Drum Nou, iulie 1955 (Anul 14, nr. 3901-3926)

1955-07-02 / nr. 3901

llJi 2005 PROLETART DIN TOATE TARILE UNITI-V AL COMITETULUI REGIONAL PM.R.SI AL ALO­­­SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STALIN ANUL XIV. Nr. 3901 * MARTI 2 IULIE 1957 * 4 PAGINI 20 BANI Din experienţa gospodăriei agricole de stat Hălchiu, în folosirea porumbului ca bază furajeră Mărirea efectivului de ani­male şi a producţiei acestora este legată, în primul rîn­d de hrană, adică de asigurarea bazei furajere. Im această pri­vinţă, gospodăria agricolă de stat din Hălchiu, a făcut un salt destul­ de mare, pentru că în 1956 s-a însărftînţat 10 la sută din suprafaţa arabilă cu plante de nutreţ. Acest lucru reprezintă um real progres fa­ţă de anuul 1949, atît dir­­ipunct de vedere canti­tativ cit şi al calităţii pro­ducţiei de nutreţ la unitatea de suprafaţă. Cu toate aceste realizări în anumite perioade ale anului, cu deosebire vara, lunile secetoase (iulie şi august) şi peste iarnă, ani­malele gospodariei nu au asi­gurată hrana. De aceea pro­ducţia scade şi e de calitate­­inferioară. Mai ales hrănirea unilaterală din­ timpul iernii, cu paie şi coceni ar scoate un efectiv mare de animale din circuitul economic al­ produc­ţiei, producând goluri care se pot resimţi asupra vieţii eco­nomice. Pentru remedierea acestei stări de lucruri se dau o serie de soluţii, ca de pâdă: mă­rirea suprafeţei cu plante de nutreţ, îmbunătăţirea păşu­nilor naturale, producerea de seminţe de nutreţ, (pentru a crea zone îmierbate), etc. Dar toate acestea sînt lucrări de lungă durată, de perspectivă, care nu se armonizează ime­diat cu nevoile crescînde ale oamenilor muncii, şi cu sar­cinile trasate în hootărîrile celui de-al 11-lea Congres al partidului. De aceea în ac­tualul stadiu an­ cunoştinţelor agrotehnice, singura plantă care poate umple golurile de peste ani, în hrăn­irea anima­lelor, este porumbul, pentru că este cea mai productivă şi valoroasă plantă furajeră, puţind îi ,folosită ca masă verde, fim, conveier, nutreţ murat şi boabe. Cu deosebire, boabele de porumb sunt con­sumate cu plăcere de toate speciile de animale, ca boi, oi, porci şi păsări, contri­buind în cea mai mare mă­sură la îngrăşarea lor, mări­rea producţiei de lapte, car­ne şi la creşterea tineretu­lui. Pentru a aprecia şi mai bine valoarea nutritivă a porumbului, comparativ cu alte plante, să dăm cîteva e­­xemple. In anul 1956, în raza comunei Hălchiu, s-au obţinut în medie 2800 kg. porumb la hectar. Prin urmare, d­acă ju­decăm din punct de vedere al valorii nutritive, un ha. de porumb cu o producţie me­die de 2800 kg. boabe, pro­duce 3645 unităţi nutritive pe cînd un hectar de ovăz, cu o producţie medie de 1250 kg. produce numai 1250 uni­tăţi. Cu cele 2800 kg. porumb se pot îngrăşa 7 porci de 100 kg. fiecare, pe cîr­d cu 1400 kg. ovăz numai 3 porci. La fel, dacă judecăm valoarea alimentară a porumbului mu­rat şi producţia acestuia, se situează în fruntea tuturor plantelor de nutreţ. De pildă, la gospodăria noastră în anul 1956, s-­au obţinut 25.000 kg. masă verde la ha., în stadiul bobului în lapte. Dar posi­bilităţile de a mări produc­ţia de masă verde sînt ine­puizabile, plutîmidu-se ridica pî­­nă la 30.000-50.000 kg. la ha. De exemplu, dacă se îngraşe bine terenul, iar porumbul se seamănă în cuiburi aşezate în pătrat, obţinem 20.000 cui­buri, iar de fiecare fir din cuib, se obţine, în medie 2,5 kg., deci la un ha. porumb se pot obţine 50.00°­­cg. masă verde pentru murat. Nici o altă plantă agricolă nu a dat o astfel de producţie. Doar cartofii şi sfecla de nutreţ dau cantităţi asemănătoare. Prima însă necesită de două ori mai multe zile-om, iar a doua, de 5 ori. Apoi, din punct de vedere al valorii