Drum Nou, decembrie 1957 (Anul 14, nr. 4030-4055)

1957-12-01 / nr. 4030

IOR PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA­­ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PM.R. SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STALIN ANUL XIV, NR. 4030 ★ DUMINICA, 1 DECEMBRIE 1957 ★ 8 PAGINI, 20 BANI Să prevenim rebuturile în uzinele metalurgice şi constructoare de maşini în întreprinderile metalurgice şi constructoare de maşini din regiu­nea noastră şi îndeosebi în uzinele mari ca­ „Ernst Thälmann”, „Stea­gul Roşu”, „In­dependenţa”-Sibhi, „Strungul” şi altele, care înghit va­lori materiale de zeci de milioane de lei, s-a înregistrat în ultimii ani, un progres simţitor pe linia preve­nirii şi reducerii rebuturilor în sec­toarele calde şi de prelucrare meca­nică. Organizaţiile de partid şi co­mitetele sindicale din aceste uzine mari, şi-au concentrat mai mult a­­tenţia asupra acestei probleme no­dale a producţiei, care paraliza u­­neori activitatea pe cîteva zile în alte sectoare şi influenţa negativ in­dicii principali de plan ai înreprin­­derii. Orn această privinţă, consfă­tuirile de producţie pe grupe sindi­cale, pe secţii şi întreprindere, au fost orientate spre analiza cauzelor rebuturilor şi a stabilirii măsurilor tehnico-orga­nizatorice pentru preve­nirea lor în viitor. Cei care au luat problema de piept, cu tărie, au fost în primul rînd comuniştii, care, prin exemplul lor personal, au canalizat toate forţele întreprinderilor, spre reducerea rebutului. Agitatorii, în convorbirile cu muncitorii pe secţii şi ateliere, au demonstrat prin exem­ple convingătoare, pagubele pe care le aduce întreprinderii şi statului re­butul exagerat, întrucât acesta în­­seam­nă consum inutil de material şi manoperă. Mulţi agitatori au ară­tat ce urmări negative poate să ai­bă un defect neînsemnat (şurub sau piuliţă de calitate inferioară) la maşinile, aparatele şi mecanismele fabricate de uzinele metalurgice şi constructoare de maşini, produse cu valoare ridicată, luate comparativ cu produsele de larg consum, a că­ror calitate este apreciată de consu­mator în momentul cumpărării. Delegaţii, în adunarea de alegeri şi dare de seamă de la uzinele „In­dependenţa”, au apreciat ca poziti­vă munca desfăşurată de comitetul de partid pentru reducerea procentu­lui exagerat de rebut (30—40 la su­tă) la tuburile de fontă, prin mobili­zarea celor mai bune cadre tehnice din uzină, pentru găsirea unui nou procedeu tehnologic de turnare. Re­ducerea la 13 la su­tă a procentului de rebut la acest sortiment, care de­ţine o pondere destul de mare în p­artrul de producţie al uzinei, a con­tribuit la micşorarea ridului de pro­ducţie şi implicit la realizarea unor fensomitate economii prin creşterea productivităţii murren şi a scăderii preţului de cost. La Uzinele de tractoare şi ta­­tzi- ÎMe „Steagul Rovn”, preha de cost pe tractor şi cam­ion a fost redus a­­flu! acesta, ce urmare a realîzăriî de economii la m­inde alde demente ale pre+tdui d° cost, reducerea consumu­lui de material, manoperă, etc. Si­tuaţia a­ctua­lă a rebutului din aceste două mari trzîne d°monstreazâ tusa că nu s-au epuizat toate căile pentru reducerea preţului de cost şi reali­zarea de beneficii peste plan. Pro­centul de rebut la uzin­ele „Steagul Roşu”, care atinge cifra de 27,79 la sută faţă de 15 la sută admis, ar trebui să fie mult mai mic dacă ţi­nem seama de posibilităţile tehnice, de experienţa şi de capacitatea ca­drelor tehnice din conducerea uzinei şi a sectoarelor productive principa­le. Acestea nu au luat