Drum Nou, iulie 1955 (Anul 14, nr. 3901-3926)
1955-07-02 / nr. 3901
llJi 2005 PROLETART DIN TOATE TARILE UNITI-V AL COMITETULUI REGIONAL PM.R.SI AL ALOSFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STALIN ANUL XIV. Nr. 3901 * MARTI 2 IULIE 1957 * 4 PAGINI 20 BANI Din experienţa gospodăriei agricole de stat Hălchiu, în folosirea porumbului ca bază furajeră Mărirea efectivului de animale şi a producţiei acestora este legată, în primul rînd de hrană, adică de asigurarea bazei furajere. Im această privinţă, gospodăria agricolă de stat din Hălchiu, a făcut un salt destul de mare, pentru că în 1956 s-a însărftînţat 10 la sută din suprafaţa arabilă cu plante de nutreţ. Acest lucru reprezintă um real progres faţă de anuul 1949, atît diripunct de vedere cantitativ cit şi al calităţii producţiei de nutreţ la unitatea de suprafaţă. Cu toate aceste realizări în anumite perioade ale anului, cu deosebire vara, lunile secetoase (iulie şi august) şi peste iarnă, animalele gospodariei nu au asigurată hrana. De aceea producţia scade şi e de calitateinferioară. Mai ales hrănirea unilaterală din timpul iernii, cu paie şi coceni ar scoate un efectiv mare de animale din circuitul economic al producţiei, producând goluri care se pot resimţi asupra vieţii economice. Pentru remedierea acestei stări de lucruri se dau o serie de soluţii, ca de pâdă: mărirea suprafeţei cu plante de nutreţ, îmbunătăţirea păşunilor naturale, producerea de seminţe de nutreţ, (pentru a crea zone îmierbate), etc. Dar toate acestea sînt lucrări de lungă durată, de perspectivă, care nu se armonizează imediat cu nevoile crescînde ale oamenilor muncii, şi cu sarcinile trasate în hootărîrile celui de-al 11-lea Congres al partidului. De aceea în actualul stadiu an cunoştinţelor agrotehnice, singura plantă care poate umple golurile de peste ani, în hrănirea animalelor, este porumbul, pentru că este cea mai productivă şi valoroasă plantă furajeră, puţind îi ,folosită ca masă verde, fim, conveier, nutreţ murat şi boabe. Cu deosebire, boabele de porumb sunt consumate cu plăcere de toate speciile de animale, ca boi, oi, porci şi păsări, contribuind în cea mai mare măsură la îngrăşarea lor, mărirea producţiei de lapte, carne şi la creşterea tineretului. Pentru a aprecia şi mai bine valoarea nutritivă a porumbului, comparativ cu alte plante, să dăm cîteva exemple. In anul 1956, în raza comunei Hălchiu, s-au obţinut în medie 2800 kg. porumb la hectar. Prin urmare, dacă judecăm din punct de vedere al valorii nutritive, un ha. de porumb cu o producţie medie de 2800 kg. boabe, produce 3645 unităţi nutritive pe cînd un hectar de ovăz, cu o producţie medie de 1250 kg. produce numai 1250 unităţi. Cu cele 2800 kg. porumb se pot îngrăşa 7 porci de 100 kg. fiecare, pe cîrd cu 1400 kg. ovăz numai 3 porci. La fel, dacă judecăm valoarea alimentară a porumbului murat şi producţia acestuia, se situează în fruntea tuturor plantelor de nutreţ. De pildă, la gospodăria noastră în anul 1956, s-au obţinut 25.000 kg. masă verde la ha., în stadiul bobului în lapte. Dar posibilităţile de a mări producţia de masă verde sînt inepuizabile, plutîmidu-se ridica pînă la 30.000-50.000 kg. la ha. De exemplu, dacă se îngraşe bine terenul, iar porumbul se seamănă în cuiburi aşezate în pătrat, obţinem 20.000 cuiburi, iar de fiecare fir din cuib, se obţine, în medie 2,5 kg., deci la un ha. porumb se pot obţine 50.00°cg. masă verde pentru murat. Nici o altă plantă agricolă nu a dat o astfel de producţie. Doar cartofii şi sfecla de nutreţ dau cantităţi asemănătoare. Prima însă necesită de două ori mai multe zile-om, iar a doua, de 5 ori. Apoi, din punct de vedere al