ali­mentare, sfecla de nutreţ pro­duce numai 6.600 unităţi nu­tritive şi 180 kg. albumi­nă di­­gestibilă la ha­, pe cîr­d po­rumbul murat, cu bobul în lapte, produce 11.500 unităţi nutritive şi 350 kg. albumină digestibilă la ha. Cu cele 11.500 unităţi nutritive de la un ha. porumb, se pot pro­duce 23.000 litri lapte, iar cu cele 350 kg. albumină diges­­tibilă 7000 litri. In afară de toate acestea, porumbul mai are un mare avantaj: se poate folosi ca plantă de nutreţ în cultura a doua, după rapiţă, orz şi bor­­ceag de toamnă. In acest caz de pe aceeaşi suprafaţă de teren se pot obţine două re­colte de masă verde, pe an, ca fîn, şi porumb murat. , Anul acesta, în urma re­zultatelor obţinute şi a mă­surilor luate, cantitatea de po­rumb murat în gospodăria din Hălchiu, va creşte şi mai mult faţă de anii precedenţi. In afară de aceste foloase eco­nomice, porumbul, m­ai ales cel murat, prin proprietăţile sale biologice contribuie în mare măsură la întărirea să­nătăţii animalelor dar şi a oamenilor. Din studiile fă­cute pînă astăzi se cunoaşte (Continuare în pag. 2 a) ZIUA ÎNVAȚĂ­TORULUI Aspect de la fesivitatea din amfiteatrul In­­stitu­ului poli-t­ehnic. im CE E NOU CINEMATOGRAFUL SINDICAL C.F.R. La Sighişoara a început să funcţioneze un nou cinema­tograf în localul clubului muncitoresc C.F.R. El va acoperi o mare parte din necesităţile culturale ale publicului sighişorea­n. T. IOAN, coresp. „GRADINA DE VARA” La bufetul „Piatra Craiului“ dir. Zărneşti, s-a deschis de curând şi o frumoasă grădină de va­ră -rest­aurant. Impun­ătoar­e şi amenajată cu gust, într-un peisaj plăcut, ea va fi un mi­nunat loc ■ de recreaţie şi distracţie pentru locuitorii şi vizitatorii oraşului Zărneşti. M. STANILA, coresp.­­or ★ Veşti de pe ogoarele comunei Scorei In fiecare din cele 3 sate ale comunei Scorei, a luat fiinţă cîte o întovărăşire agri­colă. In Col­un, din toamna anului 1956, iar în Scorei şi Sărata din primăvara asta. Munca bună, conştiincioasă şi la timp depusă de S.M.T. culturilor şi-a dat roadele, a­nunţînd o recoltă bogată, ceea ce a determinat şi alte fami­lii de ţărani muncitori să ceară intrarea în întovărăşiri. ★ Muncile agricole de vară se desfăşoară tot mai mnier­a în comună. La porumb, s-a început praşila IH-a, iar la cartofi e pe terminate. Prin­tre cei mai harnici se nu­mără întovărăşiţii Vintilă Oc­­tavian din Colan, Ion S. Pan­­cu din Scorei, ţăranul indi­vidual Gheorghe P. Streza din Scorei şi alţii. SIBIU In luptă pentru îndeplinirea şi depăşirea normelor cu motivare tehnică UNUL DINTRE CEI MULŢI Nu ştiu de ce l-am ase­muit tocmai cu un instrumen­tist care face parte dintr-o uriaşă orchestră simfonică. Poate datorită faptului că minierele, manivelele şi bu­toanele maşinii de rectificat mi s-au părut a fi clapele unui pian sau claviatura de la o uriaşă orgă. Mişcările lui sigure, stăpânirea totală a maşinii, se întruchipează în­tr-un fragment dintr-o com­poziţie ale cărei melodii um­plu cu mânidrie inima munci­torului. Acordurile acestei compoziţii minunate care se intitulează U.T.O.S.-26 Uni­versal, se aştern lin peste câmpiile Bărăganului, sau zgu­duie puternic liniştea zorilor de zi, atît de frumoase în Ardeal, făcînd ca viaţa a­­celora care muncesc să de­vină tot mai frumoasă, mai plină de roade. Şi aşa cum fiecare instrument şt, prin măiestria sa, poate contri­bui la prezentarea perfectă a operei executate, aşa şi „in­strumentistul” meu, rectifica­torul Nicollae Ilioiu de la sec­ţia bioc-motor a Uzinelor de tractoare din Oraşul Stalin, contribuie din plin la perfec­ţionarea şi executarea în con­diţii mereu îmbunătăţite a măreţei compoziţii, tractorul românesc. Incepînd cu data de 1 iu-, nie, muncitorii din., secţia bl­oc-motor, au început să lu­creze după norme cu motiva­re tehnică. Alături de ceilalţi muncitori şi rectificatorul I­­lioiu a primit cu deosebit in­teres introducerea normelor cu motivare tehnică. Şi chiar înaintea introducerii noului sis­tem, al normelor cu motivare tehnică, el a luat parte acti­­­­vă la dezbaterile privind mă­surile destinate îmbunătăţirii sistemului de salarizare şi normare a muncii. Pentru a se realiza noile norme cu motivare tehnică, era nevoie de anumite măsuri tehnico­­organizatorice. O asemenea măsură, propusă de rectifica­torul Ilioiu şi accentată ca bu...