măsurile cele mai indicate pentru întărirea con­trolului tehnic, respectarea discipli­nei tehnologice, organizarea produc­ţiei etc. Cît priveşte Uzinele de trac­toare, cu toate că anul acesta au a­­vut de rezolvat probleme noi de fa­bricaţie. totuşi, rebutul care se ridi­că la valoarea unui număr de 230 de tractoare, denotă că în sectoarele de turnătorie şi uzinaj, sunt încă lipsuri serioase în ceea ce priveşte respectarea disciplinei tehnologice şi a disciplinei în muncă. Se pune întrebarea: întreprinderile noastre metalurgice şi constructoare de maşini dispun în momentul de fa­ţă de posibilităţi tehnice, organiza­torice şi resurse de muncă pentru a reduce şi chiar lichida în anumite sectoare şi la anumite operaţii pro­centul de rebut? Fără îndoială că sunt şi lucrul acesta nu-l poate con­testa nimeni. Sarcinile sporite din anul viitor trebuie să constituie un imbold pentru găsirea celor mai bu­ne metode care să ne conducă la ob­ţinerea din aceeaşi cantitate de ma­terie primă a unei producţii sporite de tractoare, autocamioane etc. în­tregul succes al acestei acţiuni, de­pinde de întărirea muncii politice în sectoarele de bază, de controlul politic al organizaţiilor de partid şi al organizaţiilor de bază asupra mă­surilor pe care conducerile adminis­trative le iau în legătură cu plan­i­carea, introducerea tehnicii noi, a tehnologiei avansate şi organizarea procesului de producţie. Şi măsuri a­­decvate trebuie luate pe întreaga fi­lieră care porneşte de la serviciile de construcţii şi tehnologice şi pînă jos la ateliere şi fiecare maşină şi­parie. Conducerile întreprinderilor, conducerea sectoarelor şi comitetele sindicale sunt datoare să imprime pînă jos, în secţi şi ateliere, res­pectarea întocmai a indicaţiilor din desene, în legătură cu forma piesei, dimensiunile, toleranţele, calitatea suprafeţei etc., care constituie un document de bază al producţiei. Respectarea disciplinei tehnologi­ce, este prima datorie a fiecărui om din uzină şi a întregului colectiv al întreprinderii. Pentru întărirea disciplinei tehnologice, se cere o muncă stăruitoare şi sistematică, de ridicare a calificării profesionale şi de educaţie politică a cadrelor, în­deosebi a tinerilor. Zi de zi, mun­citorii cu experienţă, tehnicienii şi inginerii, precum şi conducerea în­treprinderii, trebuie să îndrume ti­neretul, să-l înveţe să muncească cu grijă şi precizie, să respecte dis­ciplina tehnologică. Serviciului de control tehnic îi revine un rol de seamă în respectarea disciplinei teh­nologice în toate sectoarele uzinei. Uneori, personalul serviciului de control tehnic consideră că acest lu­cru cade în sarcina maiştrilor, a dispecerilor şi muncitorilor şi că da­toria lor ar fi doar să recepţioneze piesele dup­ documentele prezentate, fără să pătrundă în esenţa lucruri­lor, fără să controleze dacă opera­ţiile au fos­t executate în ordinea pre­văzută în procesul tehnologic. Rebu­tul exagerat provine de multe ori şi din cauza deteriorării matriţelor, a sculelor, de la un slab control al materiei prim­e introdu®« în fabrica­ţie, de la o reglare simerficială a maşinilor, de la proasta organizare a locului de muncă, datorită lucrului în asalt la sfîrşitul lunii etc. In u­­nele uzine se cheltuiesc sume mari cu remedierea rebuturilor, operaţie care cere un consum mare de mano­peră şi o calificare înaltă, iar uneori chiar ore suplimentare. Comitetele sindicale şi conducerile administrative, trebuie să stimuleze material şi moral pe fruntaşii in lup­ta pentru lichidarea rebuturilor. In cadrul întrecerii socialiste, un