Drum Nou, iulie 1958 (Anul 15, nr. 4208-4234)

1958-07-01 / nr. 4208

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PM.R. SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STALIN ANUL XV, NR. 4208 * MARȚI, 1 IULIE 1958 ★ 6 PAGINI, 20 BANI REPARAŢII LA S. M. T. RUPEA l,a S.M.T.­Rupea, lucrările pentru repararea maşinilor destinate­ campaniei de recoltare sunt terminate. IN CLIŞEU: Echipa condusă de utemi­stul Martin Gross făcînd ultimele probe secerătorilor-legători înainte de a fi trimise pe ogoare. Pentru o recoltă îmbelşugată A TREIA PRASILA LA SFECLA De citeva zile, colectiviştii de la gospodăria agricolă co­lectivă „23 August“ din comu­na Daneş, raionul Sighişoara, au terminat şi cea de a doua praşilă, pe întreaga suprafaţă însăminţată cu culturi prăşi­­toare, în total 90 ha. Acest succes al lor se dato­rează atit voinţei de a munci tot mai bine, cît şi ajutorului şi îndrumării date de organi­zaţia de partid prin comuniştii gospodăriei.Acolo unde a fost nevoie, ca de pildă la sfecla de zahăr, s-a efectuat pe o suprafaţă de 20 ha. şi cea de a treia praşilă. Pentru a obţine recolte cît mai bune, colectiviştii au su­plimentat hrana pământului cu îngrăşăminte naturale, iar a­­colo unde se vor face însămîn­­ţările de toamnă s-au transfor­­portat pină acum 60 tone gu­noi de grajd. Ţăranii muncitori din comu­na Buperdea Grinoasă, raionul Tîrnăveni, pentru a nu pierde nici un bob de orz, când lanu­rile au dat în pîrgă au înce­put seceratul orzului. Numai într-o singură zi s-a In întreaga perioadă a între­ţinerii culturilor s-au eviden­ţiat: comunistul Ion Ghija, Ma­ria Stamp, utemistul Rafaila Terţea, Ana Alexe şi alţii. CORNEL BOLUNDUŢ, coresp. secerat o suprafaţă de peste 3 hectare. Printre primii care au ieşit la secerat sunt: Ionuţ Beldean, Gheorghe Maier, Nicolae Iotca, Cistelan Gheorghe Zdrincu şi alţii. ILIE OLARU, coresp. FĂRĂ ÎNTÎRZIERE Activitate intensă la gospodăria de stat Rupea Gospodăriilor agricole de stat le revine sarcina importantă de a fi principalul furnizor de pro­duse pentru asigurarea fondu­lui central al statului. Pentru a obţine recolte spo­rite la hectar, pe ogoarele gos­podăriei agricole de stat din Rupea se efectuează lucrările de întreţinere a culturilor. Au fost aplicate îngrăşăminte su­plimentare la porumb boabe în cantitate de 14 tone pe o su­prafaţă de 100 ha. Acum la cul­turile prăşitoare ale gospodă­riei este în curs de efectuare cea de-a doua praşilă. Au fost recoltate 182 tone fin natural de pe o suprafață de 156 ha., si 118 tone trifoi de pe o suprafață de 80 ha FARKAS CRISTA, coresp. „BUN PENTRU CEREALE“ Colectivul de muncitori şi tehnicieni de la revizia de va­goane Timiş-Triaj, Oraşul Stalin, au depus eforturi în munca pentru etanşarea­ vagoanelor necesare transportului de cereale, ter­minin­d la timp lucrările de etanşare a vagoanelor. în ziua de 27 iunie 1958, planul de etanşare a fost îndeplinit cu citeva zile înainte de termen, dindu-se peste plan 20 vagoane etanşate. în felul acesta muncitorii şi tehnicienii de la revizia de va­goane contribuie la asigurarea transportului cerealelor in bune condiţiuni. Fruntaşi în producţie s-au situat muncitorii: ştefan Ma­ior, Nicolae Colacea, Gheorghe Tom­a şi maistrul Victor Bica, care a condus aceste lucrări. MARIN FUIOREA, coresp­ Ci pH adriai lupGitt PESTE PLAN IN SEMESTRUL I • 252.000 bucăţi cărămizi • 717.000 bucăţi ţiglă Fabrica de ţiglă şi cărămidă „Hercules“ din oraşul Tîrnă­­veni, este renumită prin calita­tea materialelor de construcţii fabricate aici. In cei peste 10 ani ce au trecut de la naţiona­lizare, această fabrică a făcut progrese însemnate in ce pri­veşte perfecţionarea procesului de producţie. Acolo unde în trecut munci­torii lucrau în condiţii foarte grele, astăzi s-a introdus mica mecanizare. Transportul mate­riei prime, din carieră pînă la introducerea lui în presă, s-a mecanizat. In acest an, de pil­dă, s-a dat în folosinţă una dintre cele mai moderne uscă­torii din ţară, „uscătoria tu­nel“, care a redus timpul de uscare a ţiglelor de la 4—5 zile cit era înainte, la 12 ore. De cu­­rînd a început construirea unei uscă­tor­ii tunel şi a unei hale de presă, care va mări capacitatea de producţie cu peste 50 la su­tă. Uscătoria şi presa vor fi dotate cu cele mai