitatea în Oraşul SaTn, urmînd să fie deschisă in curînd la Iaşi. PESTE 40.000 DE VIZITATORI EXPOZIŢIA VA MAI FI DESCHISA, NUMAI AZI ŞI MIINE ■ Brigada la franţardă la întreţinerea costurilor Brigadierul Ioan Cindea se întorcea voios la noul sediu al gospodăriei agricole colective „Viaţa nouă” din satul Ghinchiuş, raionul Tîrnăveni — după o muncă susţinută la cîimp. Era mulţumit de munca pe care o depuseseră colectiviştii din brigada sa la plivitul păioaselor de primăvară şi toamnă. Fuseseră plivite 53 ha. cu griu de toamnă şi primăvară, orz şi ovăz. La aceste realizări se mai adaugă şi prima praşilă la 12 ha. cu cartofi. In prezent, colectiviştii au început prima praşilă la porumb. La adunarea membrilor gospodăriei agricole colective s-a făcut bilanţul întrecerii între brigăzi. Tov. Octavian Popa, preşedintele gospodăriei, a anunţat că brigada I-a se află în frunte la întreţinerea culturilor. Pentru munca depusă de conştiinciozitate în toate acţiunile, au fost evidenţiaţi colectiviştii Carol Cîndea, Nicolae Sim, precum şi Ioan Cîndea, ION FLOREA, coresp. (Continuare în pag. 2-a) Rezoluţia plenarei Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, din 27—29 decembrie 1956, prevede pentru activitatea de gospodărie comunală şi locativă, o serie de trăsuri ce trebuie luate, pentru ca prin traducerea lor în viaţă să se asigure o creştere continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc. Sarcinile ce stau în faţa sfaturilor populare, pe linia gospodăriei comunale şi locative, se pot concretiza prin satisfacerea nevoilor gospodăreşti şi de trai ale populaţiei; îmbunătăţirea condiţiilor de locuit; deservirea nevoilor tehnologice ale întreprinderilor industriale din centrele deservite cu producţia şi prestaţiile deservite, specifice activităţii de gospodărie comunală. In baza Directivelor ce rezultă din rezoluţia plenarei C.C. al P.M.R. din decembrie 1956 şi ţinind cont de sarcinile fundamentate privind activitatea secţiunilor de gospodărie comunală, comitetul executiv al sfatului popular regional a trecut la reorganizarea întreprinderilor comunale şi a întreprinderilor de locuinţe şi localuri existente în anul 1956. Prin noua formă de organizare a întreprinderilor amintite mai sus, s-a ajuns la o mai justă împărţire teritorială a activităţii acestora, avîndu-se la bază principiul gospodăriei orăşeneşti. Astfel, faţă de 14 întreprinderi existente in 1956, din care 9 au fost cu pierderi planificate, în urma comasării unor întreprinderi comunale cu întreprinderi de locuinţe şi localuri, precum şi crearea a două noi întreprinderi în oraşele Tîrnăveni şi Codlea activitatea gospodăriei comunale şi locativă o desfăşoară în prezent 9 întreprinderi, din care numai 3 cu pierderi planificate. Rezultatele imediate, obţinute prin reorganizarea întreprinderilor, sunt: crearea de noi servicii de salubritate în oraşele Tîrnăveni, Blaj, Rupea, Cisnădie, Codlea şi Zărneşti; reducerea cheltuielilor administrative-gospodăreşti cu cca. 15 la sută; reducerea preţului de cost faţă de anul 1956 cu minus 0,91 la sută, ceea ce înseamnă în cifre absolute, o economie de 705.600 lei, reducerea alocărilor de la buget pe anul 1957, privind pierderea planificată cu 16,5 la sută faţă de realizările anului 1956. În cursul anului 1957, se va pune un accent deosebit pe activitatea de salubrizare a oraşelor regiunii noastre. Se va obţine o mai mare mecanizare a muncii acestei ramuri de activitate, prin dotarea întreprinderilor cu mijloace de transport auto, ca autocamioane, autogunoiere, autostropitoare etc. Deservirea populaţiiei prin transportul în comun de persoane cu autobusele în anul 1957 se va înregistra o îmbunătăţire simţitoare, care încă din primele 4 luni ale anului 1957 s-a concretizat prin mărirea parcului circulant cu 17 autobuse şi 10 taximetre (din care 5 în oraşul Sibiu şi 5 în Oraşul Stalin). Comitetul executiv al sfatului popular regional cunoscînd greutăţile ce se întîmpină în domeniul transportului în comun, în oraşele Sibiu şi Tîrnăveni, a depus eforturi pentru a remedia această situaţie, creînd servicii de transport în comun cu autobusele şi în oraşele sus-amintite. Un aspect îmbucurător, îl reprezintă şi rezolvarea problemei aprovizionării cu apă a populaţiei din oraşele regiunii noastre. Astfel, în timp ce în Oraşul Stalin, Sibiu, Sighişoara, Predeal lipsa de apă este întîmplătoare, datorită influenţelor naturii (lipsa de apă la surse) trecătoatoare însă, în oraşele Tîrnăveni şi Făgăraş, prin lucrările in curs de executare, se va pune ,la dispoziţia cetăţenilor, chiar în anul acesta, cantităţi st» fieiente de apă. Prin impulsionarea lucrărilor pir rv țn/T »lîmp.n.t’îarpei mraşuluî Mediaş cu apă se va ajunge ca înainte de termen, adică în anul 1959, această lucrare să fie pusă în funcţiune. De asemenea, faţă de nevoile populaţiei din oraşul Cisnădie privind apa potabilă, comitetul executiv a repartizat pentru anul 1957 suma de 1.300.000 lei pentru introducerea apei potabile în oraş. Tot în cursul anului 1957 în Oraşul Stalin se vor termina lucrările de extindere a reţelelor de gaz metan în cartierele Şchei şi Ilie Pintilie şi începerea lucrărilor de gazificare a unui număr de 38 NICOLAE DRUGA şeful secţiunii de gospodărie comunală a sfatului popular al regiunii Stalin Probleme actuale şi de viitor privind gospodăria orășeneasca