Drum Nou, august 1957 (Anul 14, nr. 3927-3951)

1957-08-01 / nr. 3927

CACE BIBLIOT­ ­­ÂN­Ă DÂH ȚĂRILE. UNITI-VÄ! PROLET R!— ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PM.R. SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STAM­­ANI* XIV, Nr. 3927 ★ JOI, 1 AUGUST 1957 ★ 4 PAGINI, 20 BANI Să dăm patriei produse mai multe, mai ieftine şi mai bune ÎŞI RESPECTĂ CUVÎNTUL Pe la începutul lunii martie, co­lectivul de muncă al Combinatului chimic „I. V. Stalin” a chemat la întrecere toate colectivele întreprin­derilor chimice din ţară, sub lozin­ca de a da patriei produse mai mul­te, mai ieftine şi mai bune. De atunci au trecut aproape 5 luni de zile. In acest timp, în toate secţiile şi sectoarele combinatului, muncito­rii şi tehnicienii au desfăşurat între­cerea socialistă cu un avînt şi mai mare. Din scrisoarea trimisă redacţiei în zilele trecute, aflăm că: — planul producţiei globale pe 6 luni s-a depăşit cu 17 la sută, faţă de 13 la sută cît era angajamentul de depăşire pe întregul an; — sarcina de plan la acid sulfuric s-a îndeplinit în proporţie de 102,71 la sută faţă de 102 la sută angaja­ment; — productivitatea muncii a cres­cut în 6 luni ale anului, cu 17 la su­tă, faţă de 6 la sută; — în cursul acestui an, colectivul Combinatului chimic s-a angajat să dea peste plan acumulări băneşti în valoare de 3 milioane lei. Acest an­gajament s-a depăşit în 5 luni ale anului, cînd s-au dat peste plan 3.620.000 lei. La obţinerea acestor frumoase re­zultate, au contribuit în mare parte aplicarea propunerilor făcute de muncitori şi tehnicieni, în scopul folosirii rezervelor existente în ins­talaţii, prin modernizarea proceselor tehnologice şi a instalaţiilor, cît şi realizarea înainte de termen a lu­crărilor, de investiţii. Astfel, micşorând consumul speci­fic de combustibil, s-­a ieftinit pro­ducţia pe 5 luni ale anului, cu 8,52 la sută la aburi, faţă de 1,5 la sută cît era angajamentul, iar la produc­ţia de energie electrică cu 17,5­ la sută, faţă de 10 la sută pe kw/oră. De la începutul anului, sau făcut 59 propuneri de inovaţii şi raţionalizări, din care s-au aplicat 35. Economiile postcal­­culate în urma aplicării acestor ino­vaţii se ridică la suma de 496.442 lei, iar inovatorilor li s-au plătit re­compense in valoare de 48.955 lei. In urma concursului de inovaţii, in cadrul planului tematic, în etapa I-a au fost premiaţi cu cîte o călă­torie la Moscova următorii inova­tori: ing. Oliviu Popa, care a făcut propunerea de introducere de aer în amestecul de gaz metan şi abur la cracarea gazului metan, ceea ce a dus la mărirea capacităţii de produc­ţie a fabricii de amoniac şi tov, ing. Virgil Folea, pentru dispozitiv de protecţia paharelor de autoclave de la fabrica de acid sulfuric. Nu de mult timp s-a dat în folosinţă un bloc pentru 12 familii, astfel că în perioada ianuarie—iunie, s-a predat o suprafaţă locativă pen­tru 24 de familii. Căminul de zi s-a dat în folosinţă la 23 martie, când au fost primiţi aici un număr de 70 copii. Acum căminul este frecventat la de 120 de copii. De asemenea sunt în curs de realizare şi celelalte an­­r­gajamente. — FAfĂ'N ffAfĂ — Batozele treieră din zori şi pînă-n noapte Pe tarlaua a II-a, unde colecti­viştii din Codlea şi-au instalat două arii, se munceşte din plim. De di­mineaţă plină seara, tîrz'm, harnicii colectivişti de aici nu încetează de loc munca. Pentru ca ea să fie mai spornică, s-au împărţit pe echi­pe, unii lucrează la încărcatul sno­pilor în care, alţii la formatul şire­lor de paie, sau la transportul ce­realelor cu autocamioanele. Povara