Drum Nou, martie 1958 (Anul 15, nr. 4106-4131)
1958-03-01 / nr. 4106
O.BticICLa l'L.Jl'i.Au» S I B I u Trăiască victoria nmnaiegeri a F. D. P I PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA i ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PM.R. SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STAMN ANUL XV, Nr. 4106 ★ SIMBATA, 1 MARTIE, 1958 ★ 10 PAGINI, 20 BANI Pentru prietenie veşnică şi de nezdruncinat între popoarele român şi ungar înalţii oaspeţi din R. P. Ungară au părăsit ţara Joi noaptea membrii delegaţiei Guvernului Revoluţionar Muncitoresc ţărănesc Ungar şi a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar tovarăşii Kádár János, Apró Antal, Kállai Gyula, Szirmai István, Németh Károly, Sebes István şi Keleti Ferenc, care ne-au vizitat ţara la invitaţia guvernului Republicii Populare Romíne şi a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, a părăsit Capitala îndreptînduse spre patrie. Deşi ora era târzie, o mare mulţime de locuitori ai Bucureştiului au venit la gara Băneasa să-şi ia rămas bun de la solii poporului frate maghiar. Ei au întîmpinat cu aplauze şi urale pe conducătorii de stat şi de partid unguri ca şi pe conducătorii statului şi partidului nostru care au condus pe oaspeţi la gară. Gara Băneasa era pavoazată cu drapele de stat ale R. P. Ungare şi R. P. Române. Conducătorii de stat şi de partid unguri au fost însoţiţi la plecare de tovarăşii: Gheorghe Gheorghii-Dej, Ghivu Stoica, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Nicolae Ceauşescu, Alexandru Drăghici, Alexandru Moghioroş, Constantin Pîrvulescu, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, general-colonel Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, Ion Gh. Maurer, János Fazekas, Vladimir Gheorghiu, Alexandru Bîrlădeanu, Atanase Joja, Anton Moisescu, Gh. Stoica, A. Bunaciu, membri ai C.C. al P.M.R., membri ai guvernului, conducători ai organizaţiilor obşteşti şi ai instituţiilor centrale, academicieni, generali şi ofiţeri superiori, reprezentanţi ai presei romîne şi străine. Au fost de faţă şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, membrii ambasadei R. P. Ungare şi alţi membri ai corpului diplomatic. Fanfara a intonat imnurile de stat ale R. P. Ungare şi R. P. Romîne Tovarăşul Kádár János, însoţit de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, a trecut în revistă compania de onoare aliniată pe peron. Oaspeţii şi-au luat apoi rămas bun de la membrii corpului diplomatic, şi de la persoanele oficiale aflate pe peronul gării. Conducătorii de stat şi de partid unguri şi romîni şi-au strîns prieteneşte mîinile. Tovarăşii Kádár János şi Gh. Gheorghiu-Dej s-au îmbrăţişat cu căldură. Membrii delegaţiei guvernamentale şi de partid a R. P. Ungare au luat loc apoi în trenul special. împreună cu oaspeţii maghiari au plecat tovarăşii Petre Borilă, Alexandru Moghioroş, A. Mălnăşan şi Caius Frantescu, care însoţesc pe oaspeţi pînă la frontiera româno-maghiară. Totodată a plecat ambasadorul R. P. Ronîne la Budapesta Ion Popescu. La ora 24 trenul s-a pus în mişcare. De la fereastra vagonului oaspeţii au răspuns prieteneşte la salutul călduros al celor ce i-au condus. ★ In dimineaţa de vineri, în drum spre patrie, delegaţia guvernamentală şi de partid a R. P. Ungare, în frunte cu tovarătşul Kádár János, a fost salutată de mii de oameni ai muncii din regiunile Stalin, Hunedoara, Cluj şi Oradea, cu aceeaşi dragoste frăţească ca pretutindeni pe timpul vizitei în ţara