ă, a fost aprovizionare­a din timp a locului de muncă cu materiale. înainte, proce­sul de producţie se desfăşura în aşa fel, încât începea să lucreze abia la ora 16—11, deoarece nu primea piese de la călire. La propunerea lui, odată cu intrarea în vigoare a normelor cu motivare tehni­că, locul de muncă este a­­provizionat din­ timp cu pie­sele necesare. înainte, pentru rectificarea unui arbore cotit avea 36 de minute, cu 1,11 lei. Reali­zez o depăşire de 150—200 la sută, obţinea zilnic un cîş­­tig de 35—43 lei. In momen­tul de faţă, conform noilor norme, timpul pentru execu­tarea aceleiaşi operaţii este de 17 minute, avînd ca preţ 1,32 lei. Depăşind şi aceste norme cu 20—30 la sută, realizează un câștig zilnic între 42—45 iei. Cunoscind foarte bine me­seria pe care o practică, rec­tificatorul Nicolae Ilioiu, a căutat să predea tainele aces­teia și altora. Incepind din a­nul 1950, de cînd lucrează la Uzinele de tractoare, a ca­lificat la locul de muncă 10 tineri, dintre care doi, Marin Dragomir, fruntaş­a în produc­ţie şi Ştefan Varga, lucrează şi astăzi alături de el. La linia arbore-motor unde lucrează Il­ovu, lucrează şi frezorul Gheorghe Chirciu. Acest frezor, înainte vreme întîrzia sistematic de la ser­viciu, nu folosea din plin tim­pul de lucru şi, bineînţeles, la salar era nemulţumit. Ilio­iu nu a stat pasiv. Şi-a pro­pus să-l ajute pe Chirciu. A stat de vorbă în repetate rân­duri cu el, arătîndu-i că ceea ce face nu este în folosul lui, deoarece cîştigă puţin şi nu e nici în folosul colectivului din secţie, deoarece îngreunea­ză îndeplinirea planului. Re­zultatul acestor discuţii tovă­răşeşti a fost că azi Chirciu vine cu o jumătate de oră mai devreme la serviciu şi îşi organizează bine locul de muncă. Folosind din plin o­­rele de lucru, obţine un cîş­­tig frumos şi este mulţumit. Aş mai putea spune multe despre Ilioiu, acest „instru­mentist” care în ritmul şi me­lodia maşinilor aduce cîntul păsărilor, frumuseţea plaiuri­lor, zumzetul pădurilor de brad, sunetul cristalin al pî­­rîiaşelor de munte, pe care în excursiile făcute în fiecare duminică, le admiră, le roîn­­gîie cu privirile şi care îi dau apoi putere şi elau acolo, la locul lui de muncă, lingă maşina lui de rectificat. Şi atunci când tractorul du­duie pe cîmpuri, cînd arborele cotit rectificat de el, pune în mişcare pistoanele ce urnesc din loc maşina, saltă de bucu­rie şi inima lui, ştiind că şi-a înde­plini cu cinste datoria de comunist. RADU GLIED Adunarea festivă a învăţătorilor din Oraşul Stalin împodobit sărbătoreşte cu, steaguri, portrete şi flori, am­fiteatru! Institutului politeh­nic din Oraşul Stalin, a cu­noscut duminică 30 iunie o vie însufleţi,re, însufleţirea celor vîrstnici, dascălii copii­­­­lor din oraşul nostru. Ce­ea ce atrăgea atenţia la prima viţto era mulţiimea tîmple­­lor cărunte, mărturie a unei îndelungate experienţe peda­gogice discutând cu aprin­dere despre semnificativul e­­veniment la care participă. După cuvântul de deschi­dere, rostit de tov. Maria Io­­nescu, şeful secţiei de învă­­ţămînt a sfatului popular o­­răşenesc, tov. Vasile Iovjescu, preşedintele Sindicatului mun­citorilor din învăţă­mint, a­­duce