celor peste 50 ani care apasă pe umerii colectiviştilor Ioan Nistor, Gh. Dodu, care muncesc la ciatăritul boabelor treierate nu-i îm­piedică să fie fruntaşi. Fruntaşi sînt şi coşarii Gh. Mănase, Erhard Barff, care alimentează mereu gu­rile celor două batoze. Şi iată aşa, criteriutiviştii, prin munca lor or­ganizată reuşesc să se ţină în pas cu recoltările ... — Astăzi batoza merge strună — ne spune N. Petroşan, delegatul de batoză al colectiviştilor din brigada T-a — şi dacă vremea va mai ţine aşa, o să treierăm 2 vagoane, ceea ce înseamnă aproape încă o normă (Continuare în pag. 2-a) Bucuria unei recolte bogate.. ■ITRALA INTÎMPINÎND _ SĂRBĂTOAREA TINEREŢII ... cel de al VI-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie, care s-a deschis duminică la Moscofl­a, tinere­tul gospodăriei agricole de stat din Agnita sub îndrumarea organiza­ţiei de bază U.T.M. a repurtat re­marcabile succese. Astfel, sub lozin­ca „Să dăm patriei cît mai multe produse peste plan” tineretul de aici a reuşit să livreze 16.222 litri de lapte peste prevederile planului, producţia globală pe gospodărie pî­­nă acuma fiind depăşită cu 8 la sută. Din iniţiativa tineretului, au fost curăţate 250 hectare păşune, iar organizaţia de bază U.T.M. a luat în patronaj brigada de cîmp, condusă de tir­­arul Gheorghe Bîr­­cov, care a repurtat în tot cursul anului însemnate succese, amintind totodată că ea a terminat campania de primăvară cu 14 zile înaintea celorlalte brigăzi în muncile agri­cole evidenţiindu-se în mod deose­bit Gheorghe Bordon, Mihai Rott­­ma­n, Iuliu Swab, W. Schuster, M. Schneider şi alţii. In această perioadă, tineretul din gospodărie, a înfiinţat trei e­­chipe culturale, care au susţinut programe artistice nu numai în sec­ţiile gospodăriei, ci şi în cadrul căminelor culturale din comunele învecinate. Tren format în cinstea Festivalului Utemiştii din Depoul Timiş-Triaj, Oraşul Stalin, au întîmpinat Festivalul de la Moscova cu acţiuni deosebit de frumoase. Marea sărbă­toare a tineretului are un ecou pu­ternic şi în h­odul mecanicilor şi fochiştilor de locomotivă din De­poul C.F.R. Astfel dorinţa arzătoare a lor a fost aceea de a remorca în cinstea Festivalului un tren marş rut, de 1500 tone pe distanţa Ora­şul Stalin—Sibiu şi retur, care să fie condus de brigada Festivalului. Mecanicul Craţian Gâscă şi fo­chistul Constantin Neagu s au an­gajat că vor depune toate eforturile pentru a realiza cît mai multe e­­conomii de combustibil convenţional înt valoare cel puţin de 1000 lei pe acest drum, că vor remorca trenul strict după livretul de mers, căutînd să scurteze totodată timpul de mers. Trenul marşrut a plecat sîmbătă dimineaţă. ANDREI SOROCOV secretarul comitetului U.T.M. pe complex Reprezentanţii ansamblului de dansuri populare al U.T.M. sunt viu aplaudaţi la Moscova, de participanţii la Festivalul de Ce povesteşte drumul mare Drumul mare. Capricios, frământat de căruţe şi încălţări, tăinuit alocuri de petice împădurite sau prâjindu-şi lenevos praful în soare. Cînd nu are ce face, drumul mare povesteşte. Povesteşte domol, ca un bunic. Ştie multe poveşti. Lui i se spovedesc la răscruci şi celelalte drumuri. Drumul cel mare duce de la sat la oraş. Ştie toate cîte leagă satul de oraş. Oraşul se numeşte Sibiu, iar satul poartă întâmplător un nume simbolic — Noul. Poveştile drumului mare sunt simple. Aşa par dacă nu le tâlcuieşti. Uite, să luăm de pildă povestea de la sfârşitul săptămânii trecute. Era sîmbătă. Cu ceva înainte de miezul nopţii. Cam pe la zece, zece şi ju­mătate. O trăsură a măsurat lungul