obiec­tiv principal trebuie să-l constituia realizarea fiecărei piese, execu­tarea fiecărei operaţii, de cali­tate superioară, astfel ca produsul rezultat prin asamblarea pieselor, să fie un produs care să corespundă în­tocmai condiţiilor tehnice de exploa­tare. Să generalizăm experienţa avan­sată acumulată de muncitorii frun­taşi în lupta pentru reducerea rebu­tului, să creăm condiţii tehnico-ma­­teriale şi organizatorice, pentru rea­lizarea în anul viitor, prin reducerea rebutului, creşterea productivităţii muncii şi scăderea preţului de cost, a unor sume de beneficii cit mai mari peste plan. IN CUPRINSUL ZIARULUI: 520 de ani de la marea răscoală a ţăranilor de la Bobîlna (pag. 2-a) Supliment literar-artistic (pag. 3—6) VIAŢA DE PARTID: Organiza­rea muncii în gospodăria agri­colă colectivă, în discuţia or­ganizaţiei de bază (pag. 7-a) Pe marginea unei consfătuiri de producţie (pag. 7-a) O fată pleacă la concert (pag. 7-a) La Fabrica de zahăr Bod, s-a produs peste plan 2.141.750 kg. zahăr, 16.449.000 kg. borhot, 1.485.563 kg. melasă (pag. 7-a) — Evenimentele săptămînii (pag. 7 a) — Apelul adresat de premierul In­diei, Nehru, conducătorilor S.U.A. şi Uniunii Sovietice (pag. 8-a) — Pentru constituirea unui guvern popular — Plenara C.C. al P.C. din Argentina (pag. 8-a) — Situaţia din luni (pag. 8-a) Succese importante în transformarea socialistă a agriculturii 3 sate complet colectivizate, iar comunele Archita şi Noul Săsesc cooperativizate în întregime (Prin telefon de la comitetul raional P.M.R. Sighişoara). In întreg raionul Sighişoara se desfăşoară o largă acţiune pentru a lămuri ţăranii mun­citori să păşească pe drumul belşugului, munca în colectiv a pămîntului. Ca urmare a aces­tei acţiuni, la care-şi dau con­cursul membri de partid, agitatorii, deputaţii sfaturi­lor populare, numeroşi colecti­vişti şi ţărani muncitori înto­vărăşiţi, satele Vulcan, Săcel şi Prod au fost colectivizate în întregime. De asemeni, în co­muna Archita şi în comuna Noul Săsesc cu satul Rondiola, toţi ţăranii muncitori au intrat în gospodăriile agricole colecti­ve sau în întovărăşiri agricole. La Kloaşterf se duce acum muncă de lămurire cu ultimele 4 familii pentru intrarea lor în gospodăria colectivă. De aseme­ni, se apropie de sfîrşit colecti­vizarea comunei Laslea, unde numai 7 familii au mai rămas în afara gospodăriei colective. Numeroşi ţărani muncitori din Daneş, Apold, Mihai Viteazul, Ţigmandru, sau din alte comu­ne şi sate, au cerut în ultimele zile intrarea lor în formele coo­peratiste de muncă a pămîntu­lui sau înfiinţarea unor noi în­tovărăşiri. Comuna Ghimbav cu agricultura complet cooperatîvizată începând cu ziua de 30 no­iembrie a.c., agricultura comu­nei Ghimbav, raionul Codîea, a fost cooperatîvizată în între­gime. Ieri, a avut loc inaugurarea celei de a doua întovărăşiri a­­gricole, care cuprinde 44 fami­lii, cu o suprafaţă de 154,65 hectare pămînt arabil. Totoda­tă, în întovărăşirea „Progresul“, înfiinţată în primăvara acestui an, au mai intrat 57 familii. Acum, această întovărăşire cu­prinde 78 familii, cu o suprafa­ţă de 187,75 hectare. De aseme­nea, în gospodăria agricolă co­lectivă din comună, au mai intrat 11 familii, cu 32 hectare teren. Odată cu inaugurarea, în cursul zilei de ieri, a noii în­tovărășiri, care poartă numele de „30 Decembrie“, procesul de cooperativizare a agriculturii comunei Ghimbav, a fost în­cheiat. In semn de sărbătorire a a­­cestui eveniment, închinat ce­lei de a 10-a aniversări a pro­clamării R.P.R. şi a Conferinţei raionale de partid, au fost ar­borate