moderne u­­tilaje. Modernizarea întreprinderii a făcut să crească capacitatea de producţie, în prezent cu 63 la sută faţă de anul 1948, iar calitatea produselor este mult superioară. Odată cu creşterea producti­vităţii muncii, a crescut şi sa­lariul muncitorilor. Noul sis­tem de salarizare a făcut ca salariul mediu pe cap de mun­citor să crească de la 425 lei ci­ era în anul 1956, la 780 lei in anul 1958. Colectivul de muncitori şi tehnicieni de la fabrica „Hercu­les“, aplicînd îndrumările date de organizaţia de bază şi mobi­lizat în întrecerea socialistă de comitetul de întreprindere, a reuşit să îndeplinească planul pe semestrul I cu 30 zile înain­te de termen. Harnicii muncitori de aici, au dat peste plan 252 000 cărămizi cu care se pot construi 12 case individuale şi 717.000 bucăţi ţi­gle cu care se pot acoperi 356 case. Acum muncitorii lucrează în contul lunii iulie la ţiglă şi în contul lunii august, la cără­midă. Cele mai frumoase rezultate le-au obţinut muncitorii Petru Moldovan, şeful echipei, Maria Cîndea, Maria Gal, Ştefan Szentgyörgy, şef de echipă la presa de ţiglă, şi alţii, care au depăşit zilnic normele de pro­ducţie de 30—40 la sută. SIMION BOCHIŞ, coresp. • Mobilă în valoare de 1.417.000 lei peste plan • Economii de 242.000 lei Şi colectivele de muncitori şi tehnicieni din întreprinderi­le oraşului Codlea, au obţinut succese însemnate în realiza­rea sarcinilor de plan. Pînă în ziua de 23 iunie, muncitorii şi tehnicienii de la I.P.R . F.I.L. Măgura Codlei, realizaseră o depăşire la producţia globală de 4,4 la sută, iar la producţia marfă de 5,7 la sută. In pe­rioada primului semestru, co­lectivul întreprinderii a dat mobilă peste plan în valoare de 1.417.000 lei. Muncitorii şi tehnicienii de la fabrica de articole de tablă au reuşit să îndeplinească pla­nul semestrial la data de 24 iunie în proporţie de 101,2 la sută. Productivitatea muncii a sporit pe primele 5 luni ale anului cu 11,2 la sută. Prin re­ducerea consumurilor specifice şi buna gospodărire a materia­lelor, s-au realizat economii în valoare de 242,00 lei. Imbrăţişînd chemarea lan­sată de colectivul Uzinelor de tractoare din Orașul Stalin, colectivul fabricii a economisit în această perioadă 28,3 tone metal.N. SECELEANU, coresp. ★ CREŞTE INDUSTRIA NOASTRĂ CHIMICA Şi fabrica „Co­­lorom“ din Cod­­f­lea este una din întreprinderile noastre chimice în plină dezvol­tare, care dau multe produse procurate altăda­tă din import. IN CLIŞEU: Intr-o nouă hală a fabricii „Colo­­ron.‘‘ se lucrează la montarea uti­lajului. mintm- .-'uuimto-, (Continuare in pag. 2-a) O ENIGMĂ: Unde este întrecerea socialistă de la fabrica „Partizanul Roşu11 ? Schimbul I intr-o întreprin­dere este de obicei „copilul“, cel mai răsfăţat de către conduce­rea administrativă şi comitetul sindical, spre deosebire de schimburile II şi III care au foarte adesea o soartă de „co­pil vitreg“. în timp ce schimbul I este ţinut permanent sub ob­servaţie de ochiul grijuliu al conducerii, celelalte schimburi, cu întregul lor complex de pro­bleme tehnico-economice, sunt lăsate mai cu seamă in sarcina maiştrilor de schimb. în după amiaza zilei de 27 iunie, am vizitat schimburile II din sectoarele de ţesătorie şi pregătirea ţesătoriei de la fa­brica „Partizanul Roşu“ cu care prilej m-am întreţinut despre problema întrecerii so­cialiste cu maistrul Hem­per Kurt de la atelierul 1 şi Bo­lovan Octavian, maistru­­ de schimb la pregătirea ţesătoriei. Iată citeva fragmente de dia­log din discuţia cu maistrul Hemper Kurt:­­ — Aveţi materie primă ? — Avem, lucrăm din plin. — Dar cu întrecerea cum staţi ? — Avem şi materie primă, şi întrecere. — Materia primă o văd, dar întrecerea unde este ? Maistrul Hemper, aduce a­­tunci un tablou cu numele fie­cărei muncitoare din schimb, în dreptul cărora erau trecute rezultatele zilnice in mi bătăi pe război. — Acesta este tabloul cu rezultatele întrecerii pe zile lu­crătoare. — De ce nu aveţi trecută norma zilnică de producţie in mii bătăi pe război ? Văd că aveţi rubrică pentru aceasta. — Am uitat. — Angajamentele luate de muncitoare în întrecere, unde sunt ? Rubrica văd că e goală­— Sunt la sindicat. — Dumneata ce muncă ai în comitetul sindical pe secţie? — Responsabil cu munca de masă în producţie. P. DRAGUŞ

Next