drumului. Calul, ştiutor că la drum de seară nu poate fi decît grabă mare, alerga hăbăuc către luminile oraşului. Aşa a început povestea. O trăsură alerga către oraş Drumul a întovărăşit-o până la porţile primitoare ale Sibiului. Aco­lo, a rămas s-o aştepte nerăbdător. In oraş trăsura s-a oprit în faţa uzi­nelor cele mari „Independenţa” se numesc. Omul din trăsură a coborât şi fără să mai afle de grija calului sa repezit să bată în poartă. Nu mult după aceea o maşină a pornit pe străzile oraşului. S-a oprit numai în faţa casei în care locuieşte frezorul Gruian. Griffan însă era ple­cat la film. Sâmbăta seara şi-o re­zervă, cum zice el, „operei de cul­turalizare”. Maşina a plecat mai departe pe străzile aproape pustii ale orașului. La alt trezor, Ferenczi Iu­liu. Iuliu era acasă. In pijama, se pregătea să se culce. Poate că sar fi găsit dormind dacă în ziua aceea (Continuare în pag. 3­ a) Informarea şamanilor muncii prin conferinţe — sarcină importantă Informarea permanentă a oame­nilor mameii de la oraşe şi sate asu­pra situaţiei internaţionale şi in­terne este o sarcină de mare impor­tanţă a organelor şi organizaţiilor de partid. Deşi învăţămîntul de partid la sate s-a închis şi în mo­mentul de faţă se fac pregătirile pentru deschiderea noului an, mun­ca politică pentru informarea oame­nilor muncii continuă. Duminică, 39 de conferenţiari ai comitetului re­gional şi ai celui raional de partid au ţinut conferinţe, în limba romînă şi germană, în faţa a peste 5.000 de ţărani muncitori din satele ra­ionului Agnita cu tema: „De ce vii­torul aparţine socalismului”. Conferenţiarii au expus în faţa ţăranilor muncitori unde probleme ale situaţiei internaţionale, privind unitatea şi superioritatea lagărului socialist faţă de cel capitalist, lupta ce se desfăşoară pentru interzicerea armelor atomice şi pentru coexis­tenţă paşnică. Conferinţele fiind strîns legate de lupta oamenilor muncii din ţara noastră, sub conducerea partidului, pentru construirea socialismului, conferenţiarii au înfăţişat cu fapte grăitoare succesele obţinute de po­porul nostru muncitor în industrie şi în agricultură. S-a scos de asemeni în evidenţă faptul că regiunea Constanţa este complet cooperativizată şi există al­te raioane din ţară complet coo­pe­­rativizate. In raionul Agnita există de asemenea în fiecare sat şi comu­nă forme de cooperare în agricultu­ră, iar unele sate ca Bărcuţ, Seliş­­tat şi Netuş, sunt aproape complet cooperativizate. Conferinţele au fost ascultate cu viu interes de către auditori, care au pus întrebări şi au făcut propu­neri ca asemenea conferinţe să se ţină cît mai des. C. POPOVICI Fiecare produs cu un preţ de cost cît mai redus ! Economii : 5.000.000 lei In urma aplicării iniţiativei meta­lurgiştilor de la uzina „I. C. Frimu”­­Sinaia, lucrătorii din întreprinderile textile şi de confecţii din regiune au realizat în cinstea zilei de 23 August, prin reducerea preţului de cost, eco­nomii în valoare de peste 5 milioane lei. Cele mai mari succese au fost obţinute de colectivul fabricii „Liber­tatea” din Sibiu care prin reducerea preţului de cost al fiecărui produs a economisit 1.293.000 Iei. Economii ca­re întrec suma de 1 milion lei au făcut şi textiliştii de la fabrica de postav „Transilvania” din Cisnădie. In prima jumătate a anului ei au economisit o cantitate de fire din care se pot ţese 7.600 mp. covoare şi 5.700 m.l. stofă. Colectivele fabricilor „Partizanul Roşu", „Drapelul Roşu” şi „Textila Roşie” din Oraşul Stalin şi de la fi­latina „Coroana” din Ghimbav au ob­ţinut economii la valoare de 949.000 lei.

Next