drapele roşii şi tricolore, iar la sfatul popular comunal străjuieşte drapelul roşu cu in­scripţia: „Comună cu agricul­tura­­cooperativizată în întregi­me“. Succesele obţinute sunt rezul­tatul muncii desfăşurate de or­ganizaţia de bază şi de sfatul popular comunal, precum şi de un puternic colectiv de agi­tatori, format din membrii gos­podăriei agricole colective, cor­pul didactic şi salariaţi ai coo­perativei. Din rindul agitatori­lor, s-au evidenţiat tov. Ioan Vulpe, Constantin Constanti­­nescu, Mihail Mathie, Valeria Ponovici, Maria Şerban, Paras­­chiva Cojocea, Ioan Potcoavă, colectivistul Pavel Popelea, Gheorghe Pripiş, Ioan Muntea­­nu, Willi Kuzi şi alţii. MARIETA BAIEŞU, coresp. In raionul Sibiu, 4 sate complet colectivizate şi unul cooperativizat (Prin telefon de la redacţia „Flacăra Sibiului“). După cum s-a mai anunţat, satele Roşia, Noul şi Baia din raionul Sibiu, au fost complet colectivizate. De curînd, aces­tora li s-a mai adăugat Cisnă­­ăioara, unde de­­ asemeni toţi ţăranii muncitori au intrat în gospodăria colectivă. La Glim­­boaca, ultimele familii de ţă­rani muncitori au intrat în în­tovărăşirea agricolă. In pre­zent, în raionul Sibiu sunt 4 sa­te complet colectivizate şi unul cooperativizat in întregime. La Răşinari, 34 de familii de ţărani muncitori au cerut zi­lele trecute înfiinţarea unei în­tovărăşiri agricole. Zeci şi zeci de cereri pentru intrarea în gospodării colective sau în în­tovărăşiri agricole, au făcut şi ţăranii muncitori din Ruşi, A­­vrig, săcelul de Sus, sau din alte comune şi sate. Fruntaşi în producţie de la Combinatul chimic nr. 1 Zilnic în faţa vitrinelor magazine­lor de stat observă grupuri de gos­podine ce admiră produsele de larg consum, cum sunt: farfurioare desert, coşuri de pline, savoniere, diferite tipuri de mntiere, tăvi diferite exe­cutate cu mult gust de colectivul Combinatului chimic nr. 1. Alături de aceste produse, în magazinele special amenajate pentru copii sau în librării, şcolarii şi cei mai mici consumatori, admiră măiestria harni­cilor muncitori din combinat, con­cretizată în diferite produse cum ar fi: călimări şcolare, diferite tipuri de jocuri pentru copii şi altele. In aceste zile, în fiecare se­rie, în­trecerea are ca obiectiv principal în­deplinirea sarcinilor anuale de plan înainte de termen şi îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor. Zi de zi colectivul de muncă se preocu­pă ca produsele ce poartă eticheta Combinatului să satisfacă cele mai exigente cerinţe şi preferinţe ale gos­podinelor. La produsele industriale ce se com­pun din: ambalaje pentru medica­mente, lagăre pentru laminoare, vo­lane pentru autocamioane, buşoane ambalat industrial şi altele, planul, anual a fost îndeplinit şi depăşit. Astfel, în aceste zile, colectivul gos­podăriei a 10-a, lucrează la produ­sele respective In contul ultimelor zile ale lunii ianuarie 1958. In clişee: 1. Frezorul GÉZA SOMOGYI, lu­crează la o matriţă cu care se vor­­presa tăvile de friptură. Este cunos­cut ca un muncitor bun şi priceput. In medie, îşi realizează sarcinile de plan cu o depăşire de 30 la sută. 2. Tov. NICOLAE DAN. este strungar la atelierul de matriţerie. Prin buna organizare a locului de muncă şi o raţională folosire a tim­pului, strunieşte zilnic, cu 35 la su­tă mai multe piese decid, are sarcină. 3. Otemistul IO­AN MAIOROVICI aduce un aport însemnat la succese­le înregistrate de colectivul In care lucrează. Matriţele ajustate şi mon­tate de el, sunt de bună raritate. Lu­crează la montarea matriţei pentru savonierele de baie.

Next