valorii alimentare, sfecla de nutreţ produce numai 6.600 unităţi nutritive şi 180 kg. albumină digestibilă la ha, pe cîrd porumbul murat, cu bobul în lapte, produce 11.500 unităţi nutritive şi 350 kg. albumină digestibilă la ha. Cu cele 11.500 unităţi nutritive de la un ha. porumb, se pot produce 23.000 litri lapte, iar cu cele 350 kg. albumină digestibilă 7000 litri. In afară de toate acestea, porumbul mai are un mare avantaj: se poate folosi ca plantă de nutreţ în cultura a doua, după rapiţă, orz şi borceag de toamnă. In acest caz de pe aceeaşi suprafaţă de teren se pot obţine două recolte de masă verde, pe an, ca fîn, şi porumb murat. , Anul acesta, în urma rezultatelor obţinute şi a măsurilor luate, cantitatea de porumb murat în gospodăria din Hălchiu, va creşte şi mai mult faţă de anii precedenţi. In afară de aceste foloase economice, porumbul, mai ales cel murat, prin proprietăţile sale biologice contribuie în mare măsură la întărirea sănătăţii animalelor dar şi a oamenilor. Din studiile făcute pînă astăzi se cunoaşte (Continuare în pag. 2 a) ZIUA ÎNVAȚĂTORULUI Aspect de la fesivitatea din amfiteatrul Instituului poli-tehnic. im CE E NOU CINEMATOGRAFUL SINDICAL C.F.R. La Sighişoara a început să funcţioneze un nou cinematograf în localul clubului muncitoresc C.F.R. El va acoperi o mare parte din necesităţile culturale ale publicului sighişorean. T. IOAN, coresp. „GRADINA DE VARA” La bufetul „Piatra Craiului“ dir. Zărneşti, s-a deschis de curând şi o frumoasă grădină de vară -restaurant. Impunătoare şi amenajată cu gust, într-un peisaj plăcut, ea va fi un minunat loc ■ de recreaţie şi distracţie pentru locuitorii şi vizitatorii oraşului Zărneşti. M. STANILA, coresp.or ★ Veşti de pe ogoarele comunei Scorei In fiecare din cele 3 sate ale comunei Scorei, a luat fiinţă cîte o întovărăşire agricolă. In Colun, din toamna anului 1956, iar în Scorei şi Sărata din primăvara asta. Munca bună, conştiincioasă şi la timp depusă de S.M.T. culturilor şi-a dat roadele, anunţînd o recoltă bogată, ceea ce a determinat şi alte familii de ţărani muncitori să ceară intrarea în întovărăşiri. ★ Muncile agricole de vară se desfăşoară tot mai mniera în comună. La porumb, s-a început praşila IH-a, iar la cartofi e pe terminate. Printre cei mai harnici se numără întovărăşiţii Vintilă Octavian din Colan, Ion S. Pancu din Scorei, ţăranul individual Gheorghe P. Streza din Scorei şi alţii. SIBIU In luptă pentru îndeplinirea şi depăşirea normelor cu motivare tehnică UNUL DINTRE CEI MULŢI Nu ştiu de ce l-am asemuit tocmai cu un instrumentist care face parte dintr-o uriaşă orchestră simfonică. Poate datorită faptului că minierele, manivelele şi butoanele maşinii de rectificat mi s-au părut a fi clapele unui pian sau claviatura de la o uriaşă orgă. Mişcările lui sigure, stăpânirea totală a maşinii, se întruchipează într-un fragment dintr-o compoziţie ale cărei melodii umplu cu mânidrie inima muncitorului. Acordurile acestei compoziţii minunate care se intitulează U.T.O.S.-26 Universal, se aştern lin peste câmpiile Bărăganului, sau zguduie puternic liniştea zorilor de zi, atît de frumoase în Ardeal, făcînd ca viaţa acelora care muncesc să devină tot mai frumoasă, mai plină de roade. Şi aşa cum fiecare instrument şt, prin măiestria sa, poate contribui la prezentarea perfectă a operei executate, aşa şi „instrumentistul” meu, rectificatorul Nicollae Ilioiu de la secţia bioc-motor a Uzinelor de tractoare din Oraşul Stalin, contribuie din plin la perfecţionarea şi executarea în condiţii mereu îmbunătăţite a măreţei compoziţii, tractorul românesc. Incepînd cu data de 1 iu-, nie, muncitorii din., secţia