noastră. Cuvîntarea tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Tovarăşi şi tovarăşe, a Permiteţi-mi ca în numele întregului nostru popor, în numele Partidului Muncitoresc Român şi al guvernului Republicii Populare Române, să exprim aci marea bucurie pe care ne-o prilejuieşte tuturor vizita în ţara noastră a delegaţiei guvernamentale şi de partid a Ungariei vecine şi prietene, în frunte cu tovarăşul Kádár János. Cu aceleaşi simţăminte de bucurie şi dragoste au fost înconjuraţi solii poporului maghiar pretutindeni în oraşele şi satele pe care le-au vizitat, în uzine şi gospodării colective, ca şi în instituţii de stat şi universităţi. Suntem bucuroşi, dragi oaspeţi, că în contactul nemijlocit cu muncitorii, ţăranii şi intelectualii din patria noastră aţi putut simţi căldura prieteniei sincere, frăţeşti pe care poporul român o poartă poporului maghiar. (Aplauze). Oamenii muncii din ţara noastră, Partidul Muncitoresc Romín şi guvernul Republicii Populare Romíne îşi exprimă înalta preţuire faţă de politica justă a Guvernului Revoluţionar Muncitoresc-Ţărănesc Ungar şi a Partidului Muncitoresc Socialist Ungar şi calda simpatie faţă de muncitorii, ţăranii şi intelectualii maghiari care sub conducerea partidului întăresc puterea populară şi obţin realizări tot mai mari în construirea societăţii socialiste. Planul de stat al Republicii Populare Ungare pe anul 1957 a fost împlinit şi depăşit, nivelul producţiei industriale ajungînd şi chiar întrecînd într-o serie de ramuri importante nivelul producţiei din 1955, a sporit producţia agricolă; numărul cooperativelor agricole de producţie este în continuă creştere. Consolidarea regimului democrat-popular îşi găseşte expresia în unirea din ce în ce mai strinsă a maselor largi în jurul partidului şi guvernului. In ciuda calomniilor şi intrigilor cercurilor imperialiste, se întăreşte continuu poziţia Ungariei pe plan internaţional. Republica Populară Ungară, stat suveran al oamenilor muncii, membru egal în drepturi al marii comunităţi a ţărilor socialiste, are largi legături diplomatice şi comerciale şi numeroşi prieteni în lumea întreagă. Tovarăşi, Poporul româi, sfărimînd cătuşele înapoierii în care-i ferecase domnia moşierilor, a burgheziei şi a capitalului monopolist străin, a păşit pe drumul larg al dezvoltării economiei şi culturii socialiste şi a dobândit realizări de seamă în anii democraţiei populare. (Continuare în pag. 2-a) Cuvîntarea tovarăşului KÁDÁR JÁNOS Dragă tovarăşe Gheorghiu-Dej, Dragi tovarăşi, tovarăşe, prieteni, oameni ai muncii din Bucureşti. Toţi membrii delegaţiei noastre sînt deosebit de fericiţi că au putut veni în Republica Populară Romina prietenă, în frumoasa sa Capitală în plină dezvoltare. Suntem bucuroşi că la acest mare miting am avut ocazia să ne întîlnim personal cu reprezentanţii oamenilor muncii din Bucureşti şi mulţumim cu recunoştinţă sinceră pentru primirea prietenească pe care ne-aţi făcut-o. Noi am considerat misiunea noastră drept o sarcină deosebit de importantă şi de mare cinste pentru noi: dezvoltarea pe mai departe a bunei colaborări dintre partidele, statele şi popoarele noastre, întărirea pe mai departe a prieteniei romîno-ungare. Ştim cu toţii că — aşa cum spunea adineauri şi tovarăşul Gheorghiu-Dej — relaţiile dintre popoarele român şi ungar au fost supuse la mari încercări în decursul istoriei, dar de cînd în ambele ţări poporul muncitor şi-a luat soarta în propriile sale mîini şi a preluat cârma ţării, aceste relaţii au