un salut fierbinte cadre­lor didactice care participă la prima adunare festivă a „Zi­lei învăţătorului”. Urmează apoi raportul tov. Romulus Şandru, secretar al sfatului popular orăşenesc, care a spus printre altele: „Lecţiile care s-au predat î­n şcolile noastre au fost axate pe fun­damentul concepţiei materia­­l­­ şi-dialectice despre lume şi viaţă. Multe lecţii au avut un înalt n­ivel ştiinţific, peda­gogic, autorii lor dovedin­­du-se adevăraţi creatori in mînuirea materialului, proce­deelor şi metodelor de preda­re”. Term­ini­ndu-şi raportul, tov. Romulus Şandru înmânează distincţiile acordate de gu­vern unor profesori şi învă­ţători fruntaşi. Pentru rod­nica sa activitate pedago­gică, desfăşurată neobosit timp de 52 de ani, la­ cate­dră şi ca autor de manuale şcolare, profesorului David Rudolf, de la şcoala medie nr. 2, i s-a conferit titlul de „profesor fruntaş”. Emoţio­nat, bătrânul profesor a rostit: „Această deosebită cinste care mi s-a făcut, nu constituie laurii pe care să adorm, ci e un imbold in munca mea de fiecare zi”. Rînd pe rând, îşi primesc apoi distincţiile, educatoarea fruntaşă Aurelia Mur­teanu, care s-a dedicat trup şi su­flet, de acum 31 de ani, creşterii micuţilor ajutîndu-i să facă primii paşi spre via­ţă, învăţătoarea Maria Micu, de la şcoala de 7 ani nr. 2, care a primit „Medalia Mun­cii”, profesoara fruntaşă E­­milia Reic­heimer, şi Constan­tin Becarian, distins cu „Me­dalia Muncii”. Din partea şcolarilor, un grup de pionieri au oferit profesorilor fruntaşi frumoase buchete de flori, iar pionie­ra Smaralda Nicolescu, de la şcoala medie nr. 5, a trans­mis omagiul plin de recunoş­tinţă învăţătorilor şi profeso­rilor, asigurînidu-i că elevii se vor strădui să înveţe cît mai temeinic, obţinrnd rezul­tate din ce în ce mai bune. C. GRINDEANU , 3tt ci tufe Noi clădiri pentru ceferişti Antrenaţi in întrecerea so­cialistă, ceferiştii de la sec­ţia de întreţinere, construcţii şi clădiri C.F.R. Oraşul Sta­lin îşi exprimă dorinţa şi no­tar­­rea de a îmtîmpina ziua de 23 August cu noi succese în muncă. In acest scop ei s-au anga­jat să execute şi să dea în folosinţă 8 apartamente mun­citoreşti în cartierul ,,8 Mai”, locuinţele muncitoreşti din Va­lea Homorodului şi încă 4 a­­partamente. De asemenea se vor amenaja locuinţele mun­citoreşti din staţiile Brădet şi Zăr­neşti şi se vor executa toa­te lucrările de finisaj la 90 aparatamente din Timiş-Măr­­furi date în folosinţă. Vor fi apoi amenajate locuinţe mun­citoreşti nr. 6 staţii din cuprin­sul Direcţiei regionale Stalin. Toate aceste lucrări se vor executa din fondul întreprin­derii, realizarea lor fiind asi­gurată de harnicii muncitori, care primtr-o mai bună organi­zare a muncii reuşesc să ob­ţină zilnic noi succese. Frun­taşi în­ producţie sunt tov. Şte­fan David, zidar, care depă­şeşte norma zilnică în medie cu 50 la sută, Ioan Balázs, zidar, cu o depăşire medie de 49 la sută, Eugen Daniel, zu­grav, cu 53 la sută, Carol Sza­bó, instn­ator, cu 57 la sută, Ludovic Kikics, zidar, cu 46 ■* la sută şi alţii, care zi de zi reuşesc să înscrie succese noi în realizarea sarcinilor de plan ce le revin. Datorită acestor străduinţe, unitatea are un a­­vans important în muncă, iar la data de 24 iunie lucra în contul zilei de 4 iulie. Z. MIREL, coresp. IN PLINA CAMPANIE DE RECOLTARE A FÎNULUI Cu multă pri-­­ cepere lucrează * la uscatul finu’ui .* tov. Ileana Mar­­ciu, fruntaşă în muncile agricole din satul Hîr­­sani, raionul Fă­găraş. In toată re­giunea a înce­put recoltatul fi­nului. Ţăranii muncitori lu­crează cu însu- „a—TM fleţire ca să a­ jfe­ SSi dune furaje de ‘­­ bună calitate. , , Aproape 3.500 kg. din trif­oi au obţinut la hectar colecti­viştii din Codlea, la primul cosit.

Next