bloc-motor, au început să lucreze după norme cu motivare tehnică. Alături de ceilalţi muncitori şi rectificatorul Ilioiu a primit cu deosebit interes introducerea normelor cu motivare tehnică. Şi chiar înaintea introducerii noului sistem, al normelor cu motivare tehnică, el a luat parte activă la dezbaterile privind măsurile destinate îmbunătăţirii sistemului de salarizare şi normare a muncii. Pentru a se realiza noile norme cu motivare tehnică, era nevoie de anumite măsuri tehnicoorganizatorice. O asemenea măsură, propusă de rectificatorul Ilioiu şi accentată ca bu...ă, a fost aprovizionarea din timp a locului de muncă cu materiale. înainte, procesul de producţie se desfăşura în aşa fel, încât începea să lucreze abia la ora 16—11, deoarece nu primea piese de la călire. La propunerea lui, odată cu intrarea în vigoare a normelor cu motivare tehnică, locul de muncă este aprovizionat din timp cu piesele necesare. înainte, pentru rectificarea unui arbore cotit avea 36 de minute, cu 1,11 lei. Realizez o depăşire de 150—200 la sută, obţinea zilnic un cîştig de 35—43 lei. In momentul de faţă, conform noilor norme, timpul pentru executarea aceleiaşi operaţii este de 17 minute, avînd ca preţ 1,32 lei. Depăşind şi aceste norme cu 20—30 la sută, realizează un câștig zilnic între 42—45 iei. Cunoscind foarte bine meseria pe care o practică, rectificatorul Nicolae Ilioiu, a căutat să predea tainele acesteia și altora. Incepind din anul 1950, de cînd lucrează la Uzinele de tractoare, a calificat la locul de muncă 10 tineri, dintre care doi, Marin Dragomir, fruntaşa în producţie şi Ştefan Varga, lucrează şi astăzi alături de el. La linia arbore-motor unde lucrează Ilovu, lucrează şi frezorul Gheorghe Chirciu. Acest frezor, înainte vreme întîrzia sistematic de la serviciu, nu folosea din plin timpul de lucru şi, bineînţeles, la salar era nemulţumit. Ilioiu nu a stat pasiv. Şi-a propus să-l ajute pe Chirciu. A stat de vorbă în repetate rânduri cu el, arătîndu-i că ceea ce face nu este în folosul lui, deoarece cîştigă puţin şi nu e nici în folosul colectivului din secţie, deoarece îngreunează îndeplinirea planului. Rezultatul acestor discuţii tovărăşeşti a fost că azi Chirciu vine cu o jumătate de oră mai devreme la serviciu şi îşi organizează bine locul de muncă. Folosind din plin orele de lucru, obţine un cîştig frumos şi este mulţumit. Aş mai putea spune multe despre Ilioiu, acest „instrumentist” care în ritmul şi melodia maşinilor aduce cîntul păsărilor, frumuseţea plaiurilor, zumzetul pădurilor de brad, sunetul cristalin al pîrîiaşelor de munte, pe care în excursiile făcute în fiecare duminică, le admiră, le roîngîie cu privirile şi care îi dau apoi putere şi elau acolo, la locul lui de muncă, lingă maşina lui de rectificat. Şi atunci când tractorul duduie pe cîmpuri, cînd arborele cotit rectificat de el, pune în mişcare pistoanele ce urnesc din loc maşina, saltă de bucurie şi inima lui, ştiind că şi-a îndeplini cu cinste datoria de comunist. RADU GLIED Adunarea festivă a învăţătorilor din Oraşul Stalin împodobit sărbătoreşte cu, steaguri, portrete şi flori, amfiteatru! Institutului politehnic din Oraşul Stalin, a cunoscut duminică 30 iunie o vie însufleţi,re, însufleţirea celor vîrstnici, dascălii copiilor din oraşul nostru. Ceea ce atrăgea atenţia la prima viţto era mulţiimea tîmplelor cărunte, mărturie a unei îndelungate experienţe pedagogice discutând cu aprindere despre semnificativul eveniment la care participă. După cuvântul de deschidere, rostit de tov. Maria Ionescu, şeful secţiei de învăţămînt a sfatului popular orăşenesc, tov. Vasile Iovjescu, preşedintele Sindicatului muncitorilor din