Drum Nou, martie 1958 (Anul 15, nr. 4106-4131)

1958-03-01 / nr. 4106

O.BticICLa l'L.Jl'i.Au» S I B I u Trăiască victoria nmnaiegeri a F. D. P I PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA i ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PM.R. SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STAMN ANUL XV, Nr. 4106 ★ SIMBATA, 1 MARTIE, 1958 ★ 10 PAGINI, 20 BANI Pentru prietenie veşnică şi de nezdruncinat între popoarele român şi ungar înalţii oaspeţi din R. P. Ungară au părăsit ţara Joi noaptea membrii delegaţiei Gu­vernului Revoluţionar Muncitoresc ţă­rănesc Ungar şi a Comitetului Cen­tral al Partidului Muncitoresc Socia­list Ungar tovarăşii Kádár János, Apró Antal, Kállai Gyula, Szirmai István, Németh Károly, Sebes István şi Keleti Ferenc, care ne-au vizitat ţara la invitaţia guvernului Republi­cii Populare Romíne şi a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Ro­mín, a părăsit Capitala îndreptîndu­­se spre patrie. Deşi ora era târzie, o mare mul­ţime de locuitori ai Bucureştiului au venit la gara Băneasa să-şi ia rămas bun de la solii poporului frate ma­ghiar. Ei au întîmpinat cu aplauze şi urale pe conducătorii de stat şi de partid unguri ca şi pe conducătorii statului şi partidului nostru care au condus pe oaspeţi la gară. Gara Băneasa era pavoazată cu drapele de stat ale R. P. Ungare şi R. P. Române. Conducătorii de stat şi de partid unguri au fost însoţiţi la plecare de tovarăşii: Gheorghe Gheorghii-Dej, Ghivu Stoica, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Nicolae Ceauşescu, Alexandru Drăghici,­ Ale­xandru Moghioroş, Constantin Pîrvu­­lescu, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, general-colonel Leontin Sălăjan, Şte­fan Voitec, Ion Gh. Maurer, János Fazekas, Vladimir Gheorghiu, Ale­xandru Bîrlădeanu, Atanase Joja, An­ton Moisescu, Gh. Stoica, A. Buna­­ciu, membri ai C.C. al P.M.R., mem­bri ai guvernului, conducători ai organizaţiilor obşteşti şi ai insti­tuţiilor centrale, academicieni, gene­rali şi ofiţeri superiori, reprezentanţi ai presei romîne şi străine. Au fost de faţă şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, membrii ambasadei R. P. Ungare şi alţi membri ai corpului diplomatic. Fanfara a intonat imnurile de stat ale R. P. Ungare şi R. P. Romîne Tovarăşul Kádár János, însoţit de to­varăşul Gh. Gheorghiu-Dej, a trecut în revistă compania de onoare ali­niată pe peron. Oaspeţii şi-au luat apoi rămas bun de la membrii corpului diplomatic, şi de la persoanele oficiale aflate pe pe­ronul gării. Conducătorii de stat şi de partid unguri şi romîni şi-au strîns prieteneşte mîinile. Tovarăşii Kádár János şi Gh. Gheorghiu-Dej s-au îmbrăţişat cu căldură. Membrii delegaţiei guvernamentale şi de partid a R. P. Ungare au luat loc apoi în trenul special. împreună cu oaspeţii maghiari au plecat tova­răşii Petre Borilă, Alexandru Mo­ghioroş, A. Mălnăşan şi Caius Fran­­tescu, care însoţesc pe oaspeţi pînă la frontiera româno-maghiară. Totoda­tă a plecat ambasadorul R. P. Ro­­nîne la Budapesta Ion Popescu. La ora 24 trenul s-a pus în mişca­re. De la fereastra vagonului oaspeţii au răspuns prieteneşte la salutul căl­duros al celor ce i-au condus. ★ In dimineaţa de vineri, în drum spre patrie, delegaţia guvernamen­tală şi de partid a R. P. Ungare, în frunte cu tovarătşul Kádár János, a fost salutată de mii de oameni ai muncii din regiunile Stalin, Hune­doara, Cluj şi Oradea, cu aceeaşi­ dragoste frăţească ca pretutindeni pe timpul vizitei în ţara noastră. Cuvîntarea tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Tovarăşi şi tovarăşe, a Permiteţi-mi ca în numele întregului nostru popor, în numele Partidului Muncitoresc Român şi al guver­nului Republicii Populare Române, să exprim aci marea bucurie pe care ne-o prilejuieşte tuturor vizita în ţara noas­tră a delegaţiei guvernamentale şi de partid a Ungariei vecine şi prietene, în frunte cu tovarăşul Kádár János. Cu aceleaşi simţăminte de bucurie şi dragoste au fost înconjuraţi solii poporului maghiar pretutindeni în oraşele şi satele pe care le-au vizitat, în uzine şi gos­podării colective, ca şi în instituţii de stat şi universi­tăţi. Suntem bucuroşi, dragi oaspeţi, că în contactul nemijlocit cu muncitorii, ţăranii şi intelectualii din patria noastră aţi putut simţi căldura prieteniei sin­cere, frăţeşti pe care poporul român o poartă poporu­lui maghiar. (Aplauze). Oamenii muncii din ţara noastră, Partidul Muncito­resc Romín şi guvernul Republicii Populare Romíne îşi exprimă înalta preţuire faţă de politica justă a Guvernului Revoluţionar Muncitoresc-Ţărănesc Ungar şi a Partidului Muncitoresc Socialist Ungar şi calda simpatie faţă de muncitorii, ţăranii şi intelectualii maghiari care sub conducerea partidului întăresc pu­terea populară şi obţin realizări tot mai mari în con­struirea societăţii socialiste. Planul de stat al Republicii Populare Ungare pe anul 1957 a fost împlinit şi depăşit, nivelul producţiei in­dustriale ajungînd şi chiar întrecînd într-o serie de ramuri importante nivelul producţiei din 1955, a sporit producţia agricolă; numărul cooperativelor agricole de producţie este în continuă creştere. Consolidarea re­gimului democrat-popular îşi găseşte expresia în unirea din ce în ce mai strinsă a maselor largi în jurul parti­dului şi guvernului. In ciuda calomniilor şi intrigilor cercurilor impe­rialiste, se întăreşte continuu poziţia Ungariei pe plan internaţional. Republica Populară Ungară, stat suveran al oamenilor muncii, membru egal în drepturi al marii comunităţi a ţărilor socialiste, are largi legă­turi diplomatice şi comerciale şi numeroşi prieteni în lumea întreagă. Tovarăşi, Poporul româi, sfărimînd cătuşele înapoierii în ca­­re-i ferecase domnia moşierilor, a burgheziei şi a ca­pitalului monopolist străin, a păşit pe drumul larg al dezvoltării economiei şi culturii socialiste şi a dobândit realizări de seamă în anii democraţiei populare. (Continuare în pag. 2-a­) Cuvîntarea tovarăşului KÁDÁR JÁNOS Dragă tovarăşe Gheorghiu-Dej, Dragi tovarăşi, tovarăşe, prieteni, oameni ai muncii din Bucureşti. Toţi membrii delegaţiei noastre sînt deosebit de fe­riciţi că au putut veni în Republica Populară Romi­na prietenă, în frumoasa sa Capitală în plină dezvol­tare. Suntem­ bucuroşi că la acest mare miting am avut ocazia să ne întîlnim personal cu reprezentanţii oamenilor muncii din Bucureşti şi mulţumim cu re­cunoştinţă sinceră pentru primirea prietenească pe ca­re ne-aţi făcut-o. Noi am considerat misiunea noastră drept o sarcină deosebit de importantă şi de mare cinste pentru noi: dezvoltarea pe mai departe a bunei colaborări dintre partidele, statele şi popoarele noastre, întărirea pe mai departe a prieteniei romîno-ungare. Ştim cu toţii că — aşa cum spunea adineauri şi to­varăşul Gheorghiu-Dej — relaţiile dintre popoarele român şi ungar au fost supuse la mari încercări în decursul istoriei, dar de cînd în ambele ţări poporul muncitor şi-a luat soarta în propriile sale mîini şi a preluat cârma ţării, aceste relaţii au devenit cor­diale şi prieteneşti. Putem