devenit cordiale şi prieteneşti. Putem declara cu deplină convingere că prietenia noastră, atît pe linia relaţiilor de partid şi de stat, cit şi pe linia legăturilor directe dintre popoarele noastre — este astăzi o prietenie curată, adevărată, neumbrită. Noi personal precum şi toţi acei care activăm azi in Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar şi în Guvernul Revoluţionar Muncitoresc-Ţărănesc al R. P. Ungare îi cunoaştem bine, îi stimăm şi îi iubim ca pe adevăraţii noştri prieteni pe tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Chivu Stoica ca şi pe ceilalţi conducători cunoscuţi ai oamenilor muncii din Romînia. Relaţiile noastre prieteneşti exprimă o încredere reciprocă deplină. Aceasta este un lucru foarte bun. Dar prietenia romîno-ungară exprimă nu numai prietenia a zece, o sută sau cinci sute de conducători, ci voinţa şi convingerea politică a milioanelor de muncitori, ţărani şi intelectuali romîni şi unguri — şi aceasta este principalul în prietenia noastră. In ceea ce priveşte convingerea noastră politică, noi sîntem comunişti. Cunoaştem cit de cit tezele marxismleninismului şi ne străduim să cunoaştem şi mai bine această minunată ştiinţă care dezvăluie legile societăţii omeneşti. Dar în călătorie şi noi sîntem oameni sensibili la impresii ca orice călător şi cred că aceasta nu înseamnă o deviere de la linia principală a partidului către liberalism. (Animaţie, rîsete). (Continuare în pag. 2-a) Cetățeni ! ----------------.-- -Mîine cu tojii la vot! Regiunea noastră ca şi întreaga ţară îmbracă haină de sărbătoare. Mîine vom păşi cu toţii în faţa urnelor pentru a ne alege deputaţii în sfaturile populare, organe locale ale puterii de stat. Dreptul de a alege este unul din cele mai mari cuceriri ale oamenilor muncii din ţara noastră, indiferent de naţionalitate, drept consfinţit şi garantat de Constituţia Republicii Populare Romîne. Ziua de 2 martie, ziua alegerilor de deputaţi în sfaturile populare, este o încununare a întregii campanii electorale ce s-a desfăşurat în lunile ianuarie şi februarie şi care a constituit o puternică manifestare a ataşamentului oamenilor muncii faţă de partid, faţă de regimul democratpopular. Această perioadă se caracterizează prin participarea largă a alegătorilor la dezbaterea problemelor fundamentale ale politicii interne şi externe a statului. Peste 450.000 muncitori, ingineri, tehnicieni, funcţionari, oameni de ştiinţă şi artă, pensionari, casnice, ţărani muncitori din regiunea noastră, au participat la întîlnirile dintre candidaţi şi alegători şi la însufleţitele mitinguri electorale ce au avut loc, dintre care peste 25.000 au luat parte la discuţii, scoţînd în evidenţă înfăptuirile regimului democrat-popular şi făcând propuneri pentru îmbunătăţirea muncii în viitor. « Participarea activă a cetăţenilor la conducerea treburilor obşteşti îşi are izvorul în adîncul democratism al orînduirii noastre de stat, orînduire cu adevărat populară, în care puterea aparţine oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Muncitorii regiunii noastre, azi oameni liberi, făuritori ai unei vieţi îmbelşugate, îşi amintesc cu amărăciune de timpurile cînd ei robeau la capitalişti pe un salariu de nimica, iar cînd cereau o bucată de pîine mai bună, erau purtaţi pe la curţile marţiale şi întemniţaţi. De acele timpuri cînd slugăreau pe pămînturile moşierilor, împovăraţi de dijme şi ajunşi la sapă de lemn, îşi aduc aminte şi ţăranii muncitori. Ei sînt astăzi stăpîni pe