învăţămint, aduce un salut fierbinte cadrelor didactice care participă la prima adunare festivă a „Zilei învăţătorului”. Urmează apoi raportul tov. Romulus Şandru, secretar al sfatului popular orăşenesc, care a spus printre altele: „Lecţiile care s-au predat în şcolile noastre au fost axate pe fundamentul concepţiei material şi-dialectice despre lume şi viaţă. Multe lecţii au avut un înalt nivel ştiinţific, pedagogic, autorii lor dovedindu-se adevăraţi creatori in mînuirea materialului, procedeelor şi metodelor de predare”. Terminindu-şi raportul, tov. Romulus Şandru înmânează distincţiile acordate de guvern unor profesori şi învăţători fruntaşi. Pentru rodnica sa activitate pedagogică, desfăşurată neobosit timp de 52 de ani, la catedră şi ca autor de manuale şcolare, profesorului David Rudolf, de la şcoala medie nr. 2, i s-a conferit titlul de „profesor fruntaş”. Emoţionat, bătrânul profesor a rostit: „Această deosebită cinste care mi s-a făcut, nu constituie laurii pe care să adorm, ci e un imbold in munca mea de fiecare zi”. Rînd pe rând, îşi primesc apoi distincţiile, educatoarea fruntaşă Aurelia Murteanu, care s-a dedicat trup şi suflet, de acum 31 de ani, creşterii micuţilor ajutîndu-i să facă primii paşi spre viaţă, învăţătoarea Maria Micu, de la şcoala de 7 ani nr. 2, care a primit „Medalia Muncii”, profesoara fruntaşă Emilia Reicheimer, şi Constantin Becarian, distins cu „Medalia Muncii”. Din partea şcolarilor, un grup de pionieri au oferit profesorilor fruntaşi frumoase buchete de flori, iar pioniera Smaralda Nicolescu, de la şcoala medie nr. 5, a transmis omagiul plin de recunoştinţă învăţătorilor şi profesorilor, asigurînidu-i că elevii se vor strădui să înveţe cît mai temeinic, obţinrnd rezultate din ce în ce mai bune. C. GRINDEANU , 3tt ci tufe Noi clădiri pentru ceferişti Antrenaţi in întrecerea socialistă, ceferiştii de la secţia de întreţinere, construcţii şi clădiri C.F.R. Oraşul Stalin îşi exprimă dorinţa şi notarrea de a îmtîmpina ziua de 23 August cu noi succese în muncă. In acest scop ei s-au angajat să execute şi să dea în folosinţă 8 apartamente muncitoreşti în cartierul ,,8 Mai”, locuinţele muncitoreşti din Valea Homorodului şi încă 4 apartamente. De asemenea se vor amenaja locuinţele muncitoreşti din staţiile Brădet şi Zărneşti şi se vor executa toate lucrările de finisaj la 90 aparatamente din Timiş-Mărfuri date în folosinţă. Vor fi apoi amenajate locuinţe muncitoreşti nr. 6 staţii din cuprinsul Direcţiei regionale Stalin. Toate aceste lucrări se vor executa din fondul întreprinderii, realizarea lor fiind asigurată de harnicii muncitori, care primtr-o mai bună organizare a muncii reuşesc să obţină zilnic noi succese. Fruntaşi în producţie sunt tov. Ştefan David, zidar, care depăşeşte norma zilnică în medie cu 50 la sută, Ioan Balázs, zidar, cu o depăşire medie de 49 la sută, Eugen Daniel, zugrav, cu 53 la sută, Carol Szabó, instnator, cu 57 la sută, Ludovic Kikics, zidar, cu 46 ■* la sută şi alţii, care zi de zi reuşesc să înscrie succese noi în realizarea sarcinilor de plan ce le revin. Datorită acestor străduinţe, unitatea are un avans important în muncă, iar la data de 24 iunie lucra în contul zilei de 4 iulie. Z. MIREL, coresp. IN PLINA CAMPANIE DE RECOLTARE A FÎNULUI Cu multă pri- cepere lucrează * la uscatul finu’ui .* tov. Ileana Marciu, fruntaşă în muncile agricole din satul Hîrsani, raionul Făgăraş. In toată regiunea a început recoltatul finului. Ţăranii muncitori lucrează cu însu- „a—TM fleţire ca să a jfe SSi dune furaje de ‘ bună calitate. , , Aproape 3.500 kg. din trifoi au obţinut la hectar colectiviştii din Codlea, la primul cosit.