declara cu deplină con­vingere că prietenia noastră, atît pe linia relaţiilor de partid şi de stat, cit şi pe linia legăturilor directe dintre popoarele noastre — este astăzi o prietenie cu­rată, adevărată, neumbrită. Noi personal precum şi toţi acei care activăm azi in Comitetul Central al Partidului Muncitoresc So­cialist Ungar şi în Guvernul Revoluţionar Muncito­­resc-Ţărănesc al R. P. Ungare îi cunoaştem bine, îi stimăm şi îi iubim ca pe adevăraţii noştri prieteni pe tovarăşii Gheorghe Gheor­ghiu-Dej şi Chivu Stoica ca şi pe ceilalţi conducători cunoscuţi ai oamenilor muncii din Romînia. Relaţiile noastre prieteneşti ex­primă o încredere reciprocă deplină. Aceasta este un lucru foarte bun. Dar prietenia romîno-ungară exprimă nu numai prie­tenia a zece, o sută sau cinci sute de conducători, ci voinţa şi convingerea politică a milioanelor de mun­citori, ţărani şi intelectuali romîni şi unguri — şi aceasta este principalul în prietenia noastră. In ceea ce priveşte convingerea noastră politică, noi sîntem comunişti. Cunoaştem cit de cit tezele marxism­­leninismului şi ne străduim să cunoaştem şi mai bine această minunată ştiinţă care dezvăluie legile socie­tăţii omeneşti. Dar în călătorie şi noi sîntem oameni sensibili la impresii ca orice călător şi cred că aceasta nu înseamnă o deviere de la linia principală a parti­dului către liberalism. (Animaţie, rîsete). (Continuare în pag. 2-a) Cetățeni ! ----------------.-- -Mîine cu tojii la vot! Regiunea noastră ca şi întreaga ţară îmbracă haină de sărbătoare. Mîine vom păşi cu toţii în faţa urnelor pentru a ne alege deputaţii în sfatu­rile populare, organe locale ale pu­terii de stat. Dreptul de a alege este unul din cele mai mari cuceriri ale oa­menilor muncii din ţara noastră, in­diferent de naţionalitate, drept con­sfinţit şi garantat de Constituţia Re­publicii Populare Romîne. Ziua de 2 martie, ziua alegerilor de deputaţi în sfaturile populare, este o încununare a întregii campanii elec­­torale ce s-a desfăşurat în lunile ia­nuarie şi februarie şi care a consti­tuit o puternică manifestare a ataşa­mentului oamenilor muncii faţă de partid, faţă de regimul democrat­­popular. Această perioadă se caracte­rizează prin participarea largă a ale­gătorilor la dezbaterea problemelor fundamentale ale politicii interne şi externe a statului. Peste 450.000 mun­citori, ingineri, tehnicieni, funcţio­nari, oameni de ştiinţă şi artă, pen­sionari, casnice, ţărani muncitori din regiunea noastră, au participat la în­­tîlnirile dintre candidaţi şi alegători şi la însufleţitele mitinguri electorale ce au avut loc, dintre care peste 25.000 au luat parte la discuţii, sco­­ţînd în evidenţă înfăptuirile regimu­lui democrat-popular şi făcând propu­neri pentru îmbunătăţirea muncii în viitor. « Participarea activă a cetăţenilor la conducerea treburilor obşteşti îşi are izvorul în adîncul democratism al o­­rînduirii noastre de stat, orînduire cu adevărat populară, în care puterea aparţine oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Muncitorii regiunii noastre, azi oa­meni liberi, făuritori ai unei vieţi îm­belşugate, îşi amintesc cu amărăciu­ne de timpurile cînd ei robeau la ca­pitalişti pe un salariu de nimica, iar cînd cereau o bucată de pîine mai bună, erau purtaţi pe la curţile mar­ţiale şi întemniţaţi. De acele timpuri cînd slugăreau pe pămînturile moşie­rilor, împovăraţi de dijme şi ajunşi la sapă de lemn, îşi aduc aminte şi ţăranii muncitori. Ei sînt astăzi stă­­pîni pe pămînturile lor şi, alături de