pămînturile lor şi, alături de muncitorii din fabrici şi uzine, contribuie la înflorirea patriei noastre dragi. Intelectualii, înconjuraţi astăzi cu dragoste de către toţi oamenii muncii îşi amintesc de crunta înapoiere culturală în care se găsea ţara, de sutele de mii de analfabeţi, de dispreţul ciocoiesc al claselor avute care trăiau din sudoarea poporului şi de care erau consideraţi doar :„cerşetori în haine negre”. De viaţa grea din trecut, cînd erau persecutaţi şi înjosiţi îşi amintesc şi oamenii muncii aparţinînd minorităţilor naţionale, azi liberi şi egali în drepturi cu poporul român. Participînd cu toţii la vot şi votînd candidaţii F.D.P., vom vota ca acele timpuri de tristă amintire care au adus atîtea suferinţe poporului nostru să nu se mai întoarcă niciodată, iar înfăptuirile de pînă acum să sporească şi viaţa noastră să fie din ce în ce mai îmbelşugată şi mai frumoasă. Regiunea noastră bogată în resurse naturale, cu o industrie şi o agricultură dezvoltată, aduce o contribuţie de seamă la dezvoltarea întregii economii a patriei noastre. De la ultimele alegeri de deputaţi în sfaturile populare, s-au făcut noi paşi pe calea înfloririi ei economice şi culturale de care au luat cunoştinţă cu satisfacţie toţi oamenii muncii. Faţă de anul 1955, producţia întreprinderilor aparţinînd industriei grele a crescut cu 37,5 la sută, dezvoltîndu-se în mod deosebit industria constructoare de maşini şi industria chimică. Dintre cele peste 50 de obiective industriale intrate în funcţiune amintim fabrica de acid sulfuric de la Copşa Mică, fabrica de policlorură de vinii, fabri(Continnuare te pag. 3-a) in însufleţite mitinguri electorale alegătorii din regiunea noastră îşi manifestă Deplina încredere în politica partidului şi guvernului Votînd candidaţii F.D.P. cetăţenii circumscripţiei electorale regionale nr. 39 îşi manifestă mîndria faţă de realizările regimului democrat-popular Ora 5 după-amiază. Pînza cenuşie şi străvezie a înserării, învăluia casele cu balcoane înalte şi de culoare bleu, ale noului Oraş Victoria, construite în anii din urmă la poalele Munţilor Făgăraşului. Grupuri, grupuri de cetăţeni, sub ochii cărora în regimul de democraţie populară s-a înfiripat, a crescut şi s-a dezvoltat noul oraş, se îndreptau spre sala cinematografului din localitate, pentru a participa la mitingul electoral al cetăţenilor din circumscripţia electorală regională nr. 39. Intre timp, în faţa cinematografului au sosit şi cîteva maşini cu ţărani muncitori, întovărăşiţi din comunele Streza Cîrţişoara şi Arpaşul de Sus. La mitingul electoral a luat cuvîntul tovarăşul Maxim Berghianu, candidat al F.D.P. în circumscripţia electorală regională nr. 39, membru supleant al C.C. al P.M.R., prim-secretar al comitetului regional P.M.R. Stalin. Tov. Maxim Berghianu a făcut o amplă expunere în faţa alegători-’ lor din ciraimscripţie, înfăţişînd tabloul măreţ al realizărilor obţinute de poporul nostru muncitor în anii regimului de democraţie populară, în industrie, agricultură şi pe ţărim social-cultural sub conducerea înţeleaptă a Partidului Muncitoresc Român. Infăţişînd realizările pe plan regional, vorbitorul a arătat că regiunea Stalin s-a dezvoltat mult în ultimii zece ani, şi în special ramurile industriei metalurgice şi constructoare de maşini, precum şi industria chimică, care dispune în regiunea noastră de bogate resurse de gaz metan, materie primă pentru industria chimică, tablourea(Continuare în pag. 4 a) Aspect de la mitingul electoral