muncitorii din fabrici şi uzine, con­tribuie la înflorirea patriei noastre dragi. Intelectualii, înconjuraţi astăzi cu dragoste de către toţi oamenii muncii îşi amintesc de crunta înapo­iere culturală în care se găsea ţara, de sutele de mii de analfabeţi, de dispreţul ciocoiesc al claselor avute care trăiau din sudoarea poporului şi de care erau consideraţi doar :„cerşe­tori în haine negre”. De viaţa grea din trecut, cînd erau persecutaţi şi înjosiţi îşi amintesc şi­ oamenii mun­cii aparţinînd minorităţilor naţionale, azi liberi şi egali în drepturi cu po­porul român. Participînd cu toţii la vot şi votînd candidaţii F.D.P., vom vota ca acele timpuri de tristă amintire care au adus atîtea suferinţe poporului nos­tru să nu se mai întoarcă niciodată, iar înfăptuirile de pînă acum să spo­rească şi viaţa noastră să fie din ce în ce mai îmbelşugată şi mai fru­moasă. Regiunea noastră bogată în resur­se naturale, cu o industrie şi o agricul­tură dezvoltată, aduce o contribuţie de seamă la dezvoltarea întregii eco­nomii a patriei noastre. De la ulti­mele alegeri de deputaţi în sfaturile populare, s-au făcut noi paşi pe calea înfloririi ei economice şi culturale de care au luat cunoştinţă cu satisfacţie toţi oamenii muncii. Faţă de anul 1955, producţia întreprinderilor apar­­ţinînd industriei grele a crescut cu 37,5 la sută, dezvoltîndu-se în mod deosebit industria constructoare de maşini şi industria chimică. Dintre cele peste 50 de obiective industriale intrate în funcţiune amintim fabrica de acid sulfuric de la Copşa Mică, fabrica de policlorură de vinii, fabri­(Continnuare te pag. 3-a) in însufleţite mitinguri electorale alegătorii din regiunea noastră îşi manifestă Deplina încredere în politica partidului şi guvernului Votînd candidaţii F.D.P. cetăţenii circumscripţiei electorale regionale nr. 39 îşi manifestă mîndria faţă de realizările regimului democrat-popular Ora 5 după-amiază. Pînza cenu­şie şi străvezie a înserării, învălu­ia casele cu balcoane înalte şi de culoare bleu, ale noului Oraş Vic­toria, construite în anii din urmă la poalele Munţilor Făgăraşului. Grupuri, grupuri de cetăţeni, sub ochii cărora în regimul de demo­craţie populară s-a înfiripat, a crescut şi s-a dezvoltat noul oraş, se îndreptau spre sala cinematogra­fului din localitate, pentru a parti­cipa la mitingul electoral al cetă­ţenilor din circumscripţia electorală regională nr. 39. Intre timp, în fa­ţa cinematografului au sosit şi cî­­teva maşini cu ţărani muncitori, în­tovărăşiţi din comunele Streza Cîr­­ţişoara şi Arpaşul de Sus. La mitingul electoral a luat cu­­vîntul tovarăşul Maxim Berghianu, candidat al F.D.P. în circumscrip­ţia electorală regională nr. 39, membru supleant al C.C. al P.M.R., prim-secretar al comitetului regio­nal P.M.R. Stalin. Tov. Maxim Berghianu a făcut o amplă expunere în faţa alegători-’ lor din ciraimscripţie, înfăţişînd tabloul măreţ al realizărilor obţi­nute de poporul nostru muncitor în anii regimului de democraţie popu­lară, în industrie, agricultură şi pe ţărim social-cultural sub conduce­rea înţeleaptă a Partidului Munci­toresc Român.­­ Infăţişînd realizările pe plan re­gional, vorbitorul a arătat că regiu­nea Stalin s-a dezvoltat mult în ul­timii zece ani, şi în special ramu­rile industriei metalurgice şi con­structoare de maşini, precum şi in­dustria chimică, care dispune în regiunea noastră de bogate resurse de gaz metan, materie primă pen­tru industria chimică, tablou­­rea­(Continuare în pag. 4­ a